Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1972 (Anul 5, nr. 1198-1274)

1972-01-14 / nr. 1207

Anul V nr. 1207 VINERI 14 Ianuarie 1972 După cum informam şi în ziarul nostru de ieri, în această perioadă în localităţile urbane şi rurale din judeţul nostru se desfăşoară — în organizarea şi conducerea consiliilor popu­lare — o amplă acţiune pentru stabilirea — în conformitate cu legea adoptată recent de Ma­rea Adunare Naţională , a contribuţiei în bani şi în muncă a cetăţenilor de la oraşe şi sate. Continuăm azi să aducem noi informaţii despre desfăşurarea acestei importante ac­ţiuni. CONSULTAREA LARGĂ A CETĂŢENILOR în conformitate cu planul Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular comunal în locali­tatea Subcetate, adunările pe circumscripţii pentru stabilirea contribuţiei în bani şi în mun­că a cetăţenilor au început ieri. Participanţii la aceste adunări sîn­t chemaţi să-şi spună părerea în legătură cu propunerile Consiliului popular comunal care a stabilit ca fiecare cetăţean să contribuie la dezvoltarea localităţii cu sume va­riind între 100 şi 300 de lei şi cu 5—6 zile de muncă. Sumele definitive, precum şi numărul de zile ce le va presta fiecare om, vor fi votate în adu­narea cu toţi delegaţii circumscripţiilor electo­rale care va avea loc spre sfîrşitul lunii ianua­rie. ACŢIUNEA SE APROPIE DE SFÎRŞIT Pînă în momentul de faţă în comuna Bilbor, au avut loc adunări pentru stabilirea contribu­ţiei în bani şi în muncă a cetăţenilor în 35 de circumscripţii electorale din cele 47 cite există ! Stabilirea contribuţiei în bani şi în muncă a cetăţenilor pe raza localităţii. în cadrul acestor adunări cetăţenii sunt consultaţi atît asupra sumelor de bani şi a zilelor propuse, de către Comitetul e­­xecutiv al Consiliului popular comunal pentru anul 1972, cit şi asupra principalelor lucrări ce urmează a se executa în scopul bunei gospodă­riri şi înfrumuseţarea localităţii. Adunarea cu delegaţii circumscripţiilor electorale urmează să aibă loc în 16 ianuarie, cînd se vor vota ci­frele definitive ale contribuţiei în bani şi în muncă a cetăţenilor din Bilbor. LUCRĂRI DE INTERES OBŞTESC Ieri a avut loc în comuna Tulgheş o şedinţă a activului de partid şi de stat din localitate, la care au participat şi deputaţii consiliului popu­lar, cu care ocazie s-au stabilit graficul de des­făşurare a adunărilor cu cetăţenii pe circum­scripţii electorale, precum şi propunerile Comi­tetului executiv al Consiliului popular comunal în legătură cu volumul contribuţiei în bani şi în muncă a fiecărui cetăţean la dezvoltarea e­­dilitar-gospodărească a localităţii. Tot ieri au început şi adunările pe circumscripţii electorale în cadrul cărora s-au discutat pe larg propune­rile Consiliului popular şi s-au ales delegaţii pentru adunarea pe comună ce va avea loc în ziua de 30 ianuarie. Spicuim din lista lucrărilor propuse a se rea­liza în cursul acestui an din contribuţia în bani şi în muncă a cetăţenilor din Tulgheş : procu­rarea materialului pentru construcţia unei şcoli noi cu 16 săli de clasă, mărirea suprafeţei tro­tuarelor cu încă 1.500 m.p., construirea a 1.000 m.p. spaţii verzi, reparaţia de străzi, construirea de poduri şi podeţe, precum şi alte lucrări. Trăim o epocă a me­tamorfozelor, a adinci­­lor prefaceri pe calea progresului, A meta­morfozei oamenilor şi locurilor, înfăţişărilor şi structurilor. Robul de altădată s-a transformat în stăpîn pe soarta sa şi a ţării, oraşele şi sate­le au îmbrăcat haina înnoirii, palatelor luxu­lui şi asupririi le-au luat locul palate ale culturii şi sănătăţii. Sunt realităţi pe care le cunoaştem şi cu care ne-am obişnuit. Nu mai constituie un eveniment apariţia unui bloc turn, iar faptul că, la Miercu­­rea-Ciuc, de pildă, pe locul unde altădată oră­căiau broaştele, se înal­ţă unul dintre cele mai moderne patinoare arti­ficiale ale ţării, îl tre­cem­ sub tăcerea firescu­lui. Şi sunt alte fapte mai puţin spectaculoase cărora le acordăm o şi mai mică atenţie, şi, a­­bia oprindu-te mai in­delung asupra lor, le desluşeşti adinea sem­nificaţie. Iată, de exemplu, pu­ţini dintre noi ştiu că în cartierul Şumuleu al oraşului Miercurea-Ciuc, se află un­ important punct sanitar, cuprin­­zind dispensarul T.B.C. şi mai multe­ secţii de contagioase, ale spita­lului judeţean, că exis­tă aici citeva harnice colective , de lucrători sanitari, care reuşesc adeseori adevărate per­formanţe pe calea refa­cerii sănătăţii oameni­lor muncii. VREDNICII DISCIPOLI AI LUI HYPOCRATE ... Clădirea, cu zi­duri solide — adevăra­tă fortăreaţă — a slujit odinioară personalului ce deservea catedrala din apropiere, consti­tuind, apoi,, loc de de­tenţiune, pentru ca, în anii noştri, cînd totul e pus în slujba omului muncii, să fie transfor­mat intr-un lăcaş de o­­crotire a sănătăţii, în­zestrat din an in an, cu tot mai moderne apara­te şi personal cu bună pregătire de speciali­tate. Stăm de vorbă cu dr. Adalbert Máthé, medi-M. ITLIMON (Continuare in pag. a 3-a) OLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN De pe cuprinsul patriei în imagine: Com­binatul chimic din Craiova. Experienţa Grupului de şantiere ale construcţii fie la Odorheiu Secuiesc dovedeşte că este pe deplin posibilă GOSPODĂRIREA ATENTA A MATERIALELOR DE CONSTRUCŢIE Cu cîteva săptămâni în urmă analizam, în cadrul unei anchete, felul cum sânt gospodărite materia­lele de construcţie pe şantierele din Miercu­­rea-Ciuc, are anchetă care ne-a prile­juit constatări deloc îmbucurătoare, de care conducerea numitei în­treprinderi trebuia să ţină seama; menţionăm, doar, că la această oră mai aşteptăm încă răs­punsul celor vizaţi. Aceeaşi temă a făcut obiectul unui raid între­prins pe şantierele de construcţii, aflate pe te­ritoriul municipiului O­­dorheiu Secuiesc, ale a­­celeiaşi întreprinderi. Primul popas l-am făcut în cartierul „Insu­lei“ unde se află în pli­nă construcţie un nou cvartal de locuinţe. Di­ferenţele după felul cum sunt gospodărite ma­terialele de construcţii pe şantierele din Miercurea- Ci­uc Şi pe cele din Odor­heiu Secuiesc sunt mari. Pe şantierul condus de ing. Ludovic Bartók­am , găsit pretutindeni ordi­ne, bună rînduială, se simţea peste tot mina grijulie a gospodarului. Cărămizile, frumos sti­vuite, erau trecute din mină în mînă şi aşeza­te direct pe zidul ce se înălţa vizibil. Curios, da­că luăm în considerare afirmaţiile unora, pre­cum că un procent de 10—15 la sută cărămizi sparte este justificabil, dar aici n-am găsit nici urmă de aşa ceva. La fel, profilele metalice, che­resteaua, prefabricatele îşi au locul lor, bine sta­bilit. Exceptînd pămîn­­tul desfundat care la acea oră era îngheţat, or­dinea este la ea acasă, explicabilă şi printr-un mic­­ „secret“ dezvăluit mai tîrziu de către mai­strul Dénes László şe­ful lucrărilor de la ate­­lierul-şcoală ce se con­struieşte in oraşul de pe Tîrnava Mare. — în oraş avem o sin­gură staţie de betoane, dar care satisface ne­voile şantierelor din lo­calitate. Transportul se face cu deosebită atenţie nu numai pentru că ,,tre­buie“ să avem grijă de materialele cu care lu­crăm, ci fiindcă în felul acesta,, ne uşurăm mult muncă. Cimentul este păstrat în două magazii corespunzătoare, mari, aflate în proprietatea consiliului popular mu­nicipal şi, respectiv, al Consiliului popular Bră­­deşti. De acolo scoatem doar cantităţile imediat necesare. Despre construcţia a­­telierului-şcoală ne-a vorbit tovarăşul Mihai Kovács, din cadrul in­spectoratului şcolar al municipiului. „ Necesitatea unei ■astfel de construcţii s-a făcut simţită de mai mult timp. în luna oc­tombrie a anului trecut s-a hotărît, în cadrul Co­mitetului executiv, al consiliului popular mu­nicipal, edificarea ate­­lierului-şcoală şi tot în aceeaşi lună i-am pus fundaţia. De remarcat că toate muncile necalifica­te, de la săpăturile pen­tru fundaţii şi pînă la transportul şi depozita­rea diverselor materiale, au fost făcute şi conti­nuă să fie făcute de că­tre elevii şcolilor diin mu­nicipiu, prin rotaţie. Lu­crarea este prevăzută cu 10 ateliere și necesită destule eforturi, dar sunt M. POPA (Continuare în pag. a 3-a) . - INVAŢĂPUNTIJI AGROZOOTEHNIC pre­zintă garanţia unei înalte eficienţe Primind o semnificaţie deosebită, in lumina do­cumentelor Plenarei C.C. al P.C.R. din 3—5 no­iembrie 1971, vasta...ac­,­ţiune de propagare a cunoştinţelor profesio­nale şi de ridicare a con­ştiinţei socialiste a lu­crătorilor din agricultu­ră a debutat în judeţul nostru sub semnul exi­genţelor sporite impuse de marile sarcini ce se cer înfăptuite în toate domeniile de activitate din agricultura judeţu­lui în actualul cincinal. Consfătuirea de lucru organizată de către Di­­­recţia generală agricolă judeţeană şi Uniunea ju­deţeană a cooperativelor agricole de producţie cu inginerii agronomi şi preşedinţii de coopera­tive, a prilejuit cunoaş­terea şi aprofundarea scopului urmărit de a­­ceastă vastă acţiune. La Cooperativa agri­colă de producţie din Bancu, unitate în care am poposit în ziua de 10 ianuarie a.c., spre deo­sebire de anii precedenţi, instruirea profesională a lucrătorilor a fost pus La C.A.P. Banca să pe baze noi, superioa­re, în măsură să asigure punerea la curent a ţă­ranilor cooperatori cu tot ceea ce este necesar pentru a munci mai bi­ne, pentru a obţine pro­ducţii mai sporite. Ţinînd cont de nece­sităţile locale, la unita­tea agricolă din Banca s-a iniţiat un curs zoo­tehnic şi un curs agro­tehnic. Avînd programa­te un număr de cite 12 lecţii, cursurile — aşa după cum reiese din pla­nul tematic întocmit de Ştefan Tanko, inginerul agronom al cooperativei , urmăresc să dezbată, cele mai arzătoare pro­bleme legate de creşte­rea vacilor cu lapte, în­­grăşarea tineretului tau­rin, organizarea şi foloa­sele însămînţărilor ar­tificiale, creşterea şi a­­limentaţia ovinelor, pro­ducerea şi folosirea ra­ţională a nutreţurilor, ridicarea potenţialului productiv al pămân­tului, metodele şi pro­cedeele cele mai avan­sate folosite în cultura cartofilor şi a sfeclei de zahăr. Planul tematic al cursurilor este judicios întocmit, fiind în depli­nă concordanţă cu cerin­ţele vieţii cotidiene, cu munca practică de zi cu zi a membrilor coope­ratori. Considerăm, de asemenea, binevenită I. D. KISS (Continuare în pag. a 3-a) Instalaţia de flo­­tare a minereu­lui, la Combinatul minier Bălan. i­ m­mu SM­ER DE CmiRMr­l Ut EOIUEh La ieşirea din Topliţa, pe şoseaua naţională ce duce spre Gheorgheni, privirile trecătorilor sunt atrase de moderne­le construcţii ale între­prinderii de transpor­turi auto şi secţiei Uni­tăţii de mecanizări şi transporturi forestiere. In spatele acestora, la­ gura pîrîului Barcău, se conturează noul sediu al unei unităţi in­dustriale de mare în­semnătate pentru eco­nomia oraşului Topliţa. Discutăm cu tovară­şul Eugen Németh, şe­ful şantierului, care ne informează : — Şantierul nostru este o unitate de sine­­stătătoare, integrată în Grupul industrial de construcţii forestiere Braşov. El a luat fiinţă anul trecut, cînd s-au şi efectuat lucrări în va­loare de peste 15 mili­oane lei. Ne ocupăm cu construcţii industriale, îndeosebi construcţii şi drumuri forestiere, pe teritoriul judeţelor Har­ghita şi Mureş. Printre principalele obiective realizate în cursul anu­lui 1971 se află lucrări­le de modernizare şi ex­tindere, efectuate la sectoarele de industria­lizare a lemnului de la Topliţa şi Lunca Bra­dului, 42 km de dru­muri forestiere în masi­vele Călimani, Giurgeu şi Gurghiu, bazine de tratare a apei la C.P.L. Gălăuţaş şi altele, în total aproximativ 60 de obiective. Sarcinile de plan pe care le-am avut pentru anul 1971 le-am îndeplinit în proporţie de 109 la sută, între timp a crescut şi nu­mărul salariaţilor, iar dotarea tehnică — bul­dozere, excavatoare, tractoare, concasoare, motocompresoare, au­tobasculante,­ cilindri compresori, automaca­rale, betoniere etc. — a sporit considerabil. — Ce obiective aveţi pentru acest an ? — De pe acum avem ILIE ŞANDRU, VASILE COŞARCĂ, de la subredacţia din Topliţa a ziarului „Informaţia Harghitei“ (Continuare în pag. a 3-a) Azi, tovarăşul Gustav Herman, secretar al Co­mitetului municipal de partid Odorheiu Secu­iesc va ţine la Casa mu­nicipală de cultură, o conferinţă cu tema: „Tradiţiile culturale ale oraşului nostru“. Ea va fi urmată de un pro­gram artistic, susţinut de brigada artistică de agitaţie a cooperative­lor meşteşugăreşti din oraş. Azi, la Casa de cultu­ră din Băile Tuşnad va avea loc o seară de poe­zie cu tema : „122 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu“, cu prilejul căreia se va citi din creaţiile „Luceafă­rului" poeziei româneşti. La cinematograful „Homorod“ din Odorhe­iu Secuiesc, s-a dat în folosinţă o nouă casă de bilete şi o sală de aştep­tare. TIMPUL PROBABIL Vremea se menţine rece, cu cerul temporar noros. Izolat vor cădea precipitaţii sub formă de ninsoare.

Next