Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1972 (Anul 5, nr. 1198-1274)
1972-01-15 / nr. 1208
Anul V nr. 1208 SÎMBATA 15 ianuarie 1972 \------/ C |NALEA TRIBM DE MANIFESTARE A CONSTINTEI COMUNISTE | \| Potrivit Legii privind organizarea şi conducerea unităţilor socialiste de stat, în zilele următoare se vor desfășura în întreprinderile industriale, de construcţii, transporturi, comerţ, prestări de servicii, institutele de proiectare şi cercetare, întreprinderile agricole de stat şi pentru mecanizarea agriculturii, în centralele industriale şi unităţile asimilate acestora, adunări generale ale oamenilor muncii. Forme concrete de participare directă, nemijlocită a maselor largi de oameni ai muncii la conducerea vieţii economice şi sociale, la soluţionarea problemelor legate de dezvoltarea economică şi socială a ţării, de construcţia societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, adunările generale ale oamenilor muncii constituie o expresie grăitoare a profundului democratism al orînduirii noastre. Ele vor dezbate, pe bază de bilanţ, activitatea unităţilor şi a organelor de conducere colectivă ale acestora pentru realizarea planului pe anul 1971, măsurile ce se impun pentru îndeplinirea ritmică şi depăşirea sarcinilor de plan pe anul 1972, vor aproba angajamentele colectivelor în întrecerea pentru depăşirea planului pe 1972, măsurile tehnico-organizatorice care să asigure îndeplinirea planului şi a angajamentelor luate, precum şi contractele colective de muncă, vor alege reprezentanții oamenilor muncii pentru completarea comitetelor și consiliilor oamenilor muncii, vor face propuneri pentru completarea comitetelor Adunările generale ale oamenilor muncii oamenilor muncii cu membrii ce urmează a fi numiţi de organele cărora le sunt subordonate unităţile respective. Adunările generale constituie, înainte de toate o înaltă tribună de manifestare a conştiinţei comuniste a producătorilor de bunuri materiale, care, în orînduirea noastră sunt şi proprietari ai mijloacelor de producţie, ai întregii avuţii naţionale. în acelaşi timp, ele contribuie la creşterea responsabilităţii sociale a oamenilor muncii, la întărirea disciplinei, la stimularea iniţiativei creatoare a maselor în buna gospodărire a avutului obştesc, la întărirea controlului muncitoresc asupra activităţii organelor colective de conducere, asupra aplicării şi respectării în toate domeniile vieţii noastre economice şi sociale a principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste. Este firesc, deci, ca la temelia dezbaterilor din cadrul adunărilor generale ale oamenilor muncii să stea principiile cuprinse în Programul P.C.R. pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educaţiei socialiste a maselor, pentru aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste, aprobat de Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971. (Continuare în pag. a 3-a) OVIDIU MUNTEANU, secretar al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. -HIDIETEANA VACIU8 PROLETARI DIN TOATE TARILE, VIITI-VAI 4 pagini 50 baniHARGHITE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN UNDE ISI SEPARA TELEVIZORUL ! Creşterea veniturilor locuitorilor localităţilor rurale ale judeţului nostru se reflectă pozitiv asupra nivelului lor de trai, material şi spiritual, o dovadă grăitoare în acest sens constituind-o creşterea vînzărillor în magazinele cooperaţiei de consum, în special a mărfurilor de folosinţă îndelungată. In tot mai multe case din sate, vizitatorul găseşte, în afara aparatelor de radio şi a televizoarelor, devenite prezenţă obişnuită, şi frigidere, maşini de spălat rufe, aspiratoare electrice etc. Ştiută fiind existenţa acestor aparate şi utilaje electrice de uz casnic, în localităţile rurale ar fi normal să existe şi condiţiile adecvate reparării lor, imediat ce se iveşte vreo defecţiune. Care este însă situaţia prestărilor de servicii în mediul rural ? Dacă, în genere, în unele comune mari, cooperativele de consum şi-au format deja o reţea de prestări, cuprinzînd unităţi de frizerie-coafură, croitorie, cizmărie, tinichigerie etc., secţiile de reparat radio-televizoare, utilaje electrice de uz casnic, în majoritatea localităţilor, sunt absente. Cauzele trebuie căutate în slaba preocupare a conducerilor unor cooperative de consum pentru atragerea unor tineri avînd studii medii terminate, către această profesie şi trimiterea lor pentru şcolarizare. Aşa stînd lucrurile, locuitorilor satelor nu le rămîne altceva de făcut decît să-şi ia în spate aparatul de radio sau televizorul defect, să se urce într-o maşină de ocazie sau în autobuz, îndreptîndu-se spre cel mai apropiat oraş, la una din unităţile specializate ale cooperaţiei meşteşugăreşti. Dar cum aceste unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti au şi ele destule deficienţe în activitatea lor — lipsa unor piese de schimb, puţini oameni specializaţi — oamenii de la sate nu de puţine ori sînt puşi în situaţia de a face mai multe drumuri la oraş, pînă să se întoarcă acasă cu aparatul reparat. Pentru moment, parese, totuşi, că, într-unele localităţi rurale, s-a găsit o soluţie, prin colaborarea organelor locale cu cooperaţia meşteşugărească. In comună se pune la dispoziţia depanatorilor o cameră, avînd instalaţii electrice şi antenă, iar cînd se string cel puţin cincişase televizoare defecte, este anunţată unitatea respectivă a cooperaţiei meşteşugăreşti care trimite în comună maşina- atelier şi un depanator. în acest fel şi locuitorii comunei sînt mulţumiţi, nemaitrebuind să-şi transporte aparatul de defect la oraş, şi cooperaţiţ va, întrucît nu se agro- i merează unitatea din o-raş, beneficiul realizat dintr-o deplasare prin comune nefiind deloc ţ neglijabil. Nemulţumi- i rile apar însă, din par- J tea cetăţenilor de la sa- T te, atunci cînd nu sînt ^ piese de schimb pentru ţ repararea pe loc a tele- vizoarelor, iar, uneori, televizoarele transporta- te pentru a fi reparate la unitatea din oraş, a- l duse înapoi în sat nu ? funcţionează, din diferi- te motive. In comuna Plăieşii de Jos, prin grija directory- i lui căminului cultural, Béla Darvas, s-a amena- T jat o cameră, în incinta instituţiei amintite, pen- ^ tru repararea televizoa- i relor. Ori de cîte ori au fost anunţaţi să vină în comună, depanatorii coo- perativei „Deservirea“ 1 din Miercurea-Ciuc, au venit şi şi-au făcut bine munca. Acelaşi lucru se întîmplă şi în comuna Sânmartin. Evident, mai există şi excepţii, de felul celor amintite mai sus. Astfel, deşi reparate la Miercurea-Ciuc, tele- V. RADU (Continuare în pag. a 3-a) ^ . » . Vedere de ansamblu a noii platforme industriale din reşedinţa judeţului. Alături de fabrica de confecţii s-au construit în această zonă, in ultimii doi ani, o fabrică de tricotaje şi o filatură de lină. Ana László, de la Filatura de lină pieptănată din Miercurea-Ciuc secţia preparaţie, lucrează la un laminor cu reglare automată. --------------------------------------------------------------------- Acţiuni susţinute pentru ridicarea potenţialului productiv al pâmîntului Conştienţi de faptul că eforturile depuse acum în domeniul îmbunătăţirii funciare vor fi măsurate, la toamnă în mii de tone produse agricole în plus, cooperatorii din Sânmartin, răspunzînd chemării Comitetului comunal de partid şi Consiliului popular comunal, au efectuat, pînă în prezent, lucrări de săpare şi de curăţire a şanţurilor pe o distanţă de 2.600 metri. In vederea susţinerii acţiunii de punere în valoare a potenţialului productiv al pămîntului sunt planificate a fi săpate şanţuri pe încă 3.000 metri, urmînd ca aceste acţiuni să se finalizeze, în acest an, cu redarea în circuitul agricol a peste 50 hectare păşuni. ÎN ZIARUL NOSTRU DE AZI: • ANIVERSĂRI CULTURALE • DIN ACTIVITATEA BIBLIOTECILOR • JURNAL PIONIERESC • CANALUL PANAMA — PATRIMONIU NAŢIONAL AL POPORULUI PANAMEZ • DECLARAŢIA REPREZENTANŢILOR OPINIEI PUBLICE PRIVIND SECURITATEA EUROPEANĂ • INCIDENTE ISRAELO—LIBANEZE • ŞTIRI MAGAZIN DE PE CUPRINSUL PATRIEI Noua înfăţişare urbanistică a cartierelor de locuinţe din apropierea zonei industriale a oraşului Iaşi. Zilele acestea corul din Ditrări, se pregăteşte intens pentru participarea la concursul „Cîntare patriei“, care va avea loc duminică. La pregătire au luat parte şi compozitorii Zoltán Aladár din Tîrgu Mureş şi Gál Árpád din Miercurea-Ciuc, care au dat participanţilor la concurs, îndrumările cuvenite. Elevii Şcolii generale nr. 1 din Gheorgheni, in colaborare cu colectivul casei orăşeneşti de cultură vor prezenta, azi, pe scena lăcaşului cu Informaţia rural din localitate un spectacol folcloric. La Căminul cultural din Lunca de Jos, elevi şi cooperatori, au participat la un matineu literar, cu prilejul căruia, s-au prezentat unele volume, recent apărute, ale scriitorilor români şi maghiari. Construcţiile noilor centre de determinare a grupei sanguine pentru populaţie, din Gheor gILEI gheni, Topliţa şi Cristuru Secuiesc, au fost terminate, urmînd ca în zilele acestea să-şi înceapă activitatea. La Casa de cultură din Topliţa va avea loc azi, 15 ianuarie, o audiţie muzicală, intitulată „Pagini celebre din muzica uşoară“. Manifestarea este închinată cunoscutului compozitor român, Ion Vasilescu. Vremea se menţine rece. Dimineaţa ceaţă. Vînt potrivit din sectorul nord—nord-est. Temperaturile vor fi cuprinse între —10° şi —7°. La iniţiativa colectivului Casei de cultură din Băile Tuşnad, azi, va avea loc primul ciclu de iniţiere în tainele muzicii, intitulat „Cunoaşteţi muzica?“ Prima audiţie, de acest gen, este dedicată operetei. HBiBiisiai Biaisi Bi Hiaiai BiQiBiE Noua Românie pitorească „ELIXIRUL“ BĂRĂGANULUI „... Prin pustiile Bărăganului căruţa abia înaintează pe căi fără urme. Dinainte-i e spaţiul nemărginit cu valuri de iarbă cindi înviate de o spornică verdeaţă, cindi ofilite sub pirlitura soarelui. In depărtare se profilează, ca muşuroaie de cirtiţe uriaşe, movilele a căror urzeală e taina trecutului şi podoaba pustietăţii ...“ Iată cum arăta Bărăganul de odinioară, descris de Alexandru Odobescu în binecunoscutul său Pseudo-Kynegetikos. O întindere nesfîrşită de cîmpie lăsată în paragină, o stepă dacă vreţi, presărată cu tufărişuri uscate, printre care se strecurau dropiile şi potirnichile urmărite de alicele vînătorilor sau de larma ogarilor. Un ţinut preferat de cei ce-i străbăteau „drumurile fără urme“ pentru a se distra pe seama miilor de vieţuitoare aciuate aici ca într-un paradis. Acestei imagini i se opune astăzi o alta cu totul diferită. Privit de la înălţimea unui avion, Bărăganul, acest adevărat „grinar al ţării“ ţi se înfăţişează ca o tablă de şah pe care „strategii“ recoltelor bogate şi-au dispus „piesele“ în aşa fel, incit să scoată din solul fertil roade cit mai mari. Pe timpul verii parcele întinse şi dense de verdeaţă, cultivate cu grîu, orz sau ovăz, alternează cu loturi simetrice în care ghiceşti sutele şi miile de hectare cultivate cu porumb sau floarea-soarelui. Nici o vorbă să mai întilneşti nesfirşitele suprafeţe de bălării de altădată ! O mină de gospodar harnic şi priceput, a transformat această zonă într-un hambar în care se adună, in fiecare toamnă, sute de mii de tone de cereale, de plante tehnice sau de nutreţuri pentru animale. Pentru a i se da această înfăţişare a fost nevoie, de o muncă titanică, de lupta dirză şi susţinută a zeci de mii de oameni hotăriţi să scoată Bărăganul de sub influenţa capriciilor naturii. Măsurile luate de partid pentru modernizarea agriculturii noastre socialiste au avut drept urmare extinderea continuă, in ultimii ani, a mecanizării lucrărilor, introducerea în tehnica cultivării pămintului, a cuceririlor chimiei. Practica a dovedit, insă, că pentru a obţine Victoria definitivă în această luptă, era necesar să se asigure sutelor de mii de hectare „elixirul vieţii“, apa atit de necesară în vremea cînd vinturile uscate pîrjolesc tot ce întîlnesc in cale, pe întreaga zonă dintre dealurile subcarpatice şi Lunca Dunării. Aşa se face că, intr-o vară, acum ciţiva ani, mii de oameni din satele înşirate de-a lungul bătrinului Danubiu. COSTICĂ TIMIŞ (Continuare în pag. a 3-a) GUVERNUL argentinian a hotărît începerea unor cercetări privind tratamentul la care sunt supuşi deţinuţii în închisorile din ţară, transmite agenţia U.P.I. OFICIUL central de statistică din Haga a aPREŞEDINTELE Republicii Togo, Etienne Eyadema, a anunţat că a hotărît eliberarea tuturor persoanelor implicate în complotul de la 8 august 1970, îndreptat împotriva actualului regim, transmite agenţia France Presse. „Avem o ţară frumoasă şi bogată, un popor harnic şi cutezător, care timide peste două milenii, din ani grei de restrişte, înfrăţit tu , codrii, rîurile şi văile, şi-a apărat glia, iar i. . . , ,. . . L . v ■.( 1 , 111 • ht m m "■ ■ ■mm N ICO LAK CKALŞKSCI! nunţat că în cursul anului 1971 preţurile au înregistrat în Olanda o creştere de 8,7 la sută.