Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1972 (Anul 5, nr. 1198-1274)

1972-01-28 / nr. 1219

Pag. 2 MIJI­Oiii MODERNE ÎN PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÎNI In practica muncii la catedră, un loc deosebit, printre celelalte mijloa­ce de învăţămînt, revine manualului şcolar. Ma­nualul contribuie la o mai aprofundată însu­şire a cunoştinţelor, la dezvoltarea orizontului de cultură generală şi a gîndirii ştiinţifice a ele­vilor, stimulînd în ace­laşi timp, interesul şi dorinţa de muncă inde­pendentă, de cercetare şi a altor surse privind temele studiate. Uneori, în privinţa folosirii ma­nualului, întîlnim atitu­dini care duc la exage­rări, avînd ca rezultat nerealizarea laturii for­mative a procesului de învăţămînt. Astfel, unii II consideră un etalon care nu trebuie depăşit. Alteori se porneşte de la nişte ,,principii“ po­trivit cărora manualul nu este de folos, profe­sorul avînd datoria de a crea un nou „manual“ din lecţiile predate. Dacă socotim că „Ver­ba volant scripta ma­­nent“, atunci manualul rămîne un depozit de cunoştinţe ştiinţifice „pe care trebuie să­ le ai, ca să zicem aşa, mereu în mînă, şi care prezintă e­­senţialul din tratatele lungi şi întinse, scrise a­­supra unei materii“. (Littre). Manualul, tre­buie completat prin fo­losirea judicioasă a mij­loacelor audio-vizuale, a lecţiilor-muzeu, lecţii­lor—excursii etc. In a­­cest fel se realizează o mai strînsă legătură în­tre cunoştinţele teoreti­ce de practică, căci cu cît învăţămîntul tinde să devină mai activ şi mai concret, bazat nu pe afirmaţii dogmatice, ci pe munca personală a e­­levului şi pe realitatea observată, cu atît el tre­buie să recurgă nu nu­mai la carte, ci şi la do­cumente vizuale şi sono­re, care permit cunoaş­terea directă a acestei realităţi. Folosite pe scară din ce în ce mai largă, mij­loacele audio-vizuale a­­duc o contribuţie subs­tanţială la îmbogăţirea cunoştinţelor, sporind în acest fel caracterul a­­tractiv şi educativ al lecţiei. Sîntem martori ai u­­nui progres rapid în toate domeniile de acti­vitate, cînd unele cu­noştinţe, socotite pînă mai ieri de neînlocuit, se uzează şi tocmai da­torită acestui progres, devin neutilizabile. In acest sens, mijloacele audio-vizuale, prin ca­racterul lor, alături de alţi factori, contribuie la îndreptarea procesului instructiv-educativ în direcţia unei educaţii practice permanente. Pentru a ţine pasul cu ritmul de dezvoltare a societăţii noastre, învă­ţămîntul se foloseşte de o serie de mijloace prin­tre care un loc important îl ocupă tehnicile moder­ne de înregistrare şi transmitere a imaginii şi sunetului. Dintre aces­tea, televiziunea folosită în multe ţări europene, în procesul de învăţă­­mînt, în circuite închise sau naţionale, adresîn­­du-se unui număr mare de oameni, reuşeşte o prezentare imediată, „pe viu“, a diferitelor proce­se tehnologice, experien­ţe, manifestări ştiinţifice şi culturale etc. Dorind să sprijine şcoala în munca de ins­trucţie şi educaţie, tele­viziunea a iniţiat o serie de emisiuni pentru copii şi tineret, de un real fo­los in realizarea profi­lului moral şi spiritual al omului nou, temeinic pregătit pentru integra­rea în viaţa socială. Dar pentru a se asigura efi­cacitatea unor asemenea forme de activitate, un rol deosebit revine ca­drelor didactice care, în colaborare cu familia, vor trebui să orienteze copiii spre acele emi­siuni care să contribuie cu adevărat la dezvol­tarea lor psihică, în ra­port cu particularităţile de vîrstă. Utile şi atractive s-au dovedit a fi vizionările în colectiv, urmate apoi de discuţii conduse de un profesor, care siste­matizează şi integrează cunoştinţele noi în an­samblul celor acumulate pînă atunci. La fel se poate proceda şi în ca­zul emisiunilor ştiinţifi­ce şi culturale transmise la radio. O anchetă asupra pre­ferinţelor tinerilor în le­gătură cu unele emisiuni prezentate la radio şi te­leviziune ar releva as­pecte interesante, relie­­fînd, totodată, direcţiile în care trebuie concen­trate eforturile spre a se asigura o mai mare efi­cienţă a acţiunilor edu­cative. Un mijloc de amplifi­care şi consolidare a cu­noştinţelor îl reprezintă filmul. Folosit înainte sau după predarea unei lecţii sau capitol, filmul clarifică problemele mai dificile, lărgeşte sfera cunoaşterii şi ajută la sistematizarea şi genera­lizarea unor deprinderi de muncă practică. Alături de film des fo­losite în învăţămînt sunt diafilmele şi diapozitive­le. Ele pot fi utilizate în toate etapele unei lecţii, precum şi la recapitula­rea, sistematizarea sau verificarea cunoştinţelor. Tehnologia avansată a mijloacelor audio-vizua­le a dus la crearea unor variate tipuri de apara­te şi instalaţii utilizate în procesul de învăţă­mînt. Dintre acestea a­­mintesc cîteva: „Delta“ (aparat programat pen­tru utilizarea diafilme­­lor, cuplat cu magneto­fon); stereoscoape; apa­rat de proiecţie „Tehni­­color“ (cu peliculă de 8 mm.); laborator şcolar pentru confecţionarea materialelor audio-vi­zuale etc. în privinţa verificării şi fixării cu­noştinţelor se remarcă aparatele „Verfix“ (apa­rat pentru verificarea simultană a unei clase), „Vercon“ (instalaţie, ca­re ajută la verificarea şi fixarea cunoştinţelor u­­nei clase cu posibilitatea de afişare şi înregistra­re a răspunsurilor) ; ins­talaţia „Digiver“ (folosi­tă în fixare şi verificare, cu afişarea electronică a notei) etc. Asemenea aparate, de construcţie mai simplă, în raport de condiţiile de care dispune fiecare şcoală, pot fi confecţio­nate în cadrul cercurilor de elevi şi catedrelor de specialitate. Expoziţia­­concurs de materiale di­dactice, organizată în fiecare primăvară de Inspectoratul şcolar ju­deţean, are menirea de a selecta şi populariza realizările din acest do­meniu, contribuind ast­fel la o mai complexă dotare tehnică a proce­sului instructiv-educativ. Prof. NICU VRABIE Directorul Liceului nr. 2 din Miercurea-Ciuc Filiala A. C. R. la început de an La început de an Filiala „Automobil Clu­bului Român — Har­ghita recent înfiin­ţată, avînd sediul în str. Petőfi nr. 2, cunoaşte o activitate febrilă, cîteva preocupări fiindu-ne co­municate de Árpád Mi­hály, secretarul filialei.­­ Pe lingă avantajele de care au beneficiat cei peste 300 de membri harghiteni ai A.C.R. în 1971, dorim să-i infor­măm că activitatea noas­tră va cunoaşte în acest an o intensificare şi îmbunătăţire constantă. Cîteva argumente : după cum se ştie, în 1971, A.C.R. a închiriat expe­rimental pe litoral un hotel pe care l-a pus la dispoziţia exclusivă a membrilor clubului. Suc­cesul acţiunii a deter­minat A.C.R. să contrac­teze pentru sezonul tu­ristic 1972 un număr du­blu de locuri. De ase­menea, prin intermediul filialei, automobili­ştii îşi pot asigura cazarea şi masa la hotelul şi res­taurantul „Victoria“ din Bucureşti. — Desigur că există şi surprize mai apropiate ! — Da, noul carnet de bord, care va fi înmînat gratuit automobiliştilor o dată cu plata cotizaţiei pe 1972 sau cu prilejul înscrierii în A.C.R. E­­xistă şi un nou carnet de membru, valabil pe patru ani. De menţionat introducerea carnetului de asistenţă, în care sunt prevăzute toate prestaţiile care vor fi a­­cordate membrilor A.C.R. intr-un an anume: în domeniul tehnic, trei cupoane de depanare (cu o limită de 30 minu­te — la o pană pe tra­seu) ; un cupon de re­­morcare (în limita a 30 km dus şi întors de la locul de plecare al ma­şinii de asistenţă, depă­şirea acestei distanţe taxîndu-se cu 2 lei/km), un cupon pentru revizia tehnică anuală a maşi­nii. Aceste servicii se a­­cordă gratuit, echiva­­lind, insă, cu circa 150 lei, adică aproape coti­zaţia anuală a unui mem­bru A.C.R. Tot în dome­niul tehnic se referă şi cele două cupoane de a­­sistenţă tehnică, exis­tente în carnet, şi pe ba­za cărora se acordă con­sultaţii documentare. In domeniul turistic există două cupoane unul pen­tru turismul extern şi al­tul pentru turismul in­tern. Primul dă dreptul la asigurarea formelor necesare unei călătorii în străinătate. Pe baza cu­ponului pentru turismul intern se poate obţine orice informaţie privind organizarea unei călăto­rii interne, îndrumări a­­supra traseelor etc. — Mai există şi alte cupoane ? — Da, carnetul mai cuprinzînd şi două cu­poane pentru consultaţii juridice. Utilitatea car­netului nu se rezumă in­ t= a c= a a t= a­­­ să la cele prevăzute in cupoane, el mai cuprin­de adresele tuturor filia­lelor din ţară şi alte in­dicaţii folositoare. Tre­buie reţinut insă că a­­cest carnet nu este vala­bil decit însoţit de car­netul de membru al A.C.R. — Ce preocupări a­­veţi actualmente ? — Alegerea, în lu­na februarie, a comite­tului de conducere al Filialei A.C.R. — Har­ghita, asigurarea asisten­ţei tehnice la atelierul nostru şi cu maşina de care dispunem, organiza­rea unei excursii la mo­numentele de artă din nordul Moldovei şi a alteia la Budapesta, cu prilejul meciului de fot­bal România—Ungaria. Interviu consemnat de V. RAREŞ Teorie şi practică (Urmare din pag. 1) nătăţirii rezultatelor muncii. Acesta este un proces în care ne în­scriem cu toţii pentru că fiecare este şi trebuie să fie interesat ca acolo unde lucrează să se gă­sească fiecare dintre mij­loacele de care depinde impulsionarea rezulta­telor. Acele resurse in­terne, „zăcăminte“ pre­ţioase, dacă vreţi, nu a­­par la iveală decit „for­ţate“ prin armătura cu­noştinţelor. Omul, în i­­postaza nouă faţă de o­­biectul muncii, mijloa­cele de producţie şi pro­duse în care îl pune pen­tru prima dată de-a lun­gul existenţei sale so­cietatea socialistă, este dator să aducă în circui­tul economic un număr cit mai mare de valori, prin acestea contribuind la ritmul de dezvoltare al ţării în care este stă­­pin, contribuind la creş­terea nivelului de trai al lui şi al semenilor săi. Este factor hotărîtor o­­mul şi cum resursele sa­le sînt nebănuite trebuie să acţioneze în consecin­ţă. Rezultă clar deci de ce se pune un accent tot mai mare pe pregătirea politico-ideologică şi profesională, intr-un cu­­vînt pe sensibilitatea factorului conştiinţă, ge­neratorul faptelor. Rea­litatea zilelor noastre, bogăţia de informaţii privind rezultatele ce se obţin în toate domeniile de activitate constituie argumentul cel mai con­vingător că s-a creat ca­drul optim în care teo­ria şi practica se conju­gă în modul cel mai ar­monios, stimulindu-se, în acelaşi timp, la ma­ximum. HARGHITEI Te-ai pregătit pentru a deveni o bună gospodină ? Părerile asupra baga­jului de cunoştinţe gos­podăreşti cu care o tînă­­ră trebuie să păşească pragul căsniciei sunt multe şi variate. Rapor­turile de complementa­ritate ce prind a se for­ma, încă din primele luni, în nou­a familie, în­tre femeia-soţie, femeia­­gospodină şi femeia­­prieten şi tovarăş de viaţă, sînt hotărîtoare pentru instalarea unei armonii, ordini şi înţe­legeri atît de mult do­rite. Mamele se îngrijesc de educaţia tinerelor fe­te în vederea pregătirii lor pentru noua misiune ce le aşteaptă, atît de complexă în cerinţe. Muncile gospodăreşti ne­cesită unele aptitudini care, însă, trebuie culti­vate prin exerciţiu. Do­rinţa de a cunoaşte cît mai mult în domeniul artei culinare, a mena­jului, este inspirată de modul în care mamele ştiu să atragă atenţia fiicelor lor la preparatul mîncărurilor, la aranja­rea interiorului. Price­perea este o deprindere şi ea învederează, deci, un timp de însuşire a abecedarului de travalii casnice, a căror aplica­re îşi va găsi locul în noul cămin ce II vor în­temeia tinerii. Un loc important îl ocupă deprinderea pri­vind gradarea timpului necesar tuturor munci­lor casnice, cît şi a celui rezervat îngrijirii perso­nale. Tinerele fete, viitoare soţii, au unele preocu­pări privind aspectul lor vestimentar, care trebuiesc cultivate şi extinse şi în ceea ce pri­veşte aspectul îmbrăcă­­minţii partenerului, ca­re constituie, în aprecie­rea publică, o oglindă a felului în care soţia îşi duce la îndeplinire sar­cinile. U­n lucru care a­tenţionează, de aseme­nea, gîndurile frumoase ale tinerelor, este inte­riorul pe care şi-l ima­ginează original, fante­zist. Origini abb­iitatea şi fantezia diau mîna însă, cu bunul gust, viitoarele gospodine trebuind în­văţate să evite aglomera­rea de mobilă şi orna­mentaţia inutilă. Justa înţelegere a sfa­turilor primite şi urma­rea lor, constituie con­diţiile primordiale ale înjghebării acelei celule sociale, în care să gu­verneze deopotrivă dra­gostea, înţelegerea, or­dinea şi bunul gust. C­­ATERIN­A ARBORERALL! In galeria femeilor ro­mânce care au ştiut să-şi apere deopotrivă prun­cul şi glia în anii de grea cumpănă ai juguri­lor străine, care au a­­vut un aport de nepre­ţuit în lupta pentru li­bertate şi progres, se în­scrie şi Ecaterina Arbo­re. Venind în contact, încă de cînd era elevă, cu ideile socialiste ce animau atmosfera fa­miliară, ea şi-a dedicat viaţa idealurilor socialis­te. Dragostea ei faţă de oameni a îndemnat-o să urmeze facultatea de medicină, care o va da societăţii ca un bun me­dic pediatru. Desfăşurîn­­­­du-şi activitatea profe­sională la orfelinatul din Bucureşti, se va dedica mai mulţi ani îngrijirii copiilor, proveniţi cei mai mulţi, din familii bîntuite de flagelul mor­ţii şi al sărăciei. La în­ceputul secolului o întîl­nim cu o prezenţă vie in activitatea ştiinţifică. Cercetînd atent cauzele fenomenelor sociale, în lucrările ei se vădesc concluziile cu puternice accente de revoltă împo­triva claselor dominan­te. In conferinţele pu­blice pe care le ţinea, E­­caterina Arbore, împle­tea îndrumările profi­lactice medicale cu ace­lea menite să trezească conştiinţa de clasă şi să stimuleze organizarea şi unit­atea muncitorească. Anii primului război mondial i-au pus la grea încercare pe toţi liderii socialişti decişi să-şi con­tinue cu orice riscuri ac­tivitatea politică. Intr-un articol apărut în „Româ­nia muncitoare“ intitu­lat „Crezul nostru“, re­voluţionara scria: „Cre­dem într-un singur i­­deal, cel socialist, cre­dem în realizarea lui a­­propiată, prin puterea proletariatului mondial“. A fost arestată în mai multe rînduri, fiind în­­■ chisă, aproape un an şi jumătate, fără judecată. Guvernanţii încercînd să decapiteze mişcarea muncitorească, se loveau de combativitatea şi pu­terea de luptă a prole­tariatului. Sălbatica re­presiune desfăşurată a­­supra fruntaşilor miş­cării, constituia un act de condamnare a irtu­­manităţii claselor domi­nante. Doctorul, Ecateri­na Arbore, fiind ame­ninţată, împreună cu alţi militanţi de frunte ai partidului, este ajutată să emigreze în Rusia so­vietică, unde a activat, în continuare, în grupa comunistă română din Rusia. Reîntoarsă în pa­trie, în ianuarie 1924, a­flîndu-se în permanenţă sub observaţia agenţilor de siguranţă, desfăşoară totuşi, în continuare, a­­ceeaşi intensă activita­te comunistă. Ţine con­sfătuiri şi conferinţe cu Cercul feminin comu­nist, organizează acţiuni revendicative. In acelaşi an, activista Comisiei centrale de propagandă printre femei a Partidu­lui Comunist este expul­zată din ţară. Acest a­­buz al guvernului a fost condamnat făţiş în Ca­mera deputaţilor de că­tre deputatul dr. Nicolae Lupu, drept o infamie. Făclia revoluţionară ce însufleţea toată fiinţa Ecaterinei Arbore, nu se stinge, a lucrat în conti­nuare în aparatul Inter­naţionalei Comuniste pentru problemele pri­vitoare la Partidul Co­munist Român, pînă în 1937, cînd se stinge din viață. UN PAS CU ELEGANŢA Modelul de rochie pe care vi-l prezentăm as­tăzi, este destinat după­­amiezelor. Executată dintr-un material mai gros, stofă sau jerseu, rochia este încheiată în faţă cu cinci perechi de nasturi de culoare închi­să. în talie se încheie cu un cordon, confecţionat din piele sau imitație de piele, tot de culoare în­chisă.­­ 11"ü “H r“""i r—1 n I < IC3C3I IC= 1=1=11 (Urmare din j^ag. 1) muncii al combinatului să acorde în acest an mult mai mare atenţie realizării acestui indi­cator. Reprezentanţii sala­riaţilor au examinat sar­­cinile de plan ale sec­toarelor platformei pen­tru acest an. Sunt sar­cini mobilizatoare, a că­ror înfăptuire presupune antrenarea întregului potenţial uman şi mate­rial, perfecţionarea ac­tivităţii, eliminarea, prin măsuri hotărîte şi efi­ciente, a neajunsurilor ce s-au manifestat anul trecut, dar, aşa cum au subliniat cei mai mulţi vorbitori, aceste sarcini sunt pe deplin realizabi­le. O caracteristică a piisajuluii pe acest an es­te faptul că creşterea cu 8,33 la sută a planului producţiei globale va a­­vea loc în condiţiile re­ducerii vo­lumului de masă lemnoasă exploa­tată. Astfel, în timp ce în exploatări planul producţiei globale va reprezenta doar 88,72 la sută din volumul anului precedent, în sectoarele de industrializare­ se va înregistra un spor de 11,32 la sută. In acelaşi timp, producţia marfă se prevede să crească cu 11,72 la sută. Planul pe acest an prevede şi spo­rirea eficienţei economi­ce a activităţii, urmînd ca cheltuiuielii­le l­a 1.000 lei producţie marfă să scadă cu 12 lei, iar be­neficiile să sporească cu 5,8 la sută faţă de reali­zările din anul 1971. Materie dul prezentat şi participanţii la discuţii au subliniat că — în mult mai mare măsură d­ecît în atei trecuţi — condiţiile pentru înde­plinirea sarcinaiior spori­te de plan sunt pe de­plin asigurate. întreaga cantitate de materii­ pri­me şi materiale ce ur­mează a fi achiziţionată din afara combinatului este contractată; s-au rezolvat la timp proble­mele legate de asigura­rea baracamentelor, uti­lajelor, drumurilor fo­restiere ; sunt elaborate devizele pentru întreaga masă lemnoasă ce ur­mează a fi exploatată în acest an ; a început şco­larizarea maiştrilor de exploatare ; sunt create toate condiţiile ca no­ile capacităţi de pro­ducţie să fie puse în funcţiune la termenele prevăzute. O remarcă se impune pe marginea desfăşură­rii adunării generale a reprezentanţilor sala­riaţilor Platformei Mier­­curea-Ciuc, numărul mic al delegaţilor care au luat cuvîntul la dis­cuţii şi, mai ales, faptul că printre aceştia a fost un singur muncitor. Nu putem contesta contri­buţia valoroasă a vorbi­torilor la analizarea pro­blemelor, la stabilirea unor măsuri eficiente, care să asigure realiza­rea şi depăşirea sarcini­lor de plan. Dar mult prea puţin au fost exprimate păre­rile celor care reali­zează efectiv sarcinile de plan, în exploatări şi la industrializare. Punînd în balanţă realizările obţinute, dar şi lipsurile şi neajunsu­rile ce s-au manifestat, adunarea generală a concluzionat că la Plat­forma Miercurea-Ciuc, deşi rezultatele bune au situat-o în ultimii ani în rîn­durile unităţilor frun­taşe pe ramură, este în­că loc pentru mai bine. Pornind de la această concluzie, de la analiza I i "1 cm I ADUNĂRI GENERALE ALE SALARIAŢILOR E loc pentru mai bine! I I ...TI I..­­I I realistă a posibilităţilor colectivelor de muncă a­­le sectoarelor, adunarea generală a adoptat, în numele tuturor salaria­ţilor, angajamentul de a realiza în acest am, pes­te prevederile planului, producţie marfă în va­loare de 830.000 lei, be­neficii suplimentare în valoare de 150.000 lei şi să livreze la fondul pie­ţei mărfuri în valoare de 50.000 lei, peste pre­vederi. După cum ne informează corespondentul nos­tru Vasile Hanga, o astfel de adunare a avut loc şi la Sectorul de industrializare a lemnului Ho­­doşa. Atît darea de seamă prezentată de şeful sectorului, Carol Hompot, cît şi participanţii la discuţii, printre care maistrul Ignat Barabás şi muncitorul Petru Ciubucă, au reliefat rezultatele bune obţinute de colectivul de muncă al sectorului în anul 1971, dar mai ales de­ficienţele ce s-au manifestat şi măsurile ce se impun pentru eliminarea acestora. Un loc central în cadrul dezbaterilor i-au ocupat problemele legate de realizarea planului pe sor­timente, precum şi de îmbunătăţirea calităţii pro­duselor. Vorbitorii au exprimat hotărirea nestră­mutată a întregului colectiv de muncă al secto­rului de a infăpt­ui exemplar sarcinile ce le re­vin din planul pe acest an al Unităţii de ex­ploatare şi industrializare a lemnului Toplița, u­­nitate de care aparține sectorul. Cunoaşteţi această reţetă ? OUĂ UMPLUTE 4 ouă 200 gr. parizer 150 gr. brînză 50 gr. unt sare, piper, lămîie Fierbem cele 4 ouă şi, după ce s-au răcit le tă­iem în jumătate. Din gălbenuşurile ouălor, din brînză şi unt facem o­­ pastă, l­a care adăugăm parizerul tăiat în cuburi mici. In compoziţie mai ■pumem sare, piper şi zeamă de lămîie, după gust. Apoi u umplem ju­mătăţile de albuşuri cu paste obţinută. Putem să te servim şi cu maio­neză. Rubrică redactată de NADIA POP 11=31=) ANUL V, nr 1219 LA CRITICA FĂCUTA DE ZIAR In ziarul nr. 1191, d­in 24 decembrie 1971, pu­blicam „O scrisoare pe adresa Comitet­ului ju­deţean de cultură şi e­­ducaţie socialistă şi a Comitetului judeţean U.T.C“, semnată de co­respondentul ziarului nostru, Ioan Oproiu, profesor la Şcoala gene­rală din satul Poru­m­­­beniii Mari, în care pe bună dreptate — se semnala nedorita „a­­ven­tură“ a unui „deviz buclucaș“, din cauza căruia s-a amînat sine dri* , darea, spre uzul tineretului, a unui club special afectat, club promis de Consiliul popular comunal (Mu­­geni)! Corespondentul nostru ne informează a­­cum că treburile s-au limpezit, astfel încît e­­xistă toate posibilităţile ca la începutul lui apri­lie, „clubul să fie ga­ta“. Acelaşi cititor are cuvinte de laudă pentru combativitatea de care a dat dovadă „Pagina tineretului“ publicată de zi­ar în nr. 1214, sub titlul „Cine se ocupă de educaţia tinerilor nave­tişti“. Ii mulţumim a­­siduului nostru colabo­rator, reţinîndu-i­, de a­­semenea, şi sugestiile cuprinse în scrisoarea trimisă. C. COSTIN televiziune VINERI. 28 IANUARIE 16.00—17.00 Teleşcoala. — Celula (I) — Structura : diviziune — Elemente de a­­naliză (II). — Mulţimile numerelor R. C. 18.00 Căminul. 18.50 Pe Bîrzava în jos. Spectacol muzical-coregrafic susţinut de Ansamblul Casei de cultură a Sindicatelor din Reşiţa. 19.10 Tragerea Loto. 19.20 — 1001 de seri . Băieţelul de pe afiş. Spiri­­duşului îi e frig . . . 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cronica internă, de Eugen Mândrie. 20.10 Am fost tineri — film bulgar. 21.55 Cadran internaţional. Contraste în lumea capitalului. 22.35 Farmecul o­­peretei. 23.00 Telejurnalul de noapte. studioul tîrgu mureş VINERI, 28 IANUARIE 6.30—7.00 — Jurnal de dimineaţă. Ştiri. Jurnal rutier. Muzică. 16.30—18.00 — Cronica actualităţii. Fantezie pentru pian la patru mîini în fa­minor op. 103 de Fr. Schubert. România pe meridianele globului. Pagini alese din operete. Pe undele tine­reţii. In cinstea semicentenarului U.T.C. . Prin ce vă dovediţi calitatea de utecist ? Elevii la practică . Dicţionar politic con­temporan. Cîntece patriotice. _____calendar 25 IANUARIE 1940 — S-a născut Camil Ressu, pictor, gra­fician şi pedagog. (m. 1962) 1943 — Apare ziarul patriotic ilegal „Ro­mânia liberă”. 1858 — S-a născut revoluţionarul Jose Mar­ti, erou al poporului cuban. (m 1895) 1946 — A fost creată Uniunea Ziariştilor din R. D. Germană. 1918 — Consiliul Comisarilor Poporului al U.R.S.S. a adoptat decretul cu privi­re la înființarea Armatei Roșii. cinema MIERCUREA-CIUC — Cinematograful „Transilvania“: Steaua de tinichea, film american. Cinematograful „Harghita“ : Republica Skid, film sovietic. ODORHEIU SECUIESC - Cinematograful „Homorod“: Germen, film sovietic. GHEORGHENI — Cinematograful ,,Miori­ţa“: 100 de dolari pentru şerif­­, film a­­merican. DALAN — Cinematograful „Minerul“ : Jocuri întrerupte, film bulgar. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman“ : Secretul de la Santa Vittoria, film ame­rican. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progresul“: Asediul, film românesc. VLĂHIŢA — Cinematograful „Fierarul“ : Simfonia Leningradului, film sovietic. BORSEC — Cinematograful „Borsec“ . Ultima vacanță, film sovietic. Cinematograful „Izvorul“: Cronometraj, film sovietic. BĂILE TUȘNAD — Cinematograful ..Ol­tul“ : Republica fetelor, film polonez. CICEU — Cinematograful „Feroviarul“ , Genoveva de Brabant, film hispano-italian. REÎNNOIȚI-]/A ABONAMENTELE LA ZIARUL HARGHITEI

Next