Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1972 (Anul 5, nr. 1198-1274)

1972-01-14 / nr. 1207

ANUL V. nr. 1207 Controlul funcţionează ? Dacă da, atunci care îi sînt urmările ? Am fost recent în două din, întreprinderile importante ale judeţului nostru: Uzina de fier — Vlăhiţa şi Tehnoutilaj — Odorheiu Secuiesc. Atît tovarăşul Iosif Biro, secretarul Comitetului de partid de la uzina de fier, cît şi tovarăşul Carol Gergely, locţiitorul secretarului comitetului de partid de la Tehnoutilaj, au ţinut să vorbească despre însuşirea ideilor documentelor de partid din ultimul timp, văzînd în acestea un important sprijin pentru îmbunatăţirea muncii de partid, de creştere a posibilităţilor prin care organele şi organizaţiile de partid să-şi îndeplinească cu competenţă rolul de conducătoare ale întregii activităţi. In vorbe, aşadar, lucrurile sunt clare. Pentru a constata cum se prezintă situaţia şi în fapte, am căutat să facem o mică investigaţie asupra modului cum s-a acţionat concret de către comitetele de partid respective, cum se prezintă, cu alte cuvinte pulsul activităţii zilnice şi în ce măsură în acest puls şi-a făcut simţită prezenţa, exigenţa şi răspunderea, atribute — după cum reiese din documente — indispensabile muncii de partid. La Uzina de fier din Vlăhiţa, ni s-a precizat că, în urma dezbaterilor ce au avut loc, munca a fost aşezată pe nişte principii temeinice, au fost stabilite direcţiile de acţionare şi comitetul de partid veghează la îndeplinirea acestora. Cîteva date concrete. Pentru ca organizaţia de partid să contribuie mai eficient la munca de educare şi formare a conştiinţei socialiste a oamenilor s-a considerat necesară o mai bună organizare a cercurilor politice, pe secţii şi ţinerea lecţiilor într-o oră anume stabilită şi nu în pauza de prînz, cum se procedase în anul de învăţămînt politic trecut. — Organizarea pe secţii, ne spunea secretarul comitetului de partid, a fost bine primită de oameni pentru că astfel, tematica abordată răspunde preocupărilor tuturor. In ceea ce priveşte desfăşurarea lecţiilor, secretarii organizaţiilor de bază se ocupă direct de participare, în fiecare şedinţă de comitet raportează cum s-au desfăşurat discuţiile şi ce au făcut în legătură cu absenţele semnalate. La o astfel de şedinţă, secretarul organizaţiei de bază de la prelucrare, Dionisie Süle, a făcut cunoscut câ cercul la care participă comuniştii din organizaţia respectivă nu a respectat data de ţinere a lecţiei. Intervenţia promptă a comitetului de partid a pus lucrurile la punct. începutul discuţiei, după cum se vede, părea promiţător. Păcat însă că mai departe, nu ne-a fost dat să mai auzim de astfel de intervenţii operative ale comitetului de partid. Nu era cazul ? Să urmărim planul de măsuri în continuare: înfiinţarea unor echipe artistice (noi subliniem necesitatea unei brigăzi artistice de agitaţie), a lamei gazete satirice... Fiecare din acestea, fac obiectul cîte uneia, dintre hotărîrile pentru care s-a prevăzut şi un termen de înfăptuire. Despre realizare încă nu se poate vorbi. Tovarăşul secretar, ne spunea că pentru gazeta satirică există suficient material furnizat de viaţa uzinei dar... (Nu am înţeles de ce s-a oprit fără a ne spune de ce acest material e atît de greu de „prelucrat“ şi trecut pe hîrtie !) Nu am înţeles nici cum funcţionează munca de control pe care trebuie s-o exercite comitetul de partid, şi aceasta cu atît mai mult cu cît în materialul prezentat la adunarea de dezbateri, cînd a fost vorba de stilul de muncă, tot comitetul constata ca îndeplinirea hotărîrilor nu a fost întotdeauna controlată, din care cauză efectul lor a întîrziat sau nu s-a manifestat deloc. Ca urmare, erau date exemple privind lipsa de combativitate a comuniştilor din organizaţia de bază de la întreţinere, slaba activitate depusă pentru întărirea rîndurilor organizaţiei de partid etc. Pare paradoxal, dar aici, după cum o arată faptele, se ştie ce trebuie făcut, se ştie şi ce se întîmplă dacă nu se acţionează în mod consecvent pentru înfăptuirea celor aprobate de către comunişti, dar cînd e vorba de controlul operativ, necesar după cum s-a constatat, acesta întîrzie să-şi facă efectul de stimulator al activităţii ! în ceea ce priveşte situaţia existentă la Tehnoitilaj, am reţinut concreteţea cu care au fost stabilite direcţiile principale spre care trebuie să-şi axeze munca membrii comitetului de partid. în primul rînd, problema producţiei, şi aspectele care ţin de îmbunătăţirea procesului muncii şi a folosirii integrale a capacităţilor de producţie. Planul de producţie a fost realizat, iar în ceea ce priveşte folosirea integrală a capacităţilor au fost asigurate condiţiile pentru intrarea în lucru a schimbului II şi parţial, la strungărie, secţia navete, a început să lucreze şi schimbul III. Se acţionează şi pe linia disciplinei muncii. Intîrzierile de la serviciu a unor şefi de secţii şi servicii, au determinat luarea unor măsuri. Ne aşteptam însă să auzim mult mai multe acţiuni prin care comuniştii militează pentru înscăunarea disciplinei muncii, a cadrului în care activitatea întreprinderii să devină mai eficientă. La fel nu am aflat prea multe despre controlul pe care îl efectuează comitetul de partid. Pentru că dacă e firesc să stabilim odată ce avem de făcut, termenele de executare, nu este tot așa de firesc să vedem și ce se întîmplă cu cele stabilite ? ! I. NETE Invăţămîntul agrozootehnic prezintă garanţia unei inalte eficiente (Urmare din pag. 1) dezbaterea rezultatelor obţinute de cooperativă In cursul anului agricol 1971, a modului în care fiecare membru cooperator a contribuit la realizarea acestora, atitudinea manifestată faţă de muncă, faţă de colectivitatea în care muncesc şi trăiesc. Se cere, de asemenea, amintit faptul că se acordă atenţie deosebită dezbaterii problemelor legate de apărarea şi consolidarea avutului obştesc, de aplicarea a noi forme de organizare şi de retribuire a muncii membrilor cooperatori pe baza acordului global. Angajînd pe toţi acei care lucrează în cooperativă, atît în domeniul creşterii animalelor cît şi în sectorul vegetal, cursurile, care au început încă la sfîrşitul lunii decembrie a anului trecut, stîrnesc în mod justificat interesul cooperatorilor prin problematica abordată, prin însuşi faptul că ele prilejuiesc cunoaşterea şi aprofundarea unor probleme pe care viaţa de zi cu zi le ridică în faţa gospodarilor satului. Credem că nimic n-ar putea ilustra mai semnificativ felul în care se pregătesc pentru cursuri şi ştiu să asigure atractivitatea acestora lectorii Ştefan Tanko, inginer agronom, Emeric Zöld şi Petru Szász, decât faptul că în ziua vizitei noastre la cursul zootehnic programat pe tema „Creşterea Şi alimentaţia ovinelor“ au fost prezenţi toţi cursanţii, sau că, în urma dezbaterilor purtate în cadrul lecţiilor anterioare pe tema organizării şi retribuirii muncii, lucrătorii din domeniul creşterii animalelor sunt încă de pe acum hotărîţi să supună aprobării adunării generale organizarea şi retribuirea muncii pe baza acordului global. Şi aceasta pentru că făcîndu-li-se cunoscute bunele rezultate obţinute de către cooperativele care au aplicat acordul global, şi pe baza unui calcul clar şi pe înţelesul tuturor întocmit de inginerul agronom al cooperativei, oameni, şiau dat seama de avantajele organizării şi retribuirii muncii după această nouă metodă. Şi pentru că vorbeam de eficienţa propagandei agricole la unitatea agricolă din Banca, ne propunem în continuare să ne oprim asupra mijloacelor şi materialelor de propagandă care le stau la îndemîna specialiştilor de aici pentru aprofundarea în practică a cunoştinţelor teoretice predate la cursuri. Lectorii din Banca beneficiază de un aparat de televiziune, sunt abonaţi la toate revistele de specialitate şi au o broşură privind organizarea şi desfăşurarea amintitelor acţiuni. Şi cam atît. E drept — aşa după cum afirmă interlocutorii noştri — că în sprijinul acestei acţiuni au fost asumate angajamente din partea căminului cultural şi a cinematografului local. Dar factorii amintiţi nu au întreprins nimic în acest sens. De asemenea, considerăm necesar, ca Direcţia generală agricolă judeţeană, U.J.C.A.P., Casa agronomului să asigure cooperativelor agricole de producţie un bogat şi variat material de propagandă agricolă, de un real sprijin lectorilor pentru ilustrarea în practică a cunoştinţelor teoretice. Tot aici atenţionăm întreprinderea cinematografică judeţeană asupra necesităţii de a pune la îndentina cinematografelor săteşti filmele documentare şi didactice pe teme agrozootehnice solicitate, sprijinind astfel acţiunea de propagare a cunoştinţelor profesionale şi de ridicare a conştiinţei socialiste în rîndul oamenilor muncii de la sate. In contextul amintit, şi Comitetul judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă trebuie să aducă un aport mai substanţial, cuprinzînd în planul de activitate al căminelor culturale diverse acţiuni menite să susţină propaganda agricolă în rîndul populaţiei rurale. Totalizînd impresiile noastre în urma examinării modului cum a fost organizată şi asigurată buna desfăşurare a propagandei agricole şi de instruire profesională a cooperatorilor din Banca, ne simţim îndreptăţiţi să afirmăm că există certitudinea, că înlăturînd deficienţele constatate, această acţiune, care îşi dovedeşte încă de pe acum eficienţa, va fi în măsură să se ridice la înălţimea menirii sale. VREDNICII DISCIPOLI AI LUI HYPOCRATE (Urmare din pag. 1) cui primar al Dispensarului T.B.C. Un om între două vîrste, cu o bogată experienţă şi o rodnică activitate desfăşurată, timp de mai bine de 20 de ani, pe ţărimul apărării sănătăţii. Ne vorbeşte cu însufleţire despre activitatea personalului dispensarului — o activitate nu dintre cele mai uşoare şi de mică răspundere, despre oamenii care au în grijă sănătatea populaţiei din întreaga zonă a Ciucului. Prevenirea îmbolnăvirilor de această boală — considerată pină nu demult neiertătoare, dar „alungată“ azi, datorită ultimelor descoperiri ale ştiinţei medico-farmaceutice şi mijloacelor moderne de tratament, undeva intre bolile cu un foarte mic procent de mortalitate — depistarea fiecărui caz şi a surselor de răspîndire, intervenţia operativă atunci cînd a apărut, sînt preocupări aleîntregului colectiv de aici. Arătam că aici se desfăşoară o muncă deloc uşoară. Lupta cu bacilul Koch se împleteşte cu cea dusă pentru înlăturarea unor preconcepţii adine înrădăcinate in mintea unora, fie de exagerare a pericolului bolii, fie de neglijare a posibilităţilor de răspîndire. Adeseori asistenta Ana Hollo poate fi întilnită in satele depresiunii Ciucului însoţind caravana sanitară, interesîndu-se de situaţia celor aflaţi sub observaţie. Colega sa Ana Fazekas din brigada de vaccinare îşi îndeplineşte conştiincios datoria, măsurile de Chimioprofilaxie contribuind, cu eficienţă, la prevenirea îmbolnăvirilor, la aducerea indicelui de mortalitate la un nivel dintre cele mai scăzute din ţară. Fiindcă eficienţa muncii de aici, in aceasta se măsoară, satisfacţiile fiecăruia constînd în scăderea numărului îmbolnăvirilor, in vindecarea grabnică a celor bolnavi. In slujba acestui scop se desfăşoară şi activitatea colectivului Secţiei T.B.C. in frunte cu medicul primar Ladislau Györgybiro. De la conducătorul secţiei la sora-şefă, Margareta Cozma, la infirmiere ori la bucătăreasa-şefă Iuliana Doezi, toţi lucrătorii sunt stăpîniţi de dorinţa de a nu-şi precupeţi eforturile pentru a face pe bolnavii internaţi să se simtă cit mai bine, să-şi refacă in cel mai scurt timp sănătatea. Am notat cifre ce vorbesc despre sute de mii de lei ce reprezintă valoarea medicamentelor ce se distribuie aici, in mod gratuit, valoarea multor utilaje răspunzînd celor mai mari exigenţe ale terapeuticii moderne. Dar nu voi apela la cifre. Semnificativ mi se pare ceea ce fac oamenii aceştia, pasionaţi de munca lor. Am reţinut din cuvintele doctorului Máthé : „Ne străduim să facem totul ca bolnavii să se simtă in spital ca acasă. Boala nu se vindecă numai prin medicamente şi tratament. E necesar să creăm, la fiecare din pacienţi, convingerea in posibilitatea vindecării sale, acea încredere că alături de el se află toţi ceilalţi oameni, întreaga societate cu grija sa“. Intr-adevăr, bolnavii se bucură de o atenţie deosebită atit în ce priveşte cazarea, curăţenia, tratamentul, hrana, cât şi petrecerea plăcută a timpului petrecut aici [vizionări la televizor, jocuri distractive, audiţii), întorcindu-se cu puteri sporite de muncă. Dar, dincolo de această grijă se află preocupări continue. Se află multe ore de studiu a celor mai noi lucrări in domeniul ftiziologiei, cercetări întreprinse pe teren de către medicii şi personal sanitar, se află uneori nopţi de veghe la căpătiiul bolnavului. (Aş aminti doar, un caz recent de pneumotorax spontan, cinci, trei zile şi trei nopţi in fir, medicul Györgybiro nu a putut părăsi salonul bolnavului. Dar exxemplele sunt nenumărate !). O activitate pentru mulţi anonimă, dar încărcată de pasiune, de dăruire. Aceasta, fiindcă orinduirea noastră a sădit în conştiinţa slujitorilor lui Hypocrate, a noastră, a tuturor, dorinţa de a ne pune toată priceperea şi strădania în slujba colectivităţii. Statia C.F.R. Izvoru Olt: materiale pentru lucrările de construcții din orașul Bălan. HAH CHITEI DECRET privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii de aplicare şi popularizare a legislaţiei Consiliul de Stat a emis un decret privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii de aplicare şi de popularizare a legislaţiei. Noul act normativ se înscrie în ansamblul măsurilor luate pentru o mai corectă aplicare a legilor, însuşirea temeinică a acestora de către personalul organelor şi organizaţiilor socialiste, pentru o largă cunoaştere a normelor legate de toţi cetăţenii ţării. Decretul prevede sarcini concrete pentru ministere şi celelalte organe centrale, consiliile populare, unităţile socialiste, de a asigura, fiecare în domeniul, ramura sau raza lor de activitate şi potrivit competenţei ce le revine, luarea măsurilor corespunzătoare pentru pregătirea temeinică a personalului în atribuţiile căruia intră aplicarea legilor şi celorlalte acte normative. Se subliniază, totodată, obligaţia consiliilor populare, judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale de a organiza şi coordona acţiunile pentru popularizarea legislaţiei de interes în rîndul maselor largi de cetăţeni din fiecare unitate administrativ-teritorială. In acest context este relevată importanţa sprijinului organelor şi organizaţiilor de partid, precum şi organizaţiilor sindicale, de tineret şi celorlalte organizaţii de masă şi obşteşti. Sunt prevăzute o serie de metode menite să contribuie la cunoaşterea legilor, printre care înscrierea în planurile de perfecţionare a cadrelor a unor teme corespunzătoare, introducerea în programele şcolare a unor cunoştinţe privind conţinutul principalelor legi, folosirea adunărilor cetăţeneşti, adunărilor comitetelor de cetăţeni, asociaţiilor de locatari, comitetelor de părinţi, extinderea judecării unor procese la faţa locului, în organizaţii socialiste, comune sau cartiere, folosirea mijloacelor de informare în masă etc. Se precizează că în judeţele de care, alături de populaţia română, exista populaţie aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare să se acorde o atenţie deosebită popularizării legislaţiei în limbile naţionalităţilor respective. Aplicarea prevederilor decretului va contribui la creşterea simţului de răspundere a conducerilor organelor şi organizaţiilor socialiste pentru modul în care sunt respectate prevederile legale, la îmbunătăţirea activităţii de educare a cetăţenilor în spiritul întăririi ordinii de drept socialiste, la dezvoltarea unei opinii de masă în direcţia respectării legislaţiei, a apărării avutului obştesc, a combaterii oricăror manifestări de indisciplină şi de încălcare a normelor de convieţuire socială. (Agerpres) LA TOPLIţA (Urmare din pag. I) contractate lucrări într-un volum mai mare decit cel realizat anul trecut şi sîntem siguri că vom efectua cu 25 —30 la sută mai multe lucrări faţă de 1971. în acest an vom „ataca“ noi lucrări la obiective industriale importante din Topliţa şi Odorheiu Secuiesc, zeci de kilometri de drumuri forestiere, lucrări de regularizare a cursului riului Olt şi altele. Paralel, vom continua lucrările de amenajare a şantierului nostru : atelier mecanic, garaje, platformă de parcare pentru maşini şi utilaje, depozite de materiale, un grup social cuprinzînd o cantină, dormitoare etc. Am urmărit ca în rîndurile de faţă să consemnăm apariţia acestei noi unităţi de construcţii, care s-a încadrat „pe nesimţite“ în pei ,sajul industrial al Topliţei, anunţînd viitoarele obiective ce vor completa în viitorul apropiat potenţialul economic al acestui oraş. „Pe nesimţite“, pentru că apariţia unui nou şantier în peisajul economic tot mai bogat al plaiurilor harghitene este ceva obişnuit. (Urmare din pag. I) convins că vom reuşi s-o terminăm şi s-o dăm în folosinţă la începutul anului şcolar viitor, respectiv în septembrie. In paranteză fie zis, numai noi ştim cîtă bătaie de cap ne dă Dénes-báci, care ţine cu tot dinadinsul ca execuţia lucrării să fie exemplară. E pensionar, dar l-am rugat să ne ajute şi ne-a răspuns bucuros. E singurul salariat, restul se execută de către elevi, bineînţeles în afara lucrărilor de specialitate. Rezultatele le-aţi văzut. Am ţinut să redăm în întregime cuvintele tovarăşului Kovács, ca să oferim un exemplu celorlalte oraşe din judeţ, unde asemenea iniţiative s-ar putea extinde şi, mai ales, să demonstrăm — o dată în plus — că acolo unde există preocupare, dragoste de muncă, de meseria aleasă, rezultatele nu pot să nu fie frumoase. Avînd în vedere experienţa vizitelor pe alte şantiere, întrebăm de ce incinta şantieruluişcoală din Odorheiu Secuiesc poate arăta ca o farmacie, nici măcar o cărămidă aruncată aiurea, totul într-o ordine desăvîrşită ? Se lucrează cu elevi, iar ei n-au apucat încă să cunoască normele de transport, depozitare şi manipulare a materialelor. „Taina“ este la îndemîna oricărui constructor. Dar pentru a o cunoaşte trebuie să-şi dea interesul pentru obiectivul ce-l construiesc, aşa cum fac elevii, trebuie să-şi iubească meseria, aşa cum şi-o iubeşte „Dénes-báci“, care la cei peste 60 de ani ai săi, ne spunea : — Mulţi maiştri şi chiar ingineri au trecut prin mina mea. După atîţia ani petrecuţi pe şantiere poate ar trebui să mai las şi pe alţii. Din cînd în cînd mai trec , prin locurile unde am lucrat altă dată şi mă bucur mult văzînd case şi fabrici minore pe care ştiu că eu le-am construit, iar dacă mi se iveşte prilejul, ca acum, fac totul ca lucrul ieşit de sub mîna mea să ţină, să Ştie lumea că şi eu am fost acolo. ... Bătrînul acesta, căruia vîrsta nu i-a domolit cu nimic pasiunile, energia, părea că vorbeşte foştilor săi învăţăcei, constructorilor, şi părea că le dă o lecţie de bună purtare ... De etică dacă vreţi... BIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIBIiSIBIBIBIBIBIBIBIBIHIBIBIBIBIBIBIEIIBIBIBIBIBIBimiBIBIBIBIBIBIBin BIBIBIBIBIBIBIBIBIB1' IBIBIBIBHBIBIBIflII Peg. 3 INStAWaHeE Aparate pe care... doar „timpul probabil“ le are în grijă Cele două aparate unul, de sudură elec şi celălalt de sudură autogenă, sunt cine de cetăţenii ce locuiesc pe străzile S .i e. s. pu,blich din Miercurea-Ciuc, unde au fost foto- străzi — nu au luat măsurile necesare adăpostirii acestor aparate ce costă mii de lei. Iată cum înţeleg unii oamenii să păstreze avutul obştesc; după cît se vede, din fotografie, nu prea au auzit despre acest lucru ... Conducerea I.O.R.C.I. are ceva de spus sau... lasă şi ea totul în spinarea „atotputernicului“ 7 DAN AVRAM Ghici...! \ ‘. Stradă 7 Noiembrie din Miercurea-Chit a devenit în ultima vreme un fel de pistă de viteză , pentru tot felul de maşini cu "patru roţi. Cami-Ioanele şantierului noii filaturi, precum şi alte maşini, mari şi mici, aleargă pe această stradă cît lemin... motoarele, iar acest eveniment se petrece şi cînd strada se umple de muncitorii fabricilor de confecţii şi de tricotaje. Din această cauză cînd e noroi pe stradă trecătorii trebuie să se ascundă după stilpi pentru a nu fi stropiţi, iar cînd e praf trebuie să umble cu ochii închişi şi cu batistele la nas. ( Cine ar putea pune oare frîna unei astfel de situaţii ? Iată o ghicitoare a cărei dezlegare o bănuim, dar vrem s-o aflăm de la cei în drept. ) TR. BONDOR frică cu'.e Re \ \ \ grafiate. Nu înţelegem de ce salariaţii I.O.R.C.I. — şeful de şantier, care a condus echipele de muncitori care au executat lucrări pe aceste