Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1972 (Anul 5, nr. 1198-1274)

1972-01-14 / nr. 1207

Pag. 2 PREOCUPAM SUSŢINUTE PENTRU EDUCAREA ELEVILOR ÎN SPIRIT COMUNIST Când vorbim despre şcoală, revertim cu in­sistenţă asupra instruc­ţiei şi educaţiei, ca la­turi inseparabile ale procesului de învăţă­­mînt. Dacă de instruirea elevilor se ocupă, cu simţ de răspundere, în­tregul colectiv didactic, educaţia este lăsată de obicei pe seama diri­gintelui, organizaţiei de partid şi U.T.C. Pregăti­rea ştiinţifică este de­sigur, de mare însem­nătate şi în virtutea a­­ces­tui fapt s-a uitat u­­neori că şcoala este în primul rînd o instituţie care trebuie să acţione­ze cu fermitate pentru formarea unui tineret devotat înaltelor idea­luri social-politice şi u­­mane ale partidului nos­tru. „Avem datoria să creştem un tineret cu un larg orizont spiritual — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Expunerea la Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie — înarmat cu tot ceea ce a creat mai bun omenirea în dome­niul cunoaşterii, cu cele mai noi cuceriri ale ştiinţei universale. Fie­care educator, învăţător şi profesor din întregul sistem de învăţămînt trebuie să fie atît un bun specialist în dome­niul său, cit şi un bun educator comunist. Nu­mai îmbinînd aceste două calităţi, cadrele didactice îşi vor putea îndeplini în bune con­­diţiuni sarcina de înal­tă responsabilitate şi onoare, pe care o au in formarea tinerei genera­ţii“. Locul şcolii în so­cietatea noastră, rolul ei în formarea specialiş­tilor şi cetăţenilor pa­triei, căile de realizare a acestei misiuni nobile au fost stabilite precis în programul naţional de educaţie şi cultură socialistă, aprobat cu entuziasm de întregul nostru popor. Cadrelor didactice le revine sar­cina de a transpune în viaţă prevederile aces­tui înălţător program, găsind formele cele mai eficiente pentru a întro­na în şcoală un climat educativ sănătos, potri­vit cerinţelor societăţii socialiste şi multilate­ralele ei perspective de dezvoltare.­­ De obicei, la capi­tolul educaţie se vorbea despre întărirea disci­plinei în şcoală, o com­portare demnă în socie­tate, ţinută vestimenta­ră corespunzătoare, în­grijită, număr matricol, lucruri ce se realizează fără eforturi prea mari ” ne mărturisea Lauren­­ţiu Mocival, director­­adjunct al Liceului din Gheorgheni. Nu se poa­te spune că aceste exi­genţe pot fi separate de­­ ceea ce numim proces educaţional ! Dar azi trebuie să cerem mai mult decît s-a cerut vreodată; trebuie să dăm societăţii un tine­ret instruit, cunoscător în egală măsură a ştiin­ţelor exacte şi umanis­te, educat în spiritul ideologiei clasei munci­toare, pregătit pentru muncă şi viaţă, pentru eforturile necesare pro­gresului continuu al pa­triei noastre socialiste. La Liceul din Gheor­gheni, am putut con­semna aspecte practice ale muncii de educare a elevilor conform princi­piilor enunţate mai sus. In cadrul orelor de diri­­genţie, la toate clasele liceale, se prelucrează prevederile planului cincinal, iar la cercurile politice pentru elevi sunt dezbătute recentele do­cumente de partid şi de stat. Totodată, s-a or­ganizat un cabinet de îndrumare înzestrat cu ziare, publicaţii politi­­co-ideologice, documente de partid, opere ale clasicilor marxism-leni­­nismului, a cărui menire este de a veni în ajuto­rul studierii aprofunda­te a ştiinţelor sociale. O activitate meritorie se desfăşoară şi în ca­drul cercului de filozo­fie, unde sunt dezbătute pe larg diverse proble­me înscrise în manualul de materialism dialec­tic , se studiază şi se dau îndrumări în vede­rea realizării unor lu­crări ştiinţifice. In ace­laşi context înscriem şi concursul „Cine ştie, cîştigă“, cu tema „Eroii comunişti în literatura noastră“, la care vor participa reprezentanţii liceelor din Ditrău, Re­­metea, Joseni şi Gheor­gheni. Activitatea practică­­productivă, bine organi­zată în această unitate de învăţămînt, munca patriotică (în această toamnă elevii Liceului din Gheorgheni au re­coltat 72 ha de cartofi la C.A.P. Suseni, Valea Strîmbă, I.A.S. Lăzarea) contribuie fără îndoială la transpunerea în fapt a indicaţiilor partidului nostru privind apropie­rea învăţămîntului de viaţă, de producţie şi la educarea elevilor în spiritul dragostei pen­tru muncă. Toate aceste acţiuni, integrate firesc în pro­cesul instructiv-educa­­tiv desfăşurat zi de zi în şcoală, întregesc ca­drul educaţional nece­sar formării unui tine­ret devotat cauzei so­cietăţii socialiste şi co­muniste. Menirea fie­cărui cadru didactic, in­diferent de specialitate, este de a-şi aduce a­­portul la împlinirea a­­cestui deziderat major, să se comporte în depli­nă concordanţă cu ce­rinţele societăţii noas­tre. L. CUSNEVICIU La Liceul „Salamon Ernő11 din Gheorgheni ZÜRICH (Agerpres). — Concursul internaţio­nali de ciclocros desfă­şurat la Geneva s-a în­cheiat cu victoria cam­pionului mondial Eric de Vl­aeminck (Belgia). El a fost cronometrat pe distanţa de 24,300 km cu timpul de la 13T3“. ☆ DOUALA (Agerpres). — La Douala s-a dispu­tat cea de-a doua întîl­­nire internaţională de fotbal dintre selecţiona­ta Camerunului şi for­maţia austriacă Wiener Sport Club. După ce la pauză scorul era favo­rabil cu 1—0 oaspeţilor, în final fotbaliştii din Camerun au terminat învingători cu 5—1. In primul joc, dispu­tat la Yaounde, gazdele au cîştigat cu 4—0. ☆ OSLO (Agerpres). — Comitetul olimpic nor­vegian a alcătuit un prim lot de sportivi ca­re vor lua startul la în­trecerile Olimpiadei al­be de la Sapporo. Din acest lot fac parte 15 patinatori de viteză şi 20 de componenţi ai re­prezentativei de hochei pe gheaţă. ☆ MÜNCHEN (Ager­pres). — După 1755 km parcurşi, în Cursa cic­­listă de şase zile de la Bremen pe primul loc au trecut din nou spor­tivii vest-germani Schul­ze şi Renz cu 288 punc­te. Ei urmează cuplurile Post (Olanda) — Sercu (Belgia) — 223 puncte, Peffgen (R.F. a Germa­niei) — Pijnen (Olanda) şi Bugdahl — Kemper (R. F. a Germaniei). MONTEVIDEO (A­­gerpres). — Cunoscutul internaţional de fotbal uruguaian, fundaşul At­­ti­l­io Ancheta, a fost transferat în Brazilia. El va juca în formaţia Gremio Porto Alegre, care este pregătită de Otto Gloria. * LONDRA (Agerpres). — Fostul internațional englez de fotbal Mobby Stiles joacă în prezent în echipa Midlesbrough din liga a doua. El este căpitanul echipei. i televiziune VINERI, 14 IANUARIE 16.00—17.00 Teleşcoala. — Inducţia elec­tromagnetică. — Interesul pentru istoria pa­triei oglindit în operele scriitorilor paşo­ptişti. 18.00 Căminul. 18.50 Aplauze pentru români — Cu ansamblul artistic al U.T C. în Olanda. 19.10 Tragerea Loto. 19.20 — 1001 de seri. ..Aventurile lui Bobo“ 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cronica poli­tică internă de Eugen Mândrie 20.10 Film artistic . Vremuri minunate la Spessart. 21.50 Telejurnalul de noapte. 22.00 Cam­pionatele europene de patinaj artistic. Pro­ba de dans. Transmisiune directă de la Göteborg, studioul tîrgu mureş VINERI, 14 IANUARIE 6.30—7.00 Jurnal­ele dimineaţă : Furi. Jurnal rutier. Muzică. 16.30— 18.00 Cronica actualităţii. Arii din opere. România pe meridianele glo­bului. Cîntec despre patria iubită de Laurenţiu Profeta. Pe undele tine­reţii ; Din jurnalul unui secretar U.T.C. ; De pe meridianele tinereţii ; Dicţionar politic contemporan ; In zilele de iarnă printre tinerii tracto­rişti. Muzică de dans, cinema MI­ERCUREA-CIUC — Cinematograful „Transilvania“ . Cîntăreţul buclucaş, film polonez. Cinematograful „Harghita" — Lampa lui Aladin, film sovietic. ODORHEIU SECUIESC - Cinematograful „Hon­orod“ — Duminică la ora 6, film românesc. GHEORGHENI — Cinematograful ..Miori­ţa“ — Floarea soarelui, film italo-sovie­tic. BĂLAN — Cinematograful „Minerul" . „Omul care nu poate fi acuzat, film so­vietic. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman“ : Fraţii Karamazov, seriile I—II, film so­vietic. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progresul“ — Am două mame şi doi tali, film iugoslav. VLĂHIŢA — Cinematograful „Fierarul“ : Ambuscada, film sovietic. BORSEC — Cinematograful „Borsec“ : Ferestrele timpului, film maghiar. Cinematograful „Izvorul“ — Marele semn albastru, film maghiar. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Ol­tul" _ Certificat de naştere, film po­lonez. CICEU — Cinematograful „Feroviarul“ : Secerişul roşu, film brazilian. Realizări prin muncă patriotică în noul an de muncă patriotică 1971—1972, locuitorii din Cîrţa, To­­meşti şi Ineu, au efectu­at pînă acum aproxi­mativ 1.500 mp de tro­tuare şi au contribuit la construcţia a trei po­duri, din beton armat, peste 60. Toate aceste obiective însumează o valoare-muncă de peste 45.000 lei. Contraste hibernale Monologul unei gospodine Datoria pe care o are orice femeie, indiferent de profesiunea sa, este de a veghea la întreţi­nerea cît mai plăcută a căminului său. Toate treburile gospodăreşti, de la preparatul mincă­­rurilor pînă la curăţirea fiecărui colţişor din lă­caşul familial, sînt făcu­te cu plăcere, chiar da­că uneori sunt duse la bun sfîrşit cu un oareca­re efort. Satisfacţiile pe care ni le dau nouă gos­podinelor ordinea mo­­bilieră, hainele frumos aranjate şi puse la locul lor, ne umplu de bucurii. Printre treburile cas­nice ne îngrijim şi de vestit tentaţia noastră, a soţilor şi a copiilor noş­tri. Gustul pentru linia, croiala şi culoarea aces­teia este garanţia unui aspect exterior plăcut. Multă grijă manifestăm pentru îmbrăcămintea copiilor, pentru care gă­sim în magazine nume­roase articole gata con­fecţionate. Culorile, în special deschise ale hăi­nuţelor celor mici nece­sită o mai mare îngriji­re, de care însă poseso­rii lor sunt absolviţi. Tot mamele sunt acelea care le orînduiesc. De multe ori la joacă hainele se pătează, fapt care nu o dată duce la îngrijora­rea gospodinelor. Dar curăţirea îmbrăcămin­tei devine pentru femei­le din Miercurea-Ciuc un lucru complicat, deoarece nu se găseşte în oraş nici o curăţăto­rie chimică. Am putea îmbrăca noi şi copiii noştri haine­ de culoare deschisă, fără strîngerea de inimă de a nu le mai putea folosi în sco­pul pentru care au fost confecţionate. N-am mai încerca tot felul de me­tode primitive pentru a face să dispară petele, n-am mai cheltui atîta din timpul pe care ni-l drămuim pentru alte lucrări în gospodărie. Considerăm că propu­nerea noastră ar putea fi luată în considerare de conducerea U.J.C.M. N. P. IN PAS CU ELEGANTA ! ........ . " == liiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiinii^ 1 ülReînnoiti-vă f Üabonamentele1 1 la ziarul i g fjB n HARGHITEI1 ăilillllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllliw Sublocotenentul [«NA TillI)IIIIOIII 1916—1918 — ani de grea încercare pentru ţară şi popor — sufe­rinţă împletită cu ero­ism. In lupta pentru a­­părarea libertăţii şi fiin­ţei naţionale au căzut fii de nădejde ai patriei. Atunci cind jalea se conjuga cu nenorocirile, cînd lacrimi curgeau a­­mestecindu-se cu singe, cînd conducerea politică şi militară se dezechili­brase în urm­a înfrînge­­rilor suferite in faţa armatelor prusace, la Jiu se cîştigă o primă victorie. De ea se leagă numele unei tinere fete Ecaterina Teodoroiu. E­­ra infirmieră. Avea o statură înaltă, subţire, cu nişte ochi blînzi, cu o comportare pli­nă de modestie. Sub îndemnul dragostei de ţară, de popor, de li­bertate, stăpînită de mindrie şi demnitate u­­mană, intră in rîndul soldaţilor cu arma in­tină. împărtăşind soar­ta miilor de hăituiţi ai războiului, îşi zicea: „Mai bine moartă decit roabă la duşman“. In­tr-o învăluire a trupelor germane, la Bărbăteşti, cade, insă, prizonieră. Cu calm, luciditate şi curaj reuşeşte să se stre­coare în întunericul nop­ţii printre copaci, holde, case şi să-şi regăsească compania in retragere. Iui Filiaşi, o explozie de obuz o răneşte grav la ambele picioare. Trecută in rindurile miilor de­­răniţi, transportată pe o brancardă, avea să ia cunoştinţă cu toate oro­rile războiului. Dar iat-o din nou pe eroina de la Jiu muncind în tranşee, în regiunea Vrancei, res­­pirînd din pieptul oame­nilor şi al pămintului innăbuşitoarea teroare a frontului. Săpa zi şi noapte — pe ploaie, pe ger, Ecaterina Teodo­roiu a devenit un ostaş, dar nu orice fel de ostaş ci un ostaş simbol. Ca răsplată şi preţuire a meritelor sale militare a fost avansată „subloco­tenent onorific“ şi i s-a încredinţat comanda ui­nui pluton din compania a l-a a Regimentului 43/39. Ca urmare a vite­jiei, curajului, eroismu­lui şi demnităţii sale a obţinut „Virtutea Mi­litară“. A căzut eroic in lupta de pe coasta dealului Secul, in sectorul pinu­lui Zăbrăuţi. Cind a iz­­bit-o în piept glontele duşman, sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu stri­ga : „înainte flăcăi“! Ul­timele cuvinte de îmbăr­bătare au răsunat ca e­­courile fulgerătoare ale unei inimi dirze şi vite­ze. In ultima clipă îşi va fi strîns pumnii, ui­­tind durerile, îşi va fi îndreptat privirile pline de minte şi ură asupra duşmanilor şi îşi va fi imaginat ziua victoriei, lumina acelei zile, roşul florilor, zîmbetele oa­menilor sub steagul li­bertăţii. Exemplul curajului, jertfei şi demnităţii e­­u­rgittei, Ecaterinul, Teodo­r roiu a rămas viu in min­tea şi sufletele urma­şilor. NADIA POP Cunoaşteţi această reţetă ? SALATA DE CARTOFI 500 gr. cartofi 2 ouă 150 gr. salam 50 gr. măsline o ceapă verdeaţă, sare, piper, ulei, oţet. Cartofii se fierb în coajă, se curăţă şi se dau pe râzătoare. Ouăle se fierb, se răcesc şi, de a­­semenea, se dau pe râzătoare. Salamul se taie în formă de cuburi, se prăjeşte în ulei şi se lasă la răcit. Măslinele se taie în felii, iar ceapa şi verdeaţa se toacă. Toate acestea se amestecă şi se stropesc cu o vinegretă (ulei, oţet, sare, piper.) Paltonul pe care vi-1 prezentăm astăzi are o croială simplă închis la un rînd de nasturi, cu două buzunare mari a­­plicate, pe care le aco­peră o clapă cu colțuri­ rotunjite. Se poartă cu cordon strîns pe talie. Lungimea este modernă, fapt ce permite ca sub el să purtăm fuste sau rochii de orice fel. Pes­te gulerul gen rever și la mînecă este aplicată blană naturală sau sin­tetică. ANUL V, nr 1207 . I De vorba j i cu cititorii I MANOLE ZANOAGA — comuna Tulgh­eş — I I satul Hogota . j î Din scrisoarea dv. — j j pe care am citit-o cu a-­­ tenţie — nu reiese cu claritate faptul asupra­­ căruia doriţi să vă lămu- 1 ' rim sau să vă ajutăm. I I Instanţa judecătoreas- I j că, în faţa căreia aţi a- j î părut cu problema ară- i­­­tată este in măsură \ ; să soluţioneze cazul şi credem că aceasta a fă­cu­t-o corect. In ceea ce î­­l priveşte despăgubirea | ce o solicitaţi pentru I I moartea animalului vă j j puteţi adresa comisiei i j de judecată de pe lîn- j : gă Consiliul popular . Tulgheş. * CSERGŐ ALBERT — î I comuna Lăzarea | î In legătură cu seri- j î soarea dv. am solicitat unele lămuriri între­prinderii de in dus trial,i- I zare a laptelui Harghi- ' ? te, care ne răspunde : | I „ • •. S-a acordat după t ■ fiecare 100 litri de lap- | I te predat 15 Jeg de po- j i rum­b. In anul 1970 con-i ducerea de partid și de ■ I stat a hotărît să se acor­de sub formă de premii,­­ producătorilor care pre­dau pes­te 700, respec- j tiv, 1.000 litri de lapte j după fiecare vacă, can- ! I titatea de 100 respectiv | 150 kg porumb. Calculul [ drepturilor de porumb j . se face la numărul to-I tel de vaci înregistrate I în registrul agricol al ■ I Consiliului popular co- I î nunai și după cantita- | j tea de lapte predată. In cazul în care un­­ producător nu predă de­­ 1 la fiecare vacă cel pu­’ t­in 701 litri de lapte, nu I are dreptul la premiul I acordat în porumb.­ ­ DUMItRIJ A. DAN î Programul I­V, în săptâmîna 16-22 ianuarie DUMINICĂ, 16 IANUARIE 8.15 — Gimnastica pentru toţi. 8.30 — Cravatele roşii. 10.00 Viaţa satului. 11.10 — Să înţelegem muz­ica. 12.00 — De stra­jă patriei. 12.30 — Emisiune în limba ma­ghiară. 14.00 — Post meridian. 16.00 Film serial pentru tineret: Planeta giganţilor. 16.50 — Publicitate. 16.55 — Campionatele europene de s patinaj artistic. Demonstraţiile laureaţilor. Transmisiune directă de la Gote­n­borg. 19.00 — Vetre folclorice. Mehedinţi. 19-20 — 1001 de seri. Aventurile celor doi căţei. 19.30 — Telejurnalul de seară. 20.00 — Reportajul săptămînii: Variantă la o doină. Dimensiuni contemporane în Ţara Moţilor. 20.20 — Film artistic : Bancnota de un milion de lire sterline. 21.50 — Alo, Sofia, aici Bucureşti. Emisiune reali­zată în colaborare de Televiziunea română şi bulgară. 22 50 — Telejurnalul de noapte. LUNI, 17 IANUARIE 16.00—­­17.00­­— Lecţii pentru lucrătorii­ din agricultură. Democraţia cooperatistă. 18.00 — Ecranul. 18.30 — Aplauze pentru români. Cu ansamblul „Tulnicul“ din Baia Mare prin Scandinavia. 18.50 — Stop-cadru. 19.15 — Publicitate. 19.20 — 1001 de seri. Aventurile celor doi căţei. 19.30 Telejurna­lul de seară. 20.10 Roman foileton : David Copperfied (V). 21.00 — Pro­gramul făuririi conştiente a viitorului. 21.35 — Steaua fără nume. 22.35 — Din ţările socialiste. R. P. Ungară — Miskolc — reportaj. 22 50 — Telejurnalul de noap­te. MARŢI, 18 IANUARIE 9.00— 10.00 — Teleşcoala. ÎS.00 — Micii meşteri mari. 18.30 — Revista literară TV 19.00 — Arta plastică. Prin expoziţii. 19.15 — Publicitate. 19.20 — 1001 de seri. A­­venturile celor doi căţei. 19.30 — Reflec­tor. 20.15 — Teatru liric TV. In premieră: Opera Alexandru Lăpușneanu — de Alex. Zira. 21.25 — Prim plan. Maria Spiridon — creatoare de artă populară din comuna Avrig, județul Sibiu. 21.55 — Parada ve­detelor. Cu Harry Belafonte, Diahanne Carrol, Mina, Lola Folana, Gilbert Bé­­caud, Marcel Amont, Saşa Borisov, Frida Paine, Franck Fernande­, Dean Martin, Franck Sinatra, Sergio Endrigo. 22.40 — Telejurnalul de noapte. MIERCURI, 19 IANUARIE 16.00—17.00 — Teleşcoala. 18.00 — Mu­zică uşoară cu orchestra Radioteleviziunii. 18.20 — Mult e dulce şi frumoasă... 18.35 — Timp şi anotimp în agricultură. 18.55 — Interpretul săptămînii: Achim Nica. 19.10 — Tragerea Pronoexpres. 19.20 — 1001 dc , seri. Aventurile celor doi căţei. 19.30 — Telejurnalul de scară. 20.00 — Reportaj TV : Laudă tipografului. 20.20 — Teleci­­nemateca: Marile manevre — o producţie a studiourilor franceze. Cu: Michèle Mor­gan, Gerard Philippe, Brigitte Bardot şi Dany Cărei. 22.05 — Gala interpreţilor. Ludovic Spiess. 22.25 — Teleglob. Noua Zeelanda. 22.40 — Telejurnalul de noapte. JOI, 20.IANUARIE 16.00—17.00 — Lecţii TV pentru lucrăto­rii din agricultură. Furajele de volum. Bu­cătăriile furajere. Tipuri de construcţii, instalaţii, mod de funcţionare. Prepararea nutreţurilor în forme. 17.30 — Emisiune în limba maghiară. 18.30 — La volan — emi­siune pentru conducătorii auto. 18.50 — Confruntări. Cum aplicăm legea ? Azi, de­spre funcţionarea contractului economic. 19.10 — Pentru sănătatea dv. Tulburările vizuale ale copilului. 19.20 — 1001 de sen. Aventurile celor doi căţei. 19.30 — Tele­jurnalul de seară. 20.00 — Festival Mo­zart. Orchestra simfonică a Radioteleviziu­nii. Solişti: Dinu And­or şi George Hamza. 20.50 — Tinerii despre ei înşişi. 21.25 — Comici vestiţi ai ecranului. Secvenţe anto­logice cu: Larry Semon (Zigotto), Lupino Lane, Harold Lloyd, Laurel Stan şi Oliver Hardy. 22.10 — Mai aveţi o întrebare ? „O stea şi nouă planete în obiectivul astrono­miei şi astronauticii“. 22.55 — Telejurnalul de noapte. VINERI, 21 IANUARIE 16.00—17.00 — Teleșcoala. 18.00 - Că­minul. 18.50 — Zilele folclorului bihorean. 19.10 — Tragerea Loto. 19.20 — 1001 de seri. Aventurile celor doi căței. 19.30 — telejurnalul de seară. 20.00 — Cronica po­litică internă — de Eugen Mândric. 20.15 — Film artistic : Incredibilul Hlamida. O producţie a Studiourilor sovietice despre viaţa lui Maxim Gorki. Cu: Afanasi Ko­­chiikov, A. Atmorskaia, M. Ivanov. 21.50 — Cadran internaţional. Contraste în lumea capitalului. 22.35 — Farmecul operetei 22.50 — Telejurnalul de noapte. SIMBATA, 22 IANUARIE 16.30 — Emisiune în limba germană. 18.15 — Ritm, tinereţe, dans. 19.00 — „Las vouă, moştenire“... Versuri patriotice de Gh. Asach­i, I. Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Alecu Russo, V. Alecsandri, I­. Bolintineanu, M. Eminescu. 19.15 — Pu­blicitate 19.20 — 1001 de seri. Aventurile celor doi căţei. 19.30 — T­elejurnalul de seară. 20.00 — Săptămîna internaţională. 20.15 — Teleenciclopedia. 21.00 — Film se­rial: Invadatorii (X). 21.50 — Teledivertis­­ment : Dicţionar muzical distractiv , litera S. 22.50 — Telejurnalul de noapte. Sport. 23.00 — Program de romanțe și cîntece de petrecere. Interpretează Mia Braia, Maria­na Bădoiu, Gică Petrescu, Petre Alexandru. m Invitaţie la lectură Recent, fondurile Bi­bliotecii orăşeneşti din Miercurea-Ciuc s-au îmbogăţit cu cărţi în valoare de 6.000 lei. Se­ria „Opere“ reuneşte semnături ale lui I. A­­gîrbiceanu, T. Vianu şi Zaharia Stancu. Mai notăm, pentru largul lor interes, scrierile „Mate­matica organizării“ de Mircea Maliţa, „Fron­tierele astronomiei“ de Fred Holly, „îndrumă­torul general auto“. Semnalăm, de aseme­nea, cărţile în limba maghiară semnate de Kiss Jenő (o frumoasă traducere de doine ro­mâneşti) şi Láng Gusz­táv — Kántor Lajos (ca­re semnează împreună o „Istorie a literaturii maghiare din România“, perioada 1945—1970). In momentul de faţă bi­bliotecarii din reşedin­ţa de judeţ perfectează pre-comenzile de carte pentru anul în curs.

Next