Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1972 (Anul 5, nr. 1198-1274)

1972-01-15 / nr. 1208

Anul V nr. 1208 SÎMBATA 15 ianuarie 1972 \------­/ C |NALEA TRIB­­M DE MANIFESTARE A CONST­INTEI COMUNISTE | \| Potrivit Legii privind organizarea şi conduce­rea unităţilor socialiste de stat, în zilele urmă­toare se vor desfășura în întreprinderile indu­striale, de construcţii, transporturi, comerţ, prestări de servicii, in­stitutele de proiectare şi cercetare, întreprinderi­le agricole de stat şi pentru mecanizarea agri­culturii, în centralele in­dustriale şi unităţile asi­milate acestora, adunări generale ale oamenilor muncii. Forme concrete de participare directă, ne­mijlocită a maselor largi de oameni ai muncii la conducerea vieţii eco­nomice şi sociale, la so­luţionarea problemelor legate de dezvoltarea e­­conomică şi socială a ţă­rii, de construcţia socie­tăţii socialiste multilate­ral dezvoltate în patria noastră, adunările gene­rale ale oamenilor mun­cii constituie o expresie grăitoare a profundului democratism al orîndui­­rii noastre. Ele vor dez­bate, pe bază de bilanţ, activitatea unităţilor şi a organelor de conduce­re colectivă ale acestora pentru realizarea planu­lui pe anul 1971, măsuri­le ce se impun pentru îndeplinirea ritmică şi depăşirea sarcinilor de plan pe anul 1972, vor aproba angajamentele colectivelor în întrecerea pentru depăşirea planu­lui pe 1972, măsurile teh­­nico-organizatorice care să asigure îndeplinirea planului şi a angajamen­telor luate, precum şi contractele colective de muncă, vor alege repre­zentanții oamenilor mun­cii pentru completarea comitetelor și consiliilor oamenilor muncii, vor face propuneri pentru completarea comitetelor Adunările generale ale oamenilor muncii oamenilor muncii cu membrii ce urmează a fi numiţi de organele cărora le sunt subordona­te unităţile respective. Adunările generale constituie, înainte de toate o înaltă tribună de manifestare a conştiinţei comuniste a producători­lor de bunuri materiale, care, în orînduirea noas­tră sunt şi proprietari ai mijloacelor de producţie, ai întregii avuţii naţio­nale. în acelaşi timp, ele contribuie la creşterea responsabilităţii sociale a oamenilor muncii, la întărirea disciplinei, la stimularea iniţiativei creatoare a maselor în buna gospodărire a avu­tului obştesc, la întări­rea controlului muncito­resc asupra activită­ţii organelor colecti­ve de conducere, a­­supra aplicării şi respec­tării în toate domeniile vieţii noastre economice şi sociale a principiilor eticii şi echităţii socialis­te şi comuniste. Este fi­resc, deci, ca la temelia dezbaterilor din cadrul adunărilor generale ale oamenilor muncii să stea principiile cuprinse în Programul P.C.R. pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea ni­velului general al cu­noaşterii şi educaţiei so­cialiste a maselor, pen­tru aşezarea relaţiilor din societatea noastră pe baza principiilor eticii şi echităţii socialiste şi comuniste, aprobat de Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971. (Continuare în pag. a 3-a) OVIDIU MUNTEANU, secretar al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. -HIDIETEANA VA­CIU8 PROLETARI DIN TOATE TARILE, VIITI-VAI 4 pagini 50 baniHARGHITE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN UNDE ISI SEPARA TELEVIZORUL ! Creşterea veniturilor locuitorilor localităţilor rurale ale judeţului nos­tru se reflectă pozitiv a­­supra nivelului lor de trai, material şi spiri­tual, o dovadă grăitoare în acest sens consti­­tuind-o creşterea vîn­­zărill­or în magazine­le cooperaţiei de con­sum, în special a măr­furilor de folosinţă în­delungată. In tot mai multe case din sate, vi­zitatorul găseşte, în afa­ra aparatelor de radio şi a televizoarelor, deveni­te prezenţă obişnuită, şi frigidere, maşini de spă­lat rufe, aspiratoare e­­lectrice etc. Ştiută fiind existenţa acestor aparate şi utilaje electrice de uz casnic, în localităţile ru­rale ar fi normal să e­­xiste şi condiţiile adec­vate reparării lor, ime­diat ce se iveşte vreo defecţiune. Care este însă situaţia prestărilor de servicii în mediul rural ? Dacă, în genere, în unele co­mune mari, cooperative­le de consum şi-au for­mat deja o reţea de prestări, cuprinzînd u­­nităţi de frizerie-coafu­­ră, croitorie, cizmărie, tinichigerie etc., secţiile de reparat radio-televi­­zoare, utilaje electrice de uz casnic, în majorita­tea localităţilor, sunt ab­sente. Cauzele trebuie căutate în slaba preo­cupare a conducerilor unor cooperative de consum pentru atrage­rea unor tineri avînd studii medii terminate, către această profesie şi trimiterea lor pentru şcolarizare. Aşa stînd lucrurile, locuitorilor sa­telor nu le rămîne altce­va de făcut decît să-şi ia în spate aparatul de ra­dio sau televizorul de­fect, să se urce într-o maşină de ocazie sau în autobuz, îndreptîndu-se spre cel mai apropiat o­­raş, la una din unităţile specializate ale coopera­ţiei meşteşugăreşti. Dar cum aceste unităţi ale cooperaţiei meşteşugă­reşti au şi ele destule deficienţe în activitatea lor — lipsa unor piese de schimb, puţini oa­meni specializaţi — oa­menii de la sate nu de puţine ori sînt puşi în situaţia de a face mai multe drumuri la oraş, pînă să se întoarcă aca­să cu aparatul reparat. Pentru moment, pare­­se, totuşi, că, într-unele localităţi rurale, s-a gă­sit o soluţie, prin cola­borarea organelor locale cu cooperaţia meşteşu­gărească. In comună se pune la dispoziţia depa­natorilor o cameră, a­­vînd instalaţii electrice şi antenă, iar cînd se string cel puţin cinci­­şase televizoare defecte, este anunţată unitatea respectivă a cooperaţiei meşteşugăreşti care tri­mite în comună maşina-­­ atelier şi un depanator.­­­ în acest fel şi locuitorii­­ comunei sînt mulţumiţi,­­ nemaitrebuind să-şi­­ transporte aparatul de d­e­fect la oraş, şi cooperaţi­­ţ va, întrucît nu se agro- i merează unitatea din o-­­­raş, beneficiul realizat­­ dintr-o deplasare prin­­ comune nefiind deloc ţ neglijabil. Nemulţumi- i rile apar însă, din par- J tea cetăţenilor de la sa- T te, atunci cînd nu sînt ^ piese de schimb pentru ţ repararea pe loc a tele-­­ vizoarelor, iar, uneori,­­ televizoarele transporta-­­ te pentru a fi reparate­­ la unitatea din oraş, a- l duse înapoi în sat nu ? funcţionează, din diferi-­­ te motive.­­ In comuna Plăieşii de­­ Jos, prin grija directory- i lui căminului cultural,­­ Béla Darvas, s-a amena- T jat o cameră, în incinta­­ instituţiei amintite, pen- ^ tru repararea televizoa- i relor. Ori de cîte ori au­­ fost anunţaţi să vină în­­ comună, depanatorii coo-­­ perativei „Deservirea“ 1­ din Miercurea-Ciuc, au­­ venit şi şi-au făcut bine­­ munca. Acelaşi lucru se­­ întîmplă şi în comuna­­ Sânmartin. Evident, mai­­ există şi excepţii, de­­ felul celor amintite mai­­ sus. Astfel, deşi reparat­e la Miercurea-Ciuc, tele-­­ V. RADU­­ (Continuare în pag. a 3-a) ^ . » . Vedere de ansamblu a noii platforme industriale din reşedinţa judeţului. Alături de fabrica de confecţii s-au construit în această zonă, in ultimii doi ani, o fabrică de tricotaje şi o filatură de lină. Ana László, de la Filatura de lină pieptănată din Miercurea-Ciuc secţia preparaţie, lucrează la un la­minor cu reglare automată. --------------------------------------------------------------------- Acţiuni susţinute pentru ridicarea potenţialului productiv al pâmîntului Conştienţi de faptul că eforturile depuse a­­cum în domeniul îmbunătăţirii funciare vor fi măsurate, la toamnă în mii de tone produse a­­gricole în plus, cooperatorii din Sânmartin, răs­­punzînd chemării Comitetului comunal de par­tid şi Consiliului popular comunal, au efectuat, pînă în prezent, lucrări de săpare şi de curăţire a şanţurilor pe o distanţă de 2.600 metri. In ve­derea susţinerii acţiunii de punere în valoare a potenţialului productiv al pămîn­tului sunt plani­ficate a fi săpate şanţuri pe încă 3.000 metri, urmînd ca aceste acţiuni să se finalizeze, în a­­cest an, cu redarea în circuitul agricol a peste 50 hectare păşuni. ÎN ZIARUL NOSTRU DE AZI: • ANIVERSĂRI CULTURALE • DIN ACTIVI­TATEA BIBLIOTECILOR • JURNAL PIONIE­RESC • CANALUL PANAMA — PATRIMONIU NAŢIONAL AL POPORULUI PANAMEZ • DECLARAŢIA REPREZENTANŢILOR OPINIEI PUBLICE PRIVIND SECURITATEA EUROPEA­NĂ • INCIDENTE ISRAELO—LIBANEZE • ŞTIRI MAGAZIN DE PE CUPRINSUL PATRIEI Noua înfăţişare urbanistică a cartierelor de locuinţe din apropierea zonei industriale a oraşului Iaşi. Zilele acestea corul din Ditrări, se pregăteşte intens pentru participa­rea la concursul „Cînta­­re patriei“, care va avea loc duminică. La pre­gătire au luat parte şi compozitorii Zoltán Aladár din Tîrgu Mu­reş şi Gál Árpád din Miercurea-Ciuc, care au dat participanţilor la concurs, îndrumările cu­venite. Elevii Şcolii generale nr. 1 din Gheorgheni, in colaborare cu colectivul casei orăşeneşti de cul­tură vor prezenta, azi, pe scena lăcaşului cu­­ Informaţia rural din localitate un spectacol folcloric. La Căminul cultural din Lunca de Jos, elevi şi cooperatori, au parti­cipat la un matineu li­terar, cu prilejul căruia, s-au prezentat unele vo­lume, recent apărute, ale scriitorilor români şi maghiari. Construcţiile noilor­­ centre de determinare a grupei sanguine pentru populaţie, din Gheor­­ gILEI­ gheni, Topliţa şi Cristu­­ru Secuiesc, au fost ter­minate, urmînd ca în zilele acestea să-şi în­ceapă activitatea­. La Casa de cultură din Topliţa va avea loc azi, 15 ianuarie, o audiţie muzicală, intitulată „Pa­gini celebre din muzica uşoară“. Manifestarea este închinată cunoscu­tului compozitor român, Ion Vasilescu. Vremea se menţine rece. Dimineaţa ceaţă. Vînt potrivit din secto­rul nord—nord-est. Tem­peraturile vor fi cuprin­se între —10° şi —7°. La iniţiativa colectivului Casei de cultură din Băile Tuşnad, azi, va avea loc primul ciclu de iniţiere în tainele muzicii, intitulat „Cunoaşteţi muzica?“ Prima audiţie, de acest gen, este de­dicată operetei. HBiBiisiai Biaisi Bi Hiaiai BiQiBiE Noua Românie pitorească „ELIXIRUL“ BĂRĂGANULUI „... Prin pustiile Bă­răganului căruţa abia înaintează pe căi fără urme. Dinainte-i e spa­ţiul nemărginit cu va­luri de iarbă cindi în­viate de o spornică ver­deaţă, cindi ofilite sub pirlitura soarelui. In de­părtare se profilează, ca muşuroaie de cirtiţe u­­riaşe, movilele a căror urzeală e taina trecutu­lui şi podoaba pustietă­ţii ...“ Iată cum arăta Bărăganul de odinioară, descris de Alexandru Odobescu în binecunos­cutul său Pseudo-Kyne­­getikos. O întindere ne­­sfîrşită de cîmpie lăsată în paragină, o stepă da­că vreţi, presărată cu tufărişuri uscate, printre care se strecurau dro­piile şi potirnichile ur­mărite de alicele vînă­­torilor sau de larma o­­garilor. Un ţinut prefe­rat de cei ce-i străbă­­teau „drumurile fără ur­me“ pentru a se distra pe seama miilor de vie­ţuitoare aciuate aici ca într-un paradis. Acestei imagini i se opune astăzi o alta cu totul diferită. Privit de la înălţimea unui avion, Bărăganul, acest adevă­rat „grinar al ţării“ ţi se înfăţişează ca o tablă de şah pe care „strate­gii“ recoltelor bogate şi-au dispus „piesele“ în aşa fel, incit să scoată din solul fertil roade cit mai mari. Pe timpul verii parcele întinse şi dense de verdeaţă, cul­tivate cu grîu, orz sau ovăz, alternează cu lo­turi simetrice în care ghiceşti sutele şi miile de hectare cultivate cu porumb sau floarea-soa­­relui. Nici o vorbă să mai întilneşti nesfirşitele su­prafeţe de bălării de al­tădată ! O mină de gos­podar harnic şi priceput, a transformat această zonă într-un hambar în care se adună, in fieca­re toamnă, sute de mii de tone de cereale, de plante tehnice sau de nutreţuri pentru ani­male. Pentru a i se da a­­ceastă înfăţişare a fost nevoie, de o muncă tita­nică, de lupta dirză şi susţinută a zeci de mii de oameni hotăriţi să scoată Bărăganul de sub influenţa capriciilor na­turii. Măsurile luate de partid pentru moderni­zarea agriculturii noas­tre socialiste au avut drept urmare extinde­rea continuă, in ultimii ani, a mecanizării lucră­rilor, introducerea în tehnica cultivării pă­­mintului, a cuceririlor chimiei. Practica a do­vedit, insă, că pentru a obţine Victoria definiti­vă în această luptă, era necesar să se asigure sutelor de mii de hectar­­e „elixirul vieţii“, apa atit de necesară în vre­mea cînd vinturile us­cate pîrjolesc tot ce în­­tîlnesc in cale, pe întrea­ga zonă dintre dealurile subcarpatice şi Lunca Dunării. Aşa se face că, intr-o vară, acum ciţiva ani, mii de oameni din satele înşirate de-a lun­gul bătrinului Danubiu. COSTICĂ TIMIŞ (Continuare în pag. a 3-a) GUVERNUL argenti­nian a hotărît începerea unor cercetări privind tratamentul la care sunt supuşi deţinuţii în în­chisorile din ţară, trans­mite agenţia U.P.I. OFICIUL central de statistică din Haga a a­PREŞEDINTELE Re­publicii Togo, Etienne Eyadema, a anunţat că a hotărît eliberarea tu­turor persoanelor impli­cate în complotul de la 8 august 1970, îndreptat împotriva actualului re­gim, transmite agenţia France Presse. „Avem­ o ţară frumoasă şi bogată, un popor harnic şi cutezător, care timide peste două milenii, din ani­ grei de­ restrişte, înfrăţit­ tu , codrii, rîurile şi văile, şi-a apărat glia, iar i. . . , ,. . . L . v ■.( 1 , 111 • h­t m m "■ ■ ■mm N ICO LAK CKALŞKSCI! nunţat că în cursul a­­nului 1971 preţurile au înregistrat în Olanda o creştere de 8,7 la sută.

Next