Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1972 (Anul 5, nr. 1198-1274)
1972-01-28 / nr. 1219
Pag. 2 MIJIOiii MODERNE ÎN PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÎNI In practica muncii la catedră, un loc deosebit, printre celelalte mijloace de învăţămînt, revine manualului şcolar. Manualul contribuie la o mai aprofundată însuşire a cunoştinţelor, la dezvoltarea orizontului de cultură generală şi a gîndirii ştiinţifice a elevilor, stimulînd în acelaşi timp, interesul şi dorinţa de muncă independentă, de cercetare şi a altor surse privind temele studiate. Uneori, în privinţa folosirii manualului, întîlnim atitudini care duc la exagerări, avînd ca rezultat nerealizarea laturii formative a procesului de învăţămînt. Astfel, unii II consideră un etalon care nu trebuie depăşit. Alteori se porneşte de la nişte ,,principii“ potrivit cărora manualul nu este de folos, profesorul avînd datoria de a crea un nou „manual“ din lecţiile predate. Dacă socotim că „Verba volant scripta manent“, atunci manualul rămîne un depozit de cunoştinţe ştiinţifice „pe care trebuie să le ai, ca să zicem aşa, mereu în mînă, şi care prezintă esenţialul din tratatele lungi şi întinse, scrise asupra unei materii“. (Littre). Manualul, trebuie completat prin folosirea judicioasă a mijloacelor audio-vizuale, a lecţiilor-muzeu, lecţiilor—excursii etc. In acest fel se realizează o mai strînsă legătură între cunoştinţele teoretice de practică, căci cu cît învăţămîntul tinde să devină mai activ şi mai concret, bazat nu pe afirmaţii dogmatice, ci pe munca personală a elevului şi pe realitatea observată, cu atît el trebuie să recurgă nu numai la carte, ci şi la documente vizuale şi sonore, care permit cunoaşterea directă a acestei realităţi. Folosite pe scară din ce în ce mai largă, mijloacele audio-vizuale aduc o contribuţie substanţială la îmbogăţirea cunoştinţelor, sporind în acest fel caracterul atractiv şi educativ al lecţiei. Sîntem martori ai unui progres rapid în toate domeniile de activitate, cînd unele cunoştinţe, socotite pînă mai ieri de neînlocuit, se uzează şi tocmai datorită acestui progres, devin neutilizabile. In acest sens, mijloacele audio-vizuale, prin caracterul lor, alături de alţi factori, contribuie la îndreptarea procesului instructiv-educativ în direcţia unei educaţii practice permanente. Pentru a ţine pasul cu ritmul de dezvoltare a societăţii noastre, învăţămîntul se foloseşte de o serie de mijloace printre care un loc important îl ocupă tehnicile moderne de înregistrare şi transmitere a imaginii şi sunetului. Dintre acestea, televiziunea folosită în multe ţări europene, în procesul de învăţămînt, în circuite închise sau naţionale, adresîndu-se unui număr mare de oameni, reuşeşte o prezentare imediată, „pe viu“, a diferitelor procese tehnologice, experienţe, manifestări ştiinţifice şi culturale etc. Dorind să sprijine şcoala în munca de instrucţie şi educaţie, televiziunea a iniţiat o serie de emisiuni pentru copii şi tineret, de un real folos in realizarea profilului moral şi spiritual al omului nou, temeinic pregătit pentru integrarea în viaţa socială. Dar pentru a se asigura eficacitatea unor asemenea forme de activitate, un rol deosebit revine cadrelor didactice care, în colaborare cu familia, vor trebui să orienteze copiii spre acele emisiuni care să contribuie cu adevărat la dezvoltarea lor psihică, în raport cu particularităţile de vîrstă. Utile şi atractive s-au dovedit a fi vizionările în colectiv, urmate apoi de discuţii conduse de un profesor, care sistematizează şi integrează cunoştinţele noi în ansamblul celor acumulate pînă atunci. La fel se poate proceda şi în cazul emisiunilor ştiinţifice şi culturale transmise la radio. O anchetă asupra preferinţelor tinerilor în legătură cu unele emisiuni prezentate la radio şi televiziune ar releva aspecte interesante, reliefînd, totodată, direcţiile în care trebuie concentrate eforturile spre a se asigura o mai mare eficienţă a acţiunilor educative. Un mijloc de amplificare şi consolidare a cunoştinţelor îl reprezintă filmul. Folosit înainte sau după predarea unei lecţii sau capitol, filmul clarifică problemele mai dificile, lărgeşte sfera cunoaşterii şi ajută la sistematizarea şi generalizarea unor deprinderi de muncă practică. Alături de film des folosite în învăţămînt sunt diafilmele şi diapozitivele. Ele pot fi utilizate în toate etapele unei lecţii, precum şi la recapitularea, sistematizarea sau verificarea cunoştinţelor. Tehnologia avansată a mijloacelor audio-vizuale a dus la crearea unor variate tipuri de aparate şi instalaţii utilizate în procesul de învăţămînt. Dintre acestea amintesc cîteva: „Delta“ (aparat programat pentru utilizarea diafilmelor, cuplat cu magnetofon); stereoscoape; aparat de proiecţie „Tehnicolor“ (cu peliculă de 8 mm.); laborator şcolar pentru confecţionarea materialelor audio-vizuale etc. în privinţa verificării şi fixării cunoştinţelor se remarcă aparatele „Verfix“ (aparat pentru verificarea simultană a unei clase), „Vercon“ (instalaţie, care ajută la verificarea şi fixarea cunoştinţelor unei clase cu posibilitatea de afişare şi înregistrare a răspunsurilor) ; instalaţia „Digiver“ (folosită în fixare şi verificare, cu afişarea electronică a notei) etc. Asemenea aparate, de construcţie mai simplă, în raport de condiţiile de care dispune fiecare şcoală, pot fi confecţionate în cadrul cercurilor de elevi şi catedrelor de specialitate. Expoziţiaconcurs de materiale didactice, organizată în fiecare primăvară de Inspectoratul şcolar judeţean, are menirea de a selecta şi populariza realizările din acest domeniu, contribuind astfel la o mai complexă dotare tehnică a procesului instructiv-educativ. Prof. NICU VRABIE Directorul Liceului nr. 2 din Miercurea-Ciuc Filiala A. C. R. la început de an La început de an Filiala „Automobil Clubului Român — Harghita recent înfiinţată, avînd sediul în str. Petőfi nr. 2, cunoaşte o activitate febrilă, cîteva preocupări fiindu-ne comunicate de Árpád Mihály, secretarul filialei. Pe lingă avantajele de care au beneficiat cei peste 300 de membri harghiteni ai A.C.R. în 1971, dorim să-i informăm că activitatea noastră va cunoaşte în acest an o intensificare şi îmbunătăţire constantă. Cîteva argumente : după cum se ştie, în 1971, A.C.R. a închiriat experimental pe litoral un hotel pe care l-a pus la dispoziţia exclusivă a membrilor clubului. Succesul acţiunii a determinat A.C.R. să contracteze pentru sezonul turistic 1972 un număr dublu de locuri. De asemenea, prin intermediul filialei, automobiliştii îşi pot asigura cazarea şi masa la hotelul şi restaurantul „Victoria“ din Bucureşti. — Desigur că există şi surprize mai apropiate ! — Da, noul carnet de bord, care va fi înmînat gratuit automobiliştilor o dată cu plata cotizaţiei pe 1972 sau cu prilejul înscrierii în A.C.R. Există şi un nou carnet de membru, valabil pe patru ani. De menţionat introducerea carnetului de asistenţă, în care sunt prevăzute toate prestaţiile care vor fi acordate membrilor A.C.R. intr-un an anume: în domeniul tehnic, trei cupoane de depanare (cu o limită de 30 minute — la o pană pe traseu) ; un cupon de remorcare (în limita a 30 km dus şi întors de la locul de plecare al maşinii de asistenţă, depăşirea acestei distanţe taxîndu-se cu 2 lei/km), un cupon pentru revizia tehnică anuală a maşinii. Aceste servicii se acordă gratuit, echivalind, insă, cu circa 150 lei, adică aproape cotizaţia anuală a unui membru A.C.R. Tot în domeniul tehnic se referă şi cele două cupoane de asistenţă tehnică, existente în carnet, şi pe baza cărora se acordă consultaţii documentare. In domeniul turistic există două cupoane unul pentru turismul extern şi altul pentru turismul intern. Primul dă dreptul la asigurarea formelor necesare unei călătorii în străinătate. Pe baza cuponului pentru turismul intern se poate obţine orice informaţie privind organizarea unei călătorii interne, îndrumări asupra traseelor etc. — Mai există şi alte cupoane ? — Da, carnetul mai cuprinzînd şi două cupoane pentru consultaţii juridice. Utilitatea carnetului nu se rezumă in t= a c= a a t= a să la cele prevăzute in cupoane, el mai cuprinde adresele tuturor filialelor din ţară şi alte indicaţii folositoare. Trebuie reţinut insă că acest carnet nu este valabil decit însoţit de carnetul de membru al A.C.R. — Ce preocupări aveţi actualmente ? — Alegerea, în luna februarie, a comitetului de conducere al Filialei A.C.R. — Harghita, asigurarea asistenţei tehnice la atelierul nostru şi cu maşina de care dispunem, organizarea unei excursii la monumentele de artă din nordul Moldovei şi a alteia la Budapesta, cu prilejul meciului de fotbal România—Ungaria. Interviu consemnat de V. RAREŞ Teorie şi practică (Urmare din pag. 1) nătăţirii rezultatelor muncii. Acesta este un proces în care ne înscriem cu toţii pentru că fiecare este şi trebuie să fie interesat ca acolo unde lucrează să se găsească fiecare dintre mijloacele de care depinde impulsionarea rezultatelor. Acele resurse interne, „zăcăminte“ preţioase, dacă vreţi, nu apar la iveală decit „forţate“ prin armătura cunoştinţelor. Omul, în ipostaza nouă faţă de obiectul muncii, mijloacele de producţie şi produse în care îl pune pentru prima dată de-a lungul existenţei sale societatea socialistă, este dator să aducă în circuitul economic un număr cit mai mare de valori, prin acestea contribuind la ritmul de dezvoltare al ţării în care este stăpin, contribuind la creşterea nivelului de trai al lui şi al semenilor săi. Este factor hotărîtor omul şi cum resursele sale sînt nebănuite trebuie să acţioneze în consecinţă. Rezultă clar deci de ce se pune un accent tot mai mare pe pregătirea politico-ideologică şi profesională, intr-un cuvînt pe sensibilitatea factorului conştiinţă, generatorul faptelor. Realitatea zilelor noastre, bogăţia de informaţii privind rezultatele ce se obţin în toate domeniile de activitate constituie argumentul cel mai convingător că s-a creat cadrul optim în care teoria şi practica se conjugă în modul cel mai armonios, stimulindu-se, în acelaşi timp, la maximum. HARGHITEI Te-ai pregătit pentru a deveni o bună gospodină ? Părerile asupra bagajului de cunoştinţe gospodăreşti cu care o tînără trebuie să păşească pragul căsniciei sunt multe şi variate. Raporturile de complementaritate ce prind a se forma, încă din primele luni, în noua familie, între femeia-soţie, femeiagospodină şi femeiaprieten şi tovarăş de viaţă, sînt hotărîtoare pentru instalarea unei armonii, ordini şi înţelegeri atît de mult dorite. Mamele se îngrijesc de educaţia tinerelor fete în vederea pregătirii lor pentru noua misiune ce le aşteaptă, atît de complexă în cerinţe. Muncile gospodăreşti necesită unele aptitudini care, însă, trebuie cultivate prin exerciţiu. Dorinţa de a cunoaşte cît mai mult în domeniul artei culinare, a menajului, este inspirată de modul în care mamele ştiu să atragă atenţia fiicelor lor la preparatul mîncărurilor, la aranjarea interiorului. Priceperea este o deprindere şi ea învederează, deci, un timp de însuşire a abecedarului de travalii casnice, a căror aplicare îşi va găsi locul în noul cămin ce II vor întemeia tinerii. Un loc important îl ocupă deprinderea privind gradarea timpului necesar tuturor muncilor casnice, cît şi a celui rezervat îngrijirii personale. Tinerele fete, viitoare soţii, au unele preocupări privind aspectul lor vestimentar, care trebuiesc cultivate şi extinse şi în ceea ce priveşte aspectul îmbrăcăminţii partenerului, care constituie, în aprecierea publică, o oglindă a felului în care soţia îşi duce la îndeplinire sarcinile. Un lucru care atenţionează, de asemenea, gîndurile frumoase ale tinerelor, este interiorul pe care şi-l imaginează original, fantezist. Origini abbiitatea şi fantezia diau mîna însă, cu bunul gust, viitoarele gospodine trebuind învăţate să evite aglomerarea de mobilă şi ornamentaţia inutilă. Justa înţelegere a sfaturilor primite şi urmarea lor, constituie condiţiile primordiale ale înjghebării acelei celule sociale, în care să guverneze deopotrivă dragostea, înţelegerea, ordinea şi bunul gust. CATERINA ARBORERALL! In galeria femeilor românce care au ştiut să-şi apere deopotrivă pruncul şi glia în anii de grea cumpănă ai jugurilor străine, care au avut un aport de nepreţuit în lupta pentru libertate şi progres, se înscrie şi Ecaterina Arbore. Venind în contact, încă de cînd era elevă, cu ideile socialiste ce animau atmosfera familiară, ea şi-a dedicat viaţa idealurilor socialiste. Dragostea ei faţă de oameni a îndemnat-o să urmeze facultatea de medicină, care o va da societăţii ca un bun medic pediatru. Desfăşurîndu-şi activitatea profesională la orfelinatul din Bucureşti, se va dedica mai mulţi ani îngrijirii copiilor, proveniţi cei mai mulţi, din familii bîntuite de flagelul morţii şi al sărăciei. La începutul secolului o întîlnim cu o prezenţă vie in activitatea ştiinţifică. Cercetînd atent cauzele fenomenelor sociale, în lucrările ei se vădesc concluziile cu puternice accente de revoltă împotriva claselor dominante. In conferinţele publice pe care le ţinea, Ecaterina Arbore, împletea îndrumările profilactice medicale cu acelea menite să trezească conştiinţa de clasă şi să stimuleze organizarea şi unitatea muncitorească. Anii primului război mondial i-au pus la grea încercare pe toţi liderii socialişti decişi să-şi continue cu orice riscuri activitatea politică. Intr-un articol apărut în „România muncitoare“ intitulat „Crezul nostru“, revoluţionara scria: „Credem într-un singur ideal, cel socialist, credem în realizarea lui apropiată, prin puterea proletariatului mondial“. A fost arestată în mai multe rînduri, fiind în■ chisă, aproape un an şi jumătate, fără judecată. Guvernanţii încercînd să decapiteze mişcarea muncitorească, se loveau de combativitatea şi puterea de luptă a proletariatului. Sălbatica represiune desfăşurată asupra fruntaşilor mişcării, constituia un act de condamnare a irtumanităţii claselor dominante. Doctorul, Ecaterina Arbore, fiind ameninţată, împreună cu alţi militanţi de frunte ai partidului, este ajutată să emigreze în Rusia sovietică, unde a activat, în continuare, în grupa comunistă română din Rusia. Reîntoarsă în patrie, în ianuarie 1924, aflîndu-se în permanenţă sub observaţia agenţilor de siguranţă, desfăşoară totuşi, în continuare, aceeaşi intensă activitate comunistă. Ţine consfătuiri şi conferinţe cu Cercul feminin comunist, organizează acţiuni revendicative. In acelaşi an, activista Comisiei centrale de propagandă printre femei a Partidului Comunist este expulzată din ţară. Acest abuz al guvernului a fost condamnat făţiş în Camera deputaţilor de către deputatul dr. Nicolae Lupu, drept o infamie. Făclia revoluţionară ce însufleţea toată fiinţa Ecaterinei Arbore, nu se stinge, a lucrat în continuare în aparatul Internaţionalei Comuniste pentru problemele privitoare la Partidul Comunist Român, pînă în 1937, cînd se stinge din viață. UN PAS CU ELEGANŢA Modelul de rochie pe care vi-l prezentăm astăzi, este destinat dupăamiezelor. Executată dintr-un material mai gros, stofă sau jerseu, rochia este încheiată în faţă cu cinci perechi de nasturi de culoare închisă. în talie se încheie cu un cordon, confecţionat din piele sau imitație de piele, tot de culoare închisă. 11"ü “H r“""i r—1 n I < IC3C3I IC= 1=1=11 (Urmare din j^ag. 1) muncii al combinatului să acorde în acest an mult mai mare atenţie realizării acestui indicator. Reprezentanţii salariaţilor au examinat sarcinile de plan ale sectoarelor platformei pentru acest an. Sunt sarcini mobilizatoare, a căror înfăptuire presupune antrenarea întregului potenţial uman şi material, perfecţionarea activităţii, eliminarea, prin măsuri hotărîte şi eficiente, a neajunsurilor ce s-au manifestat anul trecut, dar, aşa cum au subliniat cei mai mulţi vorbitori, aceste sarcini sunt pe deplin realizabile. O caracteristică a piisajuluii pe acest an este faptul că creşterea cu 8,33 la sută a planului producţiei globale va avea loc în condiţiile reducerii volumului de masă lemnoasă exploatată. Astfel, în timp ce în exploatări planul producţiei globale va reprezenta doar 88,72 la sută din volumul anului precedent, în sectoarele de industrializare se va înregistra un spor de 11,32 la sută. In acelaşi timp, producţia marfă se prevede să crească cu 11,72 la sută. Planul pe acest an prevede şi sporirea eficienţei economice a activităţii, urmînd ca cheltuiuieliile la 1.000 lei producţie marfă să scadă cu 12 lei, iar beneficiile să sporească cu 5,8 la sută faţă de realizările din anul 1971. Materie dul prezentat şi participanţii la discuţii au subliniat că — în mult mai mare măsură decît în atei trecuţi — condiţiile pentru îndeplinirea sarcinaiior sporite de plan sunt pe deplin asigurate. întreaga cantitate de materii prime şi materiale ce urmează a fi achiziţionată din afara combinatului este contractată; s-au rezolvat la timp problemele legate de asigurarea baracamentelor, utilajelor, drumurilor forestiere ; sunt elaborate devizele pentru întreaga masă lemnoasă ce urmează a fi exploatată în acest an ; a început şcolarizarea maiştrilor de exploatare ; sunt create toate condiţiile ca noile capacităţi de producţie să fie puse în funcţiune la termenele prevăzute. O remarcă se impune pe marginea desfăşurării adunării generale a reprezentanţilor salariaţilor Platformei Miercurea-Ciuc, numărul mic al delegaţilor care au luat cuvîntul la discuţii şi, mai ales, faptul că printre aceştia a fost un singur muncitor. Nu putem contesta contribuţia valoroasă a vorbitorilor la analizarea problemelor, la stabilirea unor măsuri eficiente, care să asigure realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan. Dar mult prea puţin au fost exprimate părerile celor care realizează efectiv sarcinile de plan, în exploatări şi la industrializare. Punînd în balanţă realizările obţinute, dar şi lipsurile şi neajunsurile ce s-au manifestat, adunarea generală a concluzionat că la Platforma Miercurea-Ciuc, deşi rezultatele bune au situat-o în ultimii ani în rîndurile unităţilor fruntaşe pe ramură, este încă loc pentru mai bine. Pornind de la această concluzie, de la analiza I i "1 cm I ADUNĂRI GENERALE ALE SALARIAŢILOR E loc pentru mai bine! I I ...TI I..I I realistă a posibilităţilor colectivelor de muncă ale sectoarelor, adunarea generală a adoptat, în numele tuturor salariaţilor, angajamentul de a realiza în acest am, peste prevederile planului, producţie marfă în valoare de 830.000 lei, beneficii suplimentare în valoare de 150.000 lei şi să livreze la fondul pieţei mărfuri în valoare de 50.000 lei, peste prevederi. După cum ne informează corespondentul nostru Vasile Hanga, o astfel de adunare a avut loc şi la Sectorul de industrializare a lemnului Hodoşa. Atît darea de seamă prezentată de şeful sectorului, Carol Hompot, cît şi participanţii la discuţii, printre care maistrul Ignat Barabás şi muncitorul Petru Ciubucă, au reliefat rezultatele bune obţinute de colectivul de muncă al sectorului în anul 1971, dar mai ales deficienţele ce s-au manifestat şi măsurile ce se impun pentru eliminarea acestora. Un loc central în cadrul dezbaterilor i-au ocupat problemele legate de realizarea planului pe sortimente, precum şi de îmbunătăţirea calităţii produselor. Vorbitorii au exprimat hotărirea nestrămutată a întregului colectiv de muncă al sectorului de a infăptui exemplar sarcinile ce le revin din planul pe acest an al Unităţii de exploatare şi industrializare a lemnului Toplița, unitate de care aparține sectorul. Cunoaşteţi această reţetă ? OUĂ UMPLUTE 4 ouă 200 gr. parizer 150 gr. brînză 50 gr. unt sare, piper, lămîie Fierbem cele 4 ouă şi, după ce s-au răcit le tăiem în jumătate. Din gălbenuşurile ouălor, din brînză şi unt facem o pastă, la care adăugăm parizerul tăiat în cuburi mici. In compoziţie mai ■pumem sare, piper şi zeamă de lămîie, după gust. Apoi u umplem jumătăţile de albuşuri cu paste obţinută. Putem să te servim şi cu maioneză. Rubrică redactată de NADIA POP 11=31=) ANUL V, nr 1219 LA CRITICA FĂCUTA DE ZIAR In ziarul nr. 1191, din 24 decembrie 1971, publicam „O scrisoare pe adresa Comitetului judeţean de cultură şi educaţie socialistă şi a Comitetului judeţean U.T.C“, semnată de corespondentul ziarului nostru, Ioan Oproiu, profesor la Şcoala generală din satul Porumbeniii Mari, în care pe bună dreptate — se semnala nedorita „aventură“ a unui „deviz buclucaș“, din cauza căruia s-a amînat sine dri* , darea, spre uzul tineretului, a unui club special afectat, club promis de Consiliul popular comunal (Mugeni)! Corespondentul nostru ne informează acum că treburile s-au limpezit, astfel încît există toate posibilităţile ca la începutul lui aprilie, „clubul să fie gata“. Acelaşi cititor are cuvinte de laudă pentru combativitatea de care a dat dovadă „Pagina tineretului“ publicată de ziar în nr. 1214, sub titlul „Cine se ocupă de educaţia tinerilor navetişti“. Ii mulţumim asiduului nostru colaborator, reţinîndu-i, de asemenea, şi sugestiile cuprinse în scrisoarea trimisă. C. COSTIN televiziune VINERI. 28 IANUARIE 16.00—17.00 Teleşcoala. — Celula (I) — Structura : diviziune — Elemente de analiză (II). — Mulţimile numerelor R. C. 18.00 Căminul. 18.50 Pe Bîrzava în jos. Spectacol muzical-coregrafic susţinut de Ansamblul Casei de cultură a Sindicatelor din Reşiţa. 19.10 Tragerea Loto. 19.20 — 1001 de seri . Băieţelul de pe afiş. Spiriduşului îi e frig . . . 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cronica internă, de Eugen Mândrie. 20.10 Am fost tineri — film bulgar. 21.55 Cadran internaţional. Contraste în lumea capitalului. 22.35 Farmecul operetei. 23.00 Telejurnalul de noapte. studioul tîrgu mureş VINERI, 28 IANUARIE 6.30—7.00 — Jurnal de dimineaţă. Ştiri. Jurnal rutier. Muzică. 16.30—18.00 — Cronica actualităţii. Fantezie pentru pian la patru mîini în faminor op. 103 de Fr. Schubert. România pe meridianele globului. Pagini alese din operete. Pe undele tinereţii. In cinstea semicentenarului U.T.C. . Prin ce vă dovediţi calitatea de utecist ? Elevii la practică . Dicţionar politic contemporan. Cîntece patriotice. _____calendar 25 IANUARIE 1940 — S-a născut Camil Ressu, pictor, grafician şi pedagog. (m. 1962) 1943 — Apare ziarul patriotic ilegal „România liberă”. 1858 — S-a născut revoluţionarul Jose Marti, erou al poporului cuban. (m 1895) 1946 — A fost creată Uniunea Ziariştilor din R. D. Germană. 1918 — Consiliul Comisarilor Poporului al U.R.S.S. a adoptat decretul cu privire la înființarea Armatei Roșii. cinema MIERCUREA-CIUC — Cinematograful „Transilvania“: Steaua de tinichea, film american. Cinematograful „Harghita“ : Republica Skid, film sovietic. ODORHEIU SECUIESC - Cinematograful „Homorod“: Germen, film sovietic. GHEORGHENI — Cinematograful ,,Mioriţa“: 100 de dolari pentru şerif, film american. DALAN — Cinematograful „Minerul“ : Jocuri întrerupte, film bulgar. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman“ : Secretul de la Santa Vittoria, film american. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progresul“: Asediul, film românesc. VLĂHIŢA — Cinematograful „Fierarul“ : Simfonia Leningradului, film sovietic. BORSEC — Cinematograful „Borsec“ . Ultima vacanță, film sovietic. Cinematograful „Izvorul“: Cronometraj, film sovietic. BĂILE TUȘNAD — Cinematograful ..Oltul“ : Republica fetelor, film polonez. CICEU — Cinematograful „Feroviarul“ , Genoveva de Brabant, film hispano-italian. REÎNNOIȚI-]/A ABONAMENTELE LA ZIARUL HARGHITEI