Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1119-1197)

1971-10-24 / nr. 1139

Anul IV, nr. 1139 DUMINICA 24 octombrie 1971 4 pagini 30 bani PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI­VA! H­ARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Deci, o dată şi bine, unii preferă de două ori şi... prost. Există încă o dispro­porţie mare între ritmul cu care înaintează re­coltatul cartofilor şi cel în care sunt predate can­tităţile contractate la fondul centralizat al sta­tului. Aceasta se mani­festă chiar şi la unităţi­le mari producătoare de cartofi, unde obligaţiile contractuale sunt şi ele considerabile. Astfel, C.A.P. Dă­­neşti a predat doar 700 tone de cartofi, cînd o­­bligaţiile sale se ridică la cifra de 2.500 de to­ne. Deci, ceva mai mult de un sfert. Din cele 240 de hectare cultivate cu cartofi, ei au recoltat 193, întrebînd de ce a­­ceastă disproporţie, contabilul şef al unităţii, Kajtár Lukács, n-a găsit răspuns. De fapt, e greu să explici lipsa spiritu­lui gospodăresc, datorat dezinteresului. Urmarea unei astfel de situaţii nu e greu de prevăzut: mi­ile de tone de cartofi, transportaţi şi înmaga­zinaţi, vor trebui din nou transportaţi la baza de recepţie. Deci, să fa­­­cem un lucru o dată şi bine, cînd se poate face de două ori şi... prost, în cazul de faţă, cu risipă de energie şi timp. Dar, unitatea de la Dăneşti mai are de tre­ierat orzoiaca de pe su­prafaţa de 50 de hectare. Contabilul şef ne spunea că nu sunt forţe sufici­ente şi pentru „treieriş“. Nici în vară n-au fost „forţe suficiente". Ade­vărul este că nu forţele lipsesc, ci o organizare judicioasă a muncii, e­­fortul continuu pentru fructificarea strădanii­lor unui an de muncă. P. MIRCEA Neam întors cu amintiri de neuitat Ora 10.30, în oraşul­ Miercurea-Ciuc un grup de pionieri cu cravate roşii fluturînd în bătaia vîntului, cu buchete da flori în mină aşteptau trenul de Bucureşti, cu care se întorcea, de la Conferinţa Naţională a Organizaţiei Pionierilor, delegaţia pionierească a judeţului nostru. Revederea este plină de bucurie, se spun cu­vinte calde de felicitare, de bun sosit, se înmi­­nează flori, se îmbrăţi­şează. Nelipsitele instan­tanee fotografice vor fi o plăcută amintire pentru fiecare din cei 3 pionieri care, dato­rită unui larg de­mocratism pe care îşi bazează activitatea a­­ceastă organizaţie revo­luţionară a copiilor din patria noastră, au avut prilejul să contribuie di­rect, prin propunerile făcute, la îmbunătăţirea activităţii organizaţiei. Prezenţa in mijlocul lor a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cuvintele cal­de şi îndrumările adre­sate tuturor pionierilor din ţară a însemnat pen­tru fiecare prilejul unui nou angajament luat faţă de şcoală, de orga­ N. ŞANDRU (Continuare în pag. a 3-a) ■iiii | fiii | fiii CONSEMNĂRI I CORECTITUDINE, CINSTE, PRINCIPIALITATE — [ coordonate majore ale relaţiilor noastre interumane Prof. univ. dr. DUMITRU I. MAZILU, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice Am făurit o societate nouă, o societate în care s-au statornicit relaţii de colaborare şi întraju­torare, fiind lichidată — pentru totdeauna — orice formă de exploatare şi asuprire. în aceas­tă societate s-au statuat noi rînduieli, guvernate de respectul omului pentru om, de confluenţa ţelurilor tuturor în efortul comun de progres şi prosperitate. Instaurarea orînduirii socialiste a creat pen­tru prima oară posibilitatea nu numai a înfăp­tuirii idealurilor de eliberare, progres şi echitate socială ale maselor, dar şi creării unei ambianţe sociale în care abuzurile, ilegalităţile, necinstea şi nedreptatea să fie stîrpite din rădăcini. Cetăţenii patriei înţeleg tot mai mult as­­tăzi, că a fi cinstit înseamnă a-ţi îndeplini conştiincios îndatoririle faţă de societate, a-ţi onora printr-o activitate corespunzătoare retri­buţia acordată, a contribui la dezvoltarea şi consolidarea avutului obştesc, a lupta pentru respectul adevărului, a dovedi corectitudine şi principialitate. Şi putem afirma cu mîndrie că majoritatea covîrşitoare a cetăţenilor patriei au făcut din aceste coordonate o adevărată profe­siune de credinţă, un mod de viaţă. Este firesc să fie aşa, deoarece noua orînduire — prin esen­ţa sa — prin toţi porii respiră şi generează un climat al dreptăţii, al cinstei şi corectitudinii, al celor mai umane relaţii cunoscute în de­cursul timpului. Totuşi mai continuă să se întîlnească moravuri şi mentalităţi îna­poiate, tend­in­ţe spre parazitism, spre căpă­tuială, atitudini rapace, încercări de asigurare a unor venituri ilicite, furturi şi delapidări, preocupări speculative etc. Se constată, totodată, o proliferare a practicilor „micilor ciuperi“, a aranjamentelor şi „serviciilor" reciproce, care creează complicităţi, „găşti“ ai căror participanţi sunt uniţi prin grija comună de a se acoperi unul pe altul. Cum se explică toate acestea, cum este posibil ca în orînduirea noastră — în care totul trebuie să se bazeze pe cinste şi dreptate, în care proba „de foc" a corectitudinii o constituie munca conştiincioasă, îndeplinirea obligaţiilor sociale — să mai fie încă oameni certaţi cu disciplina, obişnuiţi cu chiulul şi trîndăvia ? Desigur, aceste stări de lucruri sunt generate de mai multe cauze şi condiţii. Relaţiile­ bazate pe cinste, corectitudine şi principialitate, pe dreptate socială nu înving „peste noapte“, numai ca urmare a cuceririi puterii de către clasa muncitoare. Sîntem în prezenţa unor aspecte multiple şi nuanţate ale interrelaţiei obiectiv­­subiectiv în procesul înfăptuirii noii orînduiri sociale. V. I. Lenin atrăgea atenţia asupra fap­tului că „transformarea tuturor moravurilor şi deprinderilor în muncă este o operă de decenii“. Se înţelege că aceasta este o problemă de con­ştiinţă, iar dezvoltarea conştiinţei se realizează mai încet, rămîne de multe ori în urma dezvol­ (Continuare in pag. a 3-a) SE IMPUNE încheierea grabnică a recoltării cartofilor Cu toate avertis­mentele meteorologilor, ale specialiştilor din a­­gricultura judeţului, co­operatorii din Păuleni- Odorhei n-au recoltat culturile de cartofi de­cit de pe suprafaţa de 13 hectare, din 60, iar cei din Atid de pe 15 hec­tare, din 75. Dacă mai adăugăm „realizările“ celor din Ocna de Jos şi Ocna de Sus, cu cite 16 şi, respectiv, 17 hectare de cartofi recoltaţi, ob­ţinem o situaţie, ce nu le face deloc cinste. Cu totul altfel stau lucruri­le pe loturile personale. Este de neînţeles, în a­­cest caz, atitudinea de expectativă a comitete­lor comunale de partid, a organizaţiilor de par­tid din unităţile agricole vizate. Slab stau — mult sub media generală pe judeţ (82 la sută ) şi coopera­tivele din Leliceni, Mi­­sentea, Cetăţuia, Armă­­şeni, Bancu, Plăieşii de Jos, Caşinul Nou, Racu, Frumoasa, Mihăileni şi Tomeşti. Se impune, ca măcar acum, cînd timpul încă mai permite (e, totuşi, destul de îngăduitoare această toamnă !) să se mobilizeze toate forţele disponibile pentru în­cheierea grabnică a re­­coltării cartofilor ! M. POPA Cooperatorii -din­- Sînsimion grăbesc recoltatul cartofilor de pe ultimele suprafețe. în scopul bunei desfăşurări a învăţămîntului de partid In scopul bunei desfă­­şurări a învăţămîntului de partid, în acest an, în sala de şedinţe a Con­­siliului judeţean al sin­dicatelor a avut loc, o şedinţă, la care au par­ticipat lectori şi propa­gandişti. Vorbind despre impor­tanţa activităţii educati­ve, despre sarcinile ce revin celor angrenaţi în munca de formare şi e­ducare a omului nou, to­varăşul Szekeres Alexan­dru, secretar al Comite-I. NETE (Continuare în pag. a 3-a) Producţia de ener­gie electrică va creşte de la 35 miliarde kwh, în 1970, la 58—60 de miliarde kwh în 1975, prin mărirea puterii instalate cu 6.000 MW, cu deosebire în centralele care folo­sesc cărbuni şi în hi­drocentrale. . Ieri, în sala de şedin­ţe a Spitalu­l­ui judeţean din Miercurea-Ciuc, a avut loc­ un­­ interesant simpozion, urmat de o consfătuire la masa ro­tundă, pe tema „Alcoo­lismul ca problemă me­­dico-socială în judeţul Harghita". La această manifestare, organizată de Direcţia sanitară ju­deţeană şi Filiala Uniu­nii Societăţilor de Ştiin­ţe Medicale. Iniţiativa e meritorie, relevîndu-se aspectele teoretice şi statistice ale alcoolismului, propu­­nîndu-se, totodată, di­verse modalităţi de com­un oraşul Gheorgheni Informaţia continuă acţiunile de sistematizare şi înfru­museţare a străzilor şi cartierelor. De curînd s-au terminat lucrările de amenajare a peste doi kilometri de trotua­re pe str. 23 August, iar lucrări similare sunt în curs de desfăşurare pe str. Stadionului şi a Pompierilor care vor fi asfaltate pînă la sfîrşi­­tul anului. ZILEI Pentru oaspeţii veniţi la odihnă în staţiunea Băile Tuşnad, agenţia de turism organizează excursii pentru cunoaş­terea frumuseţilor ju­deţului şi a zonelor a­­propiate din judeţele li­mitrofe. Astfel, ieri, 40 de turişti au vizitat oraşul Gheorgheni, sta­ţiunea Lacu Roşu şi Cheile Bicazului. As­tăzi, se pleacă într-o excursie pe ruta Băile Homorod — Odorheiu Secuiesc — Praid, vizi­­tîndu-se apoi Sovata şi Tg. Mureş. La Casa de cultură din Băile Tuşnad, au a­­vut loc o serie de ma­nifestări culturale cu caracter educativ: un montaj literar-muzical cu tema „Slavă parti­dului", un medalion „George Bacovia“, o sea­ră literară „Mihail Sa­­doveanu“, consacrată împlinirii a 10 ani de la moartea scriitorului, batere a laicii". acestei „ma­ CINCINALUL 1971-1975 o etapă importantă în procesul istoric de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate Dezvoltarea industriei energiei electrice și termice (în miliarde lei) 16-16,8 Ziua Forţelor Armate împreună cu întregul popor,­­ ostaşii României socialiste sărbătoresc la 25 octombrie „ZIUA FORŢELOR ARMATE". Zi ce evocă un eveni­ment memorabil, încris cu litere de aur în is­toria luptei poporului român pentru libertate şi independenţă naţio­nală, eliberarea de sub cotropitorii fascişti a ultimei brazde din pă­­mîntul României. Săr­bătorirea, în fiecare an, a Zilei Forţelor Armate, constituie un simbol al recunoştinţei poporului faţă de ostaşii şi ofiţerii români care nu şi-au precupeţit sîngele şi via­ţa pentru cauza sfîn­tă a eliberării patriei, o ex­presie a preţuirii pe ca­re oamenii muncii din ţara noastră o acordă Forţelor Armate. Armata Republicii So­cialiste România este purtătoare a unor glo­rioase tradiţii de luptă ale poporului român, făurite de-a lungul mi­lenarei sale istorii. Dra­gostea nemărginită faţă de patrie, bărbăţia şi neînfricarea în faţa duş­manului, eroismul, spi­ritul de sacrificiu de ca­re au dat dovadă îna­intaşii noştri în lupta pentru apărarea pămîn­­tului strămoşesc, pentru libertate şi neatîrnare s-au transmis ca o fla­cără vie, din generaţie în generaţie, căpătîind o nouă strălucire în focul insurecţiei armate din­ august 1944, şi în crîn­­cenele bătălii purtate pe frontul antihitlerist. Moment de cotitură în istoria poporului nos­tru, insurecţia armată din august 1944 înfăptui­tă de forţele patriotice, democratice şi antifas­ciste în frunte cu Parti­dul Comunist Român a dus la răsturnarea dic­taturii antonesciene, scoaterea României din războiul ant­isovietic şi alăturarea ei cu întregul potenţial militar şi eco­nomie la coaliţia anti­­hitleristă. Este un merit istoric al Partidului Comunist Român şi un izvor de mînidrie patriotică faptul că întreaga armată ro­mână — de la soldat la general — a trecut de partea poporului, întor­­cînd armele împotriva trupelor hitleriste. Dînd dovadă de neînfricare în faţa duşmanului, uni­tăţile militare, împreu­nă cu formaţiunile de luptă patriotice, avînd sprijinul larg al popu-­­laţiei, au zdrobit, în de­curs de numai 8 zile, forţele hitleriste din Capitală, partea centrală, de sud, su­d-est şi sud­­vest a ţării. în acelaşi timp, desfăşurate pe un front de 1.400 km, tru­pele române au menţi­nut un mare cap de pod în Podişul Transilvaniei şi Banat, acoperind ast­fel trecătorile din Car­­paţii Meridionali, ceea ce a avut importanţă deosebită pentru desfă­şurarea ulterioară a o­­peraţiilor militare. Continuînd lupta pen­tru eliberarea părţii de nord-vest a României, vitejii ostaşi români, cot la cot cu bravii ostaşi sovietici au zdrobit, pas cu pas rezistenţa înver­şunată a trupelor hitle­riste hortyste, elib­erând, la 25 octombrie 1944, ul­tima porţiune de pămînt românesc. „Ofiţerii, subofiţerii şi ostaşii — spunea co­mandantul armatei 4 române într-un ordin dat cu prilejul elibe­rării oraşelor Cărei şi Satu Mare — la chema­rea ţării pentru dezdro­­birea Ardealului, rupt prin dictatul de la Vie­(Continuare în pag. a 3-a) Lt. col. VASILE ŢIBREA Centrala telefonică din Miercurea-Ciuc — telefonistele preiau comenzile Telex UNITĂŢI ale forţe­lor patriotice din­­pro­vincia My Tho au atacat în prima jumătate a lu­nii octombrie poziţii în­tărite ale trupelor ame­­ricano-saigoneze, sco­­ţînd din luptă peste 140 de militari, anunţă a­­genţia de presă Elibera­­rea. IN CAPITALA R.S. CEHOSLOVACE s-a des­făşurat şedinţa Com­i­ ULTIMA ORĂ şiei mixte cehoslovaco­­austriece, în încheierea căreia a fost semnat un protocol privind schim­bul de mărfuri între ce­le două ţări pe anul 1972. După cum informează agenţia C.T.R., părţile au hotărît ca plăţile din­­tre cele două ţări să fie efectuate în devize liber convertibile, cu începe­re de la 1 ianuarie 1972. LA INVITAŢIA pre­şedintelui Statelor Unite ale Americii, Richard Nixon, preşedintele Re­publicii Socialiste Fede­rative Iugoslavia, Iosip Broz Tito, va face o vi­zită oficială în S.U.A în­tre 28 octombrie şi 2 no­iembrie a.c., informează agenţia Tanjug. Telex

Next