Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1972 (Anul 5, nr. 1198-1274)
1972-01-14 / nr. 1207
Pag. 2 PREOCUPAM SUSŢINUTE PENTRU EDUCAREA ELEVILOR ÎN SPIRIT COMUNIST Când vorbim despre şcoală, revertim cu insistenţă asupra instrucţiei şi educaţiei, ca laturi inseparabile ale procesului de învăţămînt. Dacă de instruirea elevilor se ocupă, cu simţ de răspundere, întregul colectiv didactic, educaţia este lăsată de obicei pe seama dirigintelui, organizaţiei de partid şi U.T.C. Pregătirea ştiinţifică este desigur, de mare însemnătate şi în virtutea acestui fapt s-a uitat uneori că şcoala este în primul rînd o instituţie care trebuie să acţioneze cu fermitate pentru formarea unui tineret devotat înaltelor idealuri social-politice şi umane ale partidului nostru. „Avem datoria să creştem un tineret cu un larg orizont spiritual — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Expunerea la Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie — înarmat cu tot ceea ce a creat mai bun omenirea în domeniul cunoaşterii, cu cele mai noi cuceriri ale ştiinţei universale. Fiecare educator, învăţător şi profesor din întregul sistem de învăţămînt trebuie să fie atît un bun specialist în domeniul său, cit şi un bun educator comunist. Numai îmbinînd aceste două calităţi, cadrele didactice îşi vor putea îndeplini în bune condiţiuni sarcina de înaltă responsabilitate şi onoare, pe care o au in formarea tinerei generaţii“. Locul şcolii în societatea noastră, rolul ei în formarea specialiştilor şi cetăţenilor patriei, căile de realizare a acestei misiuni nobile au fost stabilite precis în programul naţional de educaţie şi cultură socialistă, aprobat cu entuziasm de întregul nostru popor. Cadrelor didactice le revine sarcina de a transpune în viaţă prevederile acestui înălţător program, găsind formele cele mai eficiente pentru a întrona în şcoală un climat educativ sănătos, potrivit cerinţelor societăţii socialiste şi multilateralele ei perspective de dezvoltare. De obicei, la capitolul educaţie se vorbea despre întărirea disciplinei în şcoală, o comportare demnă în societate, ţinută vestimentară corespunzătoare, îngrijită, număr matricol, lucruri ce se realizează fără eforturi prea mari ” ne mărturisea Laurenţiu Mocival, directoradjunct al Liceului din Gheorgheni. Nu se poate spune că aceste exigenţe pot fi separate de ceea ce numim proces educaţional ! Dar azi trebuie să cerem mai mult decît s-a cerut vreodată; trebuie să dăm societăţii un tineret instruit, cunoscător în egală măsură a ştiinţelor exacte şi umaniste, educat în spiritul ideologiei clasei muncitoare, pregătit pentru muncă şi viaţă, pentru eforturile necesare progresului continuu al patriei noastre socialiste. La Liceul din Gheorgheni, am putut consemna aspecte practice ale muncii de educare a elevilor conform principiilor enunţate mai sus. In cadrul orelor de dirigenţie, la toate clasele liceale, se prelucrează prevederile planului cincinal, iar la cercurile politice pentru elevi sunt dezbătute recentele documente de partid şi de stat. Totodată, s-a organizat un cabinet de îndrumare înzestrat cu ziare, publicaţii politico-ideologice, documente de partid, opere ale clasicilor marxism-leninismului, a cărui menire este de a veni în ajutorul studierii aprofundate a ştiinţelor sociale. O activitate meritorie se desfăşoară şi în cadrul cercului de filozofie, unde sunt dezbătute pe larg diverse probleme înscrise în manualul de materialism dialectic , se studiază şi se dau îndrumări în vederea realizării unor lucrări ştiinţifice. In acelaşi context înscriem şi concursul „Cine ştie, cîştigă“, cu tema „Eroii comunişti în literatura noastră“, la care vor participa reprezentanţii liceelor din Ditrău, Remetea, Joseni şi Gheorgheni. Activitatea practicăproductivă, bine organizată în această unitate de învăţămînt, munca patriotică (în această toamnă elevii Liceului din Gheorgheni au recoltat 72 ha de cartofi la C.A.P. Suseni, Valea Strîmbă, I.A.S. Lăzarea) contribuie fără îndoială la transpunerea în fapt a indicaţiilor partidului nostru privind apropierea învăţămîntului de viaţă, de producţie şi la educarea elevilor în spiritul dragostei pentru muncă. Toate aceste acţiuni, integrate firesc în procesul instructiv-educativ desfăşurat zi de zi în şcoală, întregesc cadrul educaţional necesar formării unui tineret devotat cauzei societăţii socialiste şi comuniste. Menirea fiecărui cadru didactic, indiferent de specialitate, este de a-şi aduce aportul la împlinirea acestui deziderat major, să se comporte în deplină concordanţă cu cerinţele societăţii noastre. L. CUSNEVICIU La Liceul „Salamon Ernő11 din Gheorgheni ZÜRICH (Agerpres). — Concursul internaţionali de ciclocros desfăşurat la Geneva s-a încheiat cu victoria campionului mondial Eric de Vlaeminck (Belgia). El a fost cronometrat pe distanţa de 24,300 km cu timpul de la 13T3“. ☆ DOUALA (Agerpres). — La Douala s-a disputat cea de-a doua întîlnire internaţională de fotbal dintre selecţionata Camerunului şi formaţia austriacă Wiener Sport Club. După ce la pauză scorul era favorabil cu 1—0 oaspeţilor, în final fotbaliştii din Camerun au terminat învingători cu 5—1. In primul joc, disputat la Yaounde, gazdele au cîştigat cu 4—0. ☆ OSLO (Agerpres). — Comitetul olimpic norvegian a alcătuit un prim lot de sportivi care vor lua startul la întrecerile Olimpiadei albe de la Sapporo. Din acest lot fac parte 15 patinatori de viteză şi 20 de componenţi ai reprezentativei de hochei pe gheaţă. ☆ MÜNCHEN (Agerpres). — După 1755 km parcurşi, în Cursa ciclistă de şase zile de la Bremen pe primul loc au trecut din nou sportivii vest-germani Schulze şi Renz cu 288 puncte. Ei urmează cuplurile Post (Olanda) — Sercu (Belgia) — 223 puncte, Peffgen (R.F. a Germaniei) — Pijnen (Olanda) şi Bugdahl — Kemper (R. F. a Germaniei). MONTEVIDEO (Agerpres). — Cunoscutul internaţional de fotbal uruguaian, fundaşul Attilio Ancheta, a fost transferat în Brazilia. El va juca în formaţia Gremio Porto Alegre, care este pregătită de Otto Gloria. * LONDRA (Agerpres). — Fostul internațional englez de fotbal Mobby Stiles joacă în prezent în echipa Midlesbrough din liga a doua. El este căpitanul echipei. i televiziune VINERI, 14 IANUARIE 16.00—17.00 Teleşcoala. — Inducţia electromagnetică. — Interesul pentru istoria patriei oglindit în operele scriitorilor paşoptişti. 18.00 Căminul. 18.50 Aplauze pentru români — Cu ansamblul artistic al U.T C. în Olanda. 19.10 Tragerea Loto. 19.20 — 1001 de seri. ..Aventurile lui Bobo“ 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Cronica politică internă de Eugen Mândrie 20.10 Film artistic . Vremuri minunate la Spessart. 21.50 Telejurnalul de noapte. 22.00 Campionatele europene de patinaj artistic. Proba de dans. Transmisiune directă de la Göteborg, studioul tîrgu mureş VINERI, 14 IANUARIE 6.30—7.00 Jurnalele dimineaţă : Furi. Jurnal rutier. Muzică. 16.30— 18.00 Cronica actualităţii. Arii din opere. România pe meridianele globului. Cîntec despre patria iubită de Laurenţiu Profeta. Pe undele tinereţii ; Din jurnalul unui secretar U.T.C. ; De pe meridianele tinereţii ; Dicţionar politic contemporan ; In zilele de iarnă printre tinerii tractorişti. Muzică de dans, cinema MIERCUREA-CIUC — Cinematograful „Transilvania“ . Cîntăreţul buclucaş, film polonez. Cinematograful „Harghita" — Lampa lui Aladin, film sovietic. ODORHEIU SECUIESC - Cinematograful „Honorod“ — Duminică la ora 6, film românesc. GHEORGHENI — Cinematograful ..Mioriţa“ — Floarea soarelui, film italo-sovietic. BĂLAN — Cinematograful „Minerul" . „Omul care nu poate fi acuzat, film sovietic. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman“ : Fraţii Karamazov, seriile I—II, film sovietic. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progresul“ — Am două mame şi doi tali, film iugoslav. VLĂHIŢA — Cinematograful „Fierarul“ : Ambuscada, film sovietic. BORSEC — Cinematograful „Borsec“ : Ferestrele timpului, film maghiar. Cinematograful „Izvorul“ — Marele semn albastru, film maghiar. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Oltul" _ Certificat de naştere, film polonez. CICEU — Cinematograful „Feroviarul“ : Secerişul roşu, film brazilian. Realizări prin muncă patriotică în noul an de muncă patriotică 1971—1972, locuitorii din Cîrţa, Tomeşti şi Ineu, au efectuat pînă acum aproximativ 1.500 mp de trotuare şi au contribuit la construcţia a trei poduri, din beton armat, peste 60. Toate aceste obiective însumează o valoare-muncă de peste 45.000 lei. Contraste hibernale Monologul unei gospodine Datoria pe care o are orice femeie, indiferent de profesiunea sa, este de a veghea la întreţinerea cît mai plăcută a căminului său. Toate treburile gospodăreşti, de la preparatul mincărurilor pînă la curăţirea fiecărui colţişor din lăcaşul familial, sînt făcute cu plăcere, chiar dacă uneori sunt duse la bun sfîrşit cu un oarecare efort. Satisfacţiile pe care ni le dau nouă gospodinelor ordinea mobilieră, hainele frumos aranjate şi puse la locul lor, ne umplu de bucurii. Printre treburile casnice ne îngrijim şi de vestit tentaţia noastră, a soţilor şi a copiilor noştri. Gustul pentru linia, croiala şi culoarea acesteia este garanţia unui aspect exterior plăcut. Multă grijă manifestăm pentru îmbrăcămintea copiilor, pentru care găsim în magazine numeroase articole gata confecţionate. Culorile, în special deschise ale hăinuţelor celor mici necesită o mai mare îngrijire, de care însă posesorii lor sunt absolviţi. Tot mamele sunt acelea care le orînduiesc. De multe ori la joacă hainele se pătează, fapt care nu o dată duce la îngrijorarea gospodinelor. Dar curăţirea îmbrăcămintei devine pentru femeile din Miercurea-Ciuc un lucru complicat, deoarece nu se găseşte în oraş nici o curăţătorie chimică. Am putea îmbrăca noi şi copiii noştri haine de culoare deschisă, fără strîngerea de inimă de a nu le mai putea folosi în scopul pentru care au fost confecţionate. N-am mai încerca tot felul de metode primitive pentru a face să dispară petele, n-am mai cheltui atîta din timpul pe care ni-l drămuim pentru alte lucrări în gospodărie. Considerăm că propunerea noastră ar putea fi luată în considerare de conducerea U.J.C.M. N. P. IN PAS CU ELEGANTA ! ........ . " == liiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiinii^ 1 ülReînnoiti-vă f Üabonamentele1 1 la ziarul i g fjB n HARGHITEI1 ăilillllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllliw Sublocotenentul [«NA TillI)IIIIOIII 1916—1918 — ani de grea încercare pentru ţară şi popor — suferinţă împletită cu eroism. In lupta pentru apărarea libertăţii şi fiinţei naţionale au căzut fii de nădejde ai patriei. Atunci cind jalea se conjuga cu nenorocirile, cînd lacrimi curgeau amestecindu-se cu singe, cînd conducerea politică şi militară se dezechilibrase în urma înfrîngerilor suferite in faţa armatelor prusace, la Jiu se cîştigă o primă victorie. De ea se leagă numele unei tinere fete Ecaterina Teodoroiu. Era infirmieră. Avea o statură înaltă, subţire, cu nişte ochi blînzi, cu o comportare plină de modestie. Sub îndemnul dragostei de ţară, de popor, de libertate, stăpînită de mindrie şi demnitate umană, intră in rîndul soldaţilor cu arma intină. împărtăşind soarta miilor de hăituiţi ai războiului, îşi zicea: „Mai bine moartă decit roabă la duşman“. Intr-o învăluire a trupelor germane, la Bărbăteşti, cade, insă, prizonieră. Cu calm, luciditate şi curaj reuşeşte să se strecoare în întunericul nopţii printre copaci, holde, case şi să-şi regăsească compania in retragere. Iui Filiaşi, o explozie de obuz o răneşte grav la ambele picioare. Trecută in rindurile miilor derăniţi, transportată pe o brancardă, avea să ia cunoştinţă cu toate ororile războiului. Dar iat-o din nou pe eroina de la Jiu muncind în tranşee, în regiunea Vrancei, respirînd din pieptul oamenilor şi al pămintului innăbuşitoarea teroare a frontului. Săpa zi şi noapte — pe ploaie, pe ger, Ecaterina Teodoroiu a devenit un ostaş, dar nu orice fel de ostaş ci un ostaş simbol. Ca răsplată şi preţuire a meritelor sale militare a fost avansată „sublocotenent onorific“ şi i s-a încredinţat comanda uinui pluton din compania a l-a a Regimentului 43/39. Ca urmare a vitejiei, curajului, eroismului şi demnităţii sale a obţinut „Virtutea Militară“. A căzut eroic in lupta de pe coasta dealului Secul, in sectorul pinului Zăbrăuţi. Cind a izbit-o în piept glontele duşman, sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu striga : „înainte flăcăi“! Ultimele cuvinte de îmbărbătare au răsunat ca ecourile fulgerătoare ale unei inimi dirze şi viteze. In ultima clipă îşi va fi strîns pumnii, uitind durerile, îşi va fi îndreptat privirile pline de minte şi ură asupra duşmanilor şi îşi va fi imaginat ziua victoriei, lumina acelei zile, roşul florilor, zîmbetele oamenilor sub steagul libertăţii. Exemplul curajului, jertfei şi demnităţii eurgittei, Ecaterinul, Teodor roiu a rămas viu in mintea şi sufletele urmaşilor. NADIA POP Cunoaşteţi această reţetă ? SALATA DE CARTOFI 500 gr. cartofi 2 ouă 150 gr. salam 50 gr. măsline o ceapă verdeaţă, sare, piper, ulei, oţet. Cartofii se fierb în coajă, se curăţă şi se dau pe râzătoare. Ouăle se fierb, se răcesc şi, de asemenea, se dau pe râzătoare. Salamul se taie în formă de cuburi, se prăjeşte în ulei şi se lasă la răcit. Măslinele se taie în felii, iar ceapa şi verdeaţa se toacă. Toate acestea se amestecă şi se stropesc cu o vinegretă (ulei, oţet, sare, piper.) Paltonul pe care vi-1 prezentăm astăzi are o croială simplă închis la un rînd de nasturi, cu două buzunare mari aplicate, pe care le acoperă o clapă cu colțuri rotunjite. Se poartă cu cordon strîns pe talie. Lungimea este modernă, fapt ce permite ca sub el să purtăm fuste sau rochii de orice fel. Peste gulerul gen rever și la mînecă este aplicată blană naturală sau sintetică. ANUL V, nr 1207 . I De vorba j i cu cititorii I MANOLE ZANOAGA — comuna Tulgheş — I I satul Hogota . j î Din scrisoarea dv. — j j pe care am citit-o cu a- tenţie — nu reiese cu claritate faptul asupra căruia doriţi să vă lămu- 1 ' rim sau să vă ajutăm. I I Instanţa judecătoreas- I j că, în faţa căreia aţi a- j î părut cu problema ară- itată este in măsură \ ; să soluţioneze cazul şi credem că aceasta a făcut-o corect. In ceea ce îl priveşte despăgubirea | ce o solicitaţi pentru I I moartea animalului vă j j puteţi adresa comisiei i j de judecată de pe lîn- j : gă Consiliul popular . Tulgheş. * CSERGŐ ALBERT — î I comuna Lăzarea | î In legătură cu seri- j î soarea dv. am solicitat unele lămuriri întreprinderii de in dus trial,i- I zare a laptelui Harghi- ' ? te, care ne răspunde : | I „ • •. S-a acordat după t ■ fiecare 100 litri de lap- | I te predat 15 Jeg de po- j i rumb. In anul 1970 con-i ducerea de partid și de ■ I stat a hotărît să se acorde sub formă de premii, producătorilor care predau peste 700, respec- j tiv, 1.000 litri de lapte j după fiecare vacă, can- ! I titatea de 100 respectiv | 150 kg porumb. Calculul [ drepturilor de porumb j . se face la numărul to-I tel de vaci înregistrate I în registrul agricol al ■ I Consiliului popular co- I î nunai și după cantita- | j tea de lapte predată. In cazul în care un producător nu predă de 1 la fiecare vacă cel pu’ tin 701 litri de lapte, nu I are dreptul la premiul I acordat în porumb. DUMItRIJ A. DAN î Programul IV, în săptâmîna 16-22 ianuarie DUMINICĂ, 16 IANUARIE 8.15 — Gimnastica pentru toţi. 8.30 — Cravatele roşii. 10.00 Viaţa satului. 11.10 — Să înţelegem muzica. 12.00 — De strajă patriei. 12.30 — Emisiune în limba maghiară. 14.00 — Post meridian. 16.00 Film serial pentru tineret: Planeta giganţilor. 16.50 — Publicitate. 16.55 — Campionatele europene de s patinaj artistic. Demonstraţiile laureaţilor. Transmisiune directă de la Gotenborg. 19.00 — Vetre folclorice. Mehedinţi. 19-20 — 1001 de seri. Aventurile celor doi căţei. 19.30 — Telejurnalul de seară. 20.00 — Reportajul săptămînii: Variantă la o doină. Dimensiuni contemporane în Ţara Moţilor. 20.20 — Film artistic : Bancnota de un milion de lire sterline. 21.50 — Alo, Sofia, aici Bucureşti. Emisiune realizată în colaborare de Televiziunea română şi bulgară. 22 50 — Telejurnalul de noapte. LUNI, 17 IANUARIE 16.00—17.00— Lecţii pentru lucrătorii din agricultură. Democraţia cooperatistă. 18.00 — Ecranul. 18.30 — Aplauze pentru români. Cu ansamblul „Tulnicul“ din Baia Mare prin Scandinavia. 18.50 — Stop-cadru. 19.15 — Publicitate. 19.20 — 1001 de seri. Aventurile celor doi căţei. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.10 Roman foileton : David Copperfied (V). 21.00 — Programul făuririi conştiente a viitorului. 21.35 — Steaua fără nume. 22.35 — Din ţările socialiste. R. P. Ungară — Miskolc — reportaj. 22 50 — Telejurnalul de noapte. MARŢI, 18 IANUARIE 9.00— 10.00 — Teleşcoala. ÎS.00 — Micii meşteri mari. 18.30 — Revista literară TV 19.00 — Arta plastică. Prin expoziţii. 19.15 — Publicitate. 19.20 — 1001 de seri. Aventurile celor doi căţei. 19.30 — Reflector. 20.15 — Teatru liric TV. In premieră: Opera Alexandru Lăpușneanu — de Alex. Zira. 21.25 — Prim plan. Maria Spiridon — creatoare de artă populară din comuna Avrig, județul Sibiu. 21.55 — Parada vedetelor. Cu Harry Belafonte, Diahanne Carrol, Mina, Lola Folana, Gilbert Bécaud, Marcel Amont, Saşa Borisov, Frida Paine, Franck Fernande, Dean Martin, Franck Sinatra, Sergio Endrigo. 22.40 — Telejurnalul de noapte. MIERCURI, 19 IANUARIE 16.00—17.00 — Teleşcoala. 18.00 — Muzică uşoară cu orchestra Radioteleviziunii. 18.20 — Mult e dulce şi frumoasă... 18.35 — Timp şi anotimp în agricultură. 18.55 — Interpretul săptămînii: Achim Nica. 19.10 — Tragerea Pronoexpres. 19.20 — 1001 dc , seri. Aventurile celor doi căţei. 19.30 — Telejurnalul de scară. 20.00 — Reportaj TV : Laudă tipografului. 20.20 — Telecinemateca: Marile manevre — o producţie a studiourilor franceze. Cu: Michèle Morgan, Gerard Philippe, Brigitte Bardot şi Dany Cărei. 22.05 — Gala interpreţilor. Ludovic Spiess. 22.25 — Teleglob. Noua Zeelanda. 22.40 — Telejurnalul de noapte. JOI, 20.IANUARIE 16.00—17.00 — Lecţii TV pentru lucrătorii din agricultură. Furajele de volum. Bucătăriile furajere. Tipuri de construcţii, instalaţii, mod de funcţionare. Prepararea nutreţurilor în forme. 17.30 — Emisiune în limba maghiară. 18.30 — La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18.50 — Confruntări. Cum aplicăm legea ? Azi, despre funcţionarea contractului economic. 19.10 — Pentru sănătatea dv. Tulburările vizuale ale copilului. 19.20 — 1001 de sen. Aventurile celor doi căţei. 19.30 — Telejurnalul de seară. 20.00 — Festival Mozart. Orchestra simfonică a Radioteleviziunii. Solişti: Dinu Andor şi George Hamza. 20.50 — Tinerii despre ei înşişi. 21.25 — Comici vestiţi ai ecranului. Secvenţe antologice cu: Larry Semon (Zigotto), Lupino Lane, Harold Lloyd, Laurel Stan şi Oliver Hardy. 22.10 — Mai aveţi o întrebare ? „O stea şi nouă planete în obiectivul astronomiei şi astronauticii“. 22.55 — Telejurnalul de noapte. VINERI, 21 IANUARIE 16.00—17.00 — Teleșcoala. 18.00 - Căminul. 18.50 — Zilele folclorului bihorean. 19.10 — Tragerea Loto. 19.20 — 1001 de seri. Aventurile celor doi căței. 19.30 — telejurnalul de seară. 20.00 — Cronica politică internă — de Eugen Mândric. 20.15 — Film artistic : Incredibilul Hlamida. O producţie a Studiourilor sovietice despre viaţa lui Maxim Gorki. Cu: Afanasi Kochiikov, A. Atmorskaia, M. Ivanov. 21.50 — Cadran internaţional. Contraste în lumea capitalului. 22.35 — Farmecul operetei 22.50 — Telejurnalul de noapte. SIMBATA, 22 IANUARIE 16.30 — Emisiune în limba germană. 18.15 — Ritm, tinereţe, dans. 19.00 — „Las vouă, moştenire“... Versuri patriotice de Gh. Asachi, I. Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Alecu Russo, V. Alecsandri, I. Bolintineanu, M. Eminescu. 19.15 — Publicitate 19.20 — 1001 de seri. Aventurile celor doi căţei. 19.30 — Telejurnalul de seară. 20.00 — Săptămîna internaţională. 20.15 — Teleenciclopedia. 21.00 — Film serial: Invadatorii (X). 21.50 — Teledivertisment : Dicţionar muzical distractiv , litera S. 22.50 — Telejurnalul de noapte. Sport. 23.00 — Program de romanțe și cîntece de petrecere. Interpretează Mia Braia, Mariana Bădoiu, Gică Petrescu, Petre Alexandru. m Invitaţie la lectură Recent, fondurile Bibliotecii orăşeneşti din Miercurea-Ciuc s-au îmbogăţit cu cărţi în valoare de 6.000 lei. Seria „Opere“ reuneşte semnături ale lui I. Agîrbiceanu, T. Vianu şi Zaharia Stancu. Mai notăm, pentru largul lor interes, scrierile „Matematica organizării“ de Mircea Maliţa, „Frontierele astronomiei“ de Fred Holly, „îndrumătorul general auto“. Semnalăm, de asemenea, cărţile în limba maghiară semnate de Kiss Jenő (o frumoasă traducere de doine româneşti) şi Láng Gusztáv — Kántor Lajos (care semnează împreună o „Istorie a literaturii maghiare din România“, perioada 1945—1970). In momentul de faţă bibliotecarii din reşedinţa de judeţ perfectează pre-comenzile de carte pentru anul în curs.