Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1275-1351)
1972-04-08 / nr. 1281
Pag. 2 Cartea politică POPULAŢIA ROMÂNIEI ŞI CREŞIEREA E Cartea, apărută în Etditura politică, examinează una dintre problemele fundamentale ale demografiei economice, aceea privind relaţia dintre populaţie şi economia ţării în ultimele două decenii. Aducînd faţă în faţă populaţia activă cu economia naţională, autorul relevă un complex de relaţii ce se creează între cei doi factori, populaţie şi economie, precum şi a condiţionărilor lor, ajungînd să pătrundă la acele argumente ce fac explicită politica demografică actuală a României. Argumentaţia solidă pune în lumină importanţa pe care o are numărul populaţiei şi ritmul ei de creştere pentru stat, societate şi familie, implicaţiile sale pe plan politic, social, psihologic, etic. Argumentele menţinerii unui anumit ritm de creştere a populaţiei sunt destul de clare : făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, înflorirea naţiunii socialiste, exercitarea plenară a sarcinilor şi rolului acesteia, consolidarea şi afirmarea permanenţei poporului nostru pe teritoriul naţional, ca şi menţinerea unei anumite ponderi a ţării noastre ca naţiune în cadrul ierarhiei ţărilor lumii. Demonstraţia făcută de autor pune în lumină necesitatea îmbinării intereselor şi aspiraţiilor fiecărui cetăţean cu aspiraţiile şi cerinţele întregii societăţi, cum de altfel, procedează partidul nostru, politica sa fiind marcată profund de umanismul socialist, de răspunderea pentru viitorul patriei. Asigurarea acesteia nu poate fi posibilă fără o creştere a economiei, deci cu o economie staţionară, iar creşterea economiei este indisolubil legată de creşterea populaţiei. Creşterea economică şi progresul social solicită o mare capacitate de integrare şi mobilitate profesională şi socială a populaţiei. Procesul acesta este bine surprins de autor, analiza sa, aplicată şi la obiect, deşi urmăreşte, după cum spuneam o complexitate de relaţii, cele pe plan naţional fiind în permanenţă raportate la alte ţări, şi prezentat detaliat pe ultimele două decenii, cînd este avut în vedere cu precădere de conducerea ţării, are o seamă de consecinţe dintre cele mai importante. In confruntarea dintre demografie şi economie ies la iveală implicaţii şi aspecte ale acestor fenomene asupra dezvoltării ţării, cartea ilustrînd ce se poate realiza cînd se acţionează în cunoştinţă de cauză. I. NETE Oraşul din podgorii (Urmare din pag. 1) altor proiecte, aducţiunea apei potabile şi industriale, canalizarea, ridicarea de noi blocuri de locuinţe, crearea şi extinderea spaţiilor de odihnă şi recreere etc. Dar viitorul — de care aminteam mai sus — se şi prefigurează la fel de optimist. Oraşul va deveni un important centru turistic, in care scop vor fi construite restaurante, crame, cu specific local, hotel corespunzător, locuri de agrement. Ea se preconizează amenajarea unei staţiuni balneoclimaterice, pornind de la izvorul cu ape sulfuroase descoperit la Pîrcovaci, apoi înfiinţarea linei adevărate industrii a lemnului. Aceasta, avînd în vedere bogatul fond forestier. De aici, evident, şi prelungirea căii ferate pină la Botoşani. Se vor dezvolta deci şi căile de comunicaţie, ceea ce va avea pozitive urmări pentru dezvoltarea economicosocială a oraşului. Un oraş nou, cu străzi largi, asfaltate ori amenajate corespunzător, cu case îngrijite şi arătoase, cu edificii impunătoare. Trecînd pe drumul ce taie parcă oraşul in două ducind spre Cotnari, patria licorii lui Bachus, a cărei faimă a trecut fruntariile, ne revin in minte cuvintele lui Sadoveanu din a sa „Istorie a unei pălării“, aflat în trecere prin tîrgul de odinioară: „Văd iarăşi aliţi strîmbe şi murdare, cîteva uniţi curate şi tăcute, apoi drumul drept printre dealuri mari odată bogate în vii, care duce la Cotnari“. Cită deosebire intre ce a fost şi ce este astăzi Hîrlăul! Cititorule îndrăgostit de drumeţie ! De-ţi vei purta paşii şi pe aceste meleaguri moldovene, opreşte-te in frumosul oraş dintre podgorii, respiră aerul tonifiant al împrejurimilor, odihneşte-ţi privirile pe verdele pădurilor şi al păşunilor, imbată-ţi sufletul cu aromele viilor. Zăboveşte puţin, la ceas de seară, pe străzile Hîrlăului, cu urechile ciulite. Vei auzi istoria irumpînd din fiecare zid rămas spre uitare, iţi vor inunda mintea cavalcade de răzeşi, il vei auzi pe Ştefan întors de la o nouă biruință. Vei ridica privirile și in lumina feerică a becurilor fluorescente, vei întrezări noua istorie a oraşului dintre podgorii. Istoria socialistă. televiziune SIMBATA, 8 APRILIE 9.00 — Deschiderea emisiunii de dimineaţă — Telex. 9.05 — Biblioteca pentru toţi — Vasile Alecsandri (III). 9.40 — De vorbă cu gospodinele. 9 55 — Teleenciclopedia (reluare) 10.40 Bucureştiul necunoscut . ..Palatele oraşului“. 11.05 Desene animate. 11.15 Mîndrele — Program de cîntece şi dansuri populare cu Tiţa Ştefan, Elena Merişoreanu, Marica-Fănică Luca (nai), Elena Dila Marinescu (ţambal), grupul vocal Ierniteanu (caval), Patriţia Voicea (cimpoi), Slonin Perinita şi un grup de dansatoare de la Ansamblul Rapsodia română. 11.55 — Emisiune de educaţie sanitara 12.10 — Telejurnal. 15.20 — Matineu de vacantă — Aventurile echipajului ,,Val Vîrtej“. Dinosaurul singuratic. 16.25 — Deschiderea emi-‘ siunii de după-amiază. Fotbal: România — Franţa. Transmisiune directă de la Stadionul „23 August“ 18.15 — Emisiune în limba germană. 19.00 — Ritm, tinereţe, dans. 19.20 — 1001 elegeri . Aventurile celor doi cărei. 19.30 — Telejurnal. 20.00 — Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în unele ţări din Africa (I). 21.00 — Muzică populară cu : Florica Ungur Ancta Stan, Elena Macarie şi Tiberiu Ceia. 21.15 — Film serial: Invadatorii. 22.05 -- Emisiune de divertisment. Mai ceva ca-n filme. 22.40 — Telejurnal. 22.50 — Săptămîna sportivă. 23.10 — Gala vedetelor: Melodii celebre, interpreţi preferaţi. 23.50 Romanţe, studioul tîrgu mureş SIMBATA. 8 APRILIE 11.30—7.00 — Orizont economic: Ritmici- tatea producţiei la U F..I.L. Topliţa. Muzică populară românească. 16.30—18.00 — Cronica actualităţii Canţonete. Profiluri contemporane: Profesorul din Luduş. Muzică de dans. Magazin radio, cinema SÎMBATA. 8 APRILIE MIERCUREA-CIUC - Cinematograful „Transilvania“: Aventuri in Ontario, film anglo-francez. Cinematograful „Harghita“: Avînt, film german (R.D.G.). ODORNEIU SECUIESC — Cinematograful „Homorod“ : Marcu premiu, seriile I—II, film american. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa": Steaua de tinichea, film american. BĂLAN — Cinematograful „Minerul“ : Simitul muzicii, seriile I—II, film american. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman“: Adio, prieteni, film bulgar CRISTURU SECUIESC - Cinematograful „Progresul“: Ritmuri spaniole, film spaniol. BORSEC — Cinematograful „Borsec“ : Serata, film românesc. Cinematograful „Izvorul“ : Eu sunt rerom, film maghiar. BĂILE TUȘNAD — Cinematograful „Oltul“: Floarea de cactus, film american. PRAID — Cinematograful „Sătesc“ : Trenul, film italo-franco-american. DITRAU — Cinematograful „Sătesc“ — Lupii albi, film german (R.D.G.). GĂLĂUŢAŞ — Cinematograful „Bradul“: Aşteptarea, film românesc. Cursuri de perfecţionare pentru cadrele didactice care predau ştiinţele sociale Ieri, 7 aprilie a.c., s-au deschis în Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara cursuri de partid pentru perfecţionarea pregătirii politico-ideologice a cadrelor didactice din întreaga ţară, care predau ştiinţele sociale in învăţămîntul de cultură generală, profesional şi liceal de specialitate. Cursurile sunt organizate, pe baza Hotărîrii Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., de către Academia „Ştefan Gheorghiu“ şi Ministerul Educaţiei şi Invăţămîntului. La deschiderea cursului organizat în centrul Bucureşti au participat tovarăşii Virgil Cazacu, prim-adjunct al ministrului educaţiei şi învăţămîntului şi Alexandru Kopandi, prorector al Academiei „Ştefan Gheorghiu“. ÎN UNITĂŢILE comerciale O zi obişnuită din timpul săptămînii, acele ceasului îndreptîndu-se spre ora amiezii. Timp în care majoritatea populaţiei oraşului Miercurea-Ciuc se află la locurile de muncă, nu întreprinderi şi instituţii, fiind liberi doar cei ce lucrează în celelalte schimburi, copiii şi pensionarii. Firesc ar fi, în aceste condiţii, ca oraşul să fie mai puţin animat, străzile mai puţin populate, magazinele mai puţin aglomerate şi unităţile de alimentaţie publică mai puţin frecventate. In realitate, străzile şi unităţile comerciale sunt deosebit de animate, fapt caracteristic unui oraş reşedinţă de judeţ, la aceasta „contribuind“ nu numai locuitorii aşezărilor rurale veniţi la oraş, ci şi anumite categorii de cetăţeni din oraş. Desigur, în toate acestea nu e nimic rău şi dacă am amintit aceste fapte, am făcut-o doar pentru a explica, intr-un fel, cauza aglomeraţiei permanente existente într-unele unităţi comerciale, chiar din primele ore după deschiderea acestora. La magazinul alimentar cu autoservire din strada Petőfi, afluenţa cumpărătorilor e atît de mare, încît rîndurile formate la cele două case de marcat blochează complet spaţiul de acces spre rafturi, silind pe cetăţenii ce doresc să-şi aleagă diferite produse alimentare să se strecoare, cu chiu cu vai, printre cei aflaţi la rînd. De aici, nemulţumiri din partea ambelor părţi. Şi „coada“ se micşorează lent, timpul scurgindu-se greu, măcinînd nervii şi răbdarea oamenilor. Mai ales că, la aceleaşi case de marcat se eliberează bonuri şi celor ce doresc să cumpere produse de la raioanele de dulciuri, mezeluri şi produse lactate, aflate în partea cealaltă a raionului de autoservire. Astfel, la aceeaşi casă de marcat se creează două rînduri, de o parte pentru raionul de autoservire, de partea cealaltă pentru celelalte raioane. Totodată şi cetăţenii, care doresc să cumpere produse de la raionul de dulciuri, de pildă, trebuie să mai aştepte la încă un rînd, deşi cu puţin timp înainte părăsiseră celălalt rînd, de la raionul de autoservire. Magazinul acesta dispune de trei case de marcat, lucru de natură să reducă aglomeraţia. Dar, cum funcţionează numai două din ele e lesne de constatat că rîndurile la cele două case sînt lungi... Normal ar fi să funcţioneze permanent toate cele trei case de marcat, iar una dintre ele să deservească exclusiv raioanele de dulciuri, mezeluri şi produse lactate, reducîndu-se astfel timpul de procurare a produselor alimentare de către cetăţeni, scurtînduse timpul irosit zadarnic de aceştia in magazinul amintit. Cu puţin timp în urmă s-a deschis, la parterul blocului turn din cartierul Tudor Vladimirescu, un nou magazin cu autoservire, dispunînd de spaţii mai largi şi, totodată, mai bine organizat. Cele două case de marcat se dovedesc suficiente. Raioanele de dulciuri, mezeluri şi produse lactate sunt amplasate în acelaşi spaţiu cu raionul cu autoservire, cetăţeanul intrat în magazin putîndu-şi face în acelaşi timp toate cumpărăturile. Dar, deşi magazinul e bine organizat, aglomeraţia nu lipseşte, iar cauza principală constă în slaba preocupare a responsabililor acestui magazin pentru aprovizionarea raionului de autoservire, pentru transportarea mărfurilor şi aşezarea lor pe gondole. Unele produse de uz curent se vînd repede, şi altele similare nefiind aduse la timp în magazin, cetăţenii trebuie să aştepte până ce cei plătiţi pentru această treabă binevoiesc să o facă. Astfel, cetăţenii pierd prea mult timp după cumpărături, uneori pentru o sticlă de apă minerală trebuind să aştepţi mai mult de o jumătate de oră. Uneori, datorită unei proaste organizări a muncii, se pierde timp şi în unităţile de alimentaţie publică. La restaurantul „Harghita“, permanet aglomerat, consumatorii aşteaptă destul de mult pină ospătarul vine să le ia comanda, întîrziind atît din neglijenţă cit şi din cauza numărului prea mare de mese pe care le serveşte. La „Corso“ sînt zile cînd, la prînz, sînt numai două ospătărese, fiecare avînd cite 12—16 mese, în timp ce altele, aşezate la masă, fumează în linişte, aşteptînd să le vină ora de intrare în serviciu. Oare responsabilul unităţii observed aglomeraţia şi faptul că servirea mesei durează mai mult de o oră, nu poate interveni, determinînd celelalte ospătărese să intre mai repede în serviciu ? Alteori, dimineaţa sînt cite trei ospătărese, deşi jiu sunt necesare decit două, afluenţa cetăţenilor nefiind prea mare pînă la prînz. Observînd aceste lucruri, responsabilul unităţii ar putea organiza mai bine munca personalului, consumatorii fiind serviţi prompt. Reducerea timpului petrecut de cetăţeni în unităţile comerciale trebuie să se afle permanent în atenţia conducerii acestor instituţii, luîndu-se în acest scop măsuri eficiente, vizînd atît buna organizare a spaţiilor comerciale din incinta unităţilor, cît şi a muncii salariaţilor din comerţ. V. RADU DE CE SE ATENTEAZĂ LA TIMPUL CETĂŢEANULUI? Iubirea de patrie (Urmare din pag. I) S-a scris mult, mult şi frumos (pentru că nu se putea scrie..il'fel) despre iubirea de patrie. Şi n-aş mai fi ajuns să scriu şi eu dacă nu aveam una din acele revelaţii ale prezentului care ne fac să iubim şi mai tare acest pămint ce se cheamă România, să respectăm şi mai mult acest popor pe care istoria, vrînd să-l împrăştie, l-a învăţat conştiinţa de sine şi setea de libertate. Ştiam că industria noastră, ajunsă la maturitate, a devenit tot mai cunoscută spre toate cele patru puncte cardinale. Ştiam că azi intilneşti instalaţii româneşti de foraj in zeci de ţări ale lumii, că tractoarele noastre au devenit aproape un simbol pentru vigoarea tinerei industrii de la nord de Dunăre. Ştiam toate acestea şi eram mindru. Dar numai în dimineaţa aceea de început de primăvară a acestui an, cînd am intilnit la Braşov un autoturism „ARO“ cu număr de înmatriculare dintr-o ţară capitalistă dezvoltată, am încercat plenar sentimentul că noi, cei ce nu ştim altceva decit că merităm un loc demn pe această planetă, avem toate motivele să fim mindri de ceea ce puteam de mult, dar abia tîrziu, am reuşit să ne cucerim acest drept istoric. Privind maşina ce a pornit in lume din Cimpulungul Subcarpaţilor noştri mi-am amintit de cuvintele unuia dintre străinii care ne-au iubit : „Cît de departe ar fi ajuns acest popor dacă ar fi fost lăsat în pace“. Făcusem cunoştinţă cu Jules Michelet pe vremea cînd noi abia începusem să fim NOI, iar atunci cuvintele lui mi-au apărut ca o sentinţă. Azi, cînd am scurtat atît de mult decalajul ce ne despărţea de ţările avansate ale lumii, vorbele lui constituie un argument in plus pentru marile potenţe spirituale şi materiale ale poporului nostru. Am ajuns unde suntem. Ne-am cîştigat prieteni credincioşi, iar duşmanilor le-am dat de înţeles că aici nu va mai fi nimeni stăpîn decit NOI. Un popor echilibrat, ce n-a asuprit şi nu e în firea lui să asuprească pe nimeni, un popor iubitor de linişte, dar nu de liniştea ce-o găseam odinioară in codrii refugiului, ci de liniştea muncii clocotitoare, creatoare, libere. Un popor care, respectindu-se pe sine, le respectă pe toate celelalte, dar care înainte de toate ştie că iubirea faţă de patria in care viază şi făureşte, rămîne izvorul tuturor înnoirilor vieţii de azi, de rutine şi de totdeauna. Modernizări de drumuri In cursul acestui an se va extinde reţeaua de şosele asfaltate a judeţului nostru. Şantierele Direcţiei judeţene de drumuri şi poduri execută lucrări de pregătire pe şoselele Caşin— Cozmeni, Vlăhiţa—Ocland, Brădeşti-Gheorgheni, Cristuru Secuiesc —Valea Nicoului și Lăzarea—Voșlobeni (prin Ciumani și Joseni) urmînd ca după 15 aprilie să înceapă asfaltarea lor. HARGHITEI ANUL V, nr. 1281 DI VORBĂ UN GRUP DE CETĂŢENI — Tulgheş Scrisoarea dv. cuprinde, dacă" nu este tendenţioasă, indicii preţioase pentru depistarea, chiar ulterioară a făptaşelor. Dacă se vor confirma faptele despre care ne informaţi, fiţi fără grijă că pedeapsa va fi tot atît de aspră. După plată şi... răsplată. Deocamdată scrisoarea am trimis-o Inspectoratului miliţiei judeţene. îndată ce vom primi răspunsul vă vom răspunde în cadrul acestei rubrici. NICOLAE TATARU — Bălan Nu înţelegem de ce nu v-aţi adresat pentru rezolvarea situaţiei în care vă aflaţi, fie conducerii combinatului, fie comitetului sindical. Fiindcă, problema reclamată intră direct In competenţa acestora, noi am trimis scrisoarea dv. organelor competente, pentru rezolvare. GAVRIL BORDEA — Subcetate Reţinerea sumei de bani amintite, de către casierul de la consiliul popular din localitate, în felul în care s-a făcut, nu ni se pare, modalitatea cea mai fericită. Ne vom interesa în zilele următoare, ca să aflăm și pentru ce vi s-au oprit banii. Rubrică realizată de Gh. CHIPER La Şcoala profesională din Topliţa, elevii depun eforturi intense pentru a-şi însuşi arta meseriilor. în clişeul nostru vă prezentăm atelierul de tîmplărie de la această şcoală (clasa a II-a C), la o lecţie practică din trimestrul abia încheiat. Programu I TV, pe săptămîna viitoare DUMINICĂ, 9 APRILIE 8.15 — Gimnastică pentru toţi. 8.30 — Cravatele roşii. 10.00 — Viaţa satului. 11.10 Să înţelegem muzica. Ce este impresionismul ? 12.00 — De strajă patriei 12.30 — Emisiune în limba maghiară. 14.00 — Telesport. Handbal feminin: Universitatea Bucureşti — Sport Club Leipzig (meci retur în semifinalele „Cupei Campionilor Europeni“), înregistrare din Sala sporturilor de la Ploieşti. Marele Premiu al Angliei la călărie. Fotbal: Dinamo Berlin ■— Dinamo Moscova (repriza a 11-a) în semifinalele „Cupei Cupelor“. 16.00 — Postmeridian. 18.10 — Film serial pentru tineret : Planeta giganţilor. 19.00 — Farmecul operetei — Selecţiuni din Soarele Londrei de Florin Comişel. 19.20 — 1001 de seri — Prinţesa Pauniţa (I). 19.30 — Telejurnal. 20.00 — Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în unele ţări din Africa (II). 21.00 — Rapsodie de primăvară — Cîntece şi dansuri populare interpretate de Ionela Prodan, Ioana Cristea, Gheorghne Palcu, Ion Lăceanu şi o formaţie de dansuri de la ansamblul „Rapsodia română“. 21.20 — Film artistic: Iubire, ură, iubire — o producţie pentru televiziune realizata în anul 1971. In rolul principal, cunoscutul actor din filmul „Love Story", Morrgan O’Neil. Premieră pe ţară. 22.30 — Telejurnal. 22.45 — Campionatul mondial de hochei. Grupa A : Suedia — Cehoslovacia (repriza a Il-a). LUNI. 10 APRILIE 15.00 — Matineu de vacanţă — Prinţ şi cerşetor — spectacol al Teatrului din Galaţi. 16.30 — Curs de limba rusă Lecţia a 10-a (reluare). 17.00 — Campionatul mondial de hochei- grupa A — Finlanda — Uniunea Sovietică (repriza a IlI-a). 17.40 — La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18.00 — Căminul. 18.45 — Ecranul. 19.10 — Noutăţi cultural-artistice. 19.20 —1001 de seri — Prinţesa Pauniţa (II). 19.30 — Telejurnal 20.00 — Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în unele ţări din Africa (III). 21.00 — Moment folcloric. 21.15 — Teatru foileton: Muşatinii, după trilogia lui Barbu Ştefănescu-Delavrancea. 22.15 — Selecţiuni din Festivalul de muzică uşoară Karlovy-Vary »72. 22.30 — 24 de ore. MARŢI, II APRILIE 9.00 — Deschiderea emisiunii de dimineaţă. •— Telex. 9.05 — Teleşcoala. Tipuri de aşezări rurale româneşti şi perspectiva dezvoltării lor (Geografia României). Ctitori de temelii (literatura română). 10.00 — Curs de limba rusă (lecţia a 11-a). 10.30 — Căminul (reluare). 11.15 — Vetre folclorice. — Datini şi obiceiuri din Mehedinţi — îşi dau concursul artiştii amatori din Izverna şi Eşelniţa, precum şi ansamblurile „Izvoraşul“ al Casei de cultură din Turnu- Severin şi „Danubius“ al Consiliului judeţean sindical din Mehedinţi. 11.35 — Film serial: Patru tanchişti şi un cîine (X — reluare). 12.30 — Telejurnal. 15.00 — Matineu de vacanţă: Poveste neterminată de Alecu Popovici (partea I). Prezintă un colectiv de actori de la Teatrul „Ion Creangă“. 16.30—17.00 Curs de limba franceză (lecţia a 10-a reluare). 17.30 — Deschiderea emisiunii de după-amiază. Cum vorbind 17.50 — Dialoguri instrumentale. Muzică populara interpretată la două faragoafe ale Ion Milu şi Remus Bistriţa. 1,8.00 — Steaua polară. Cabinet de orientare şcolară şi profesională. Electroniştii. 1,8.30 —• Universitatea TV. — dicţionar politic. Istoria civilizaţiilor. Paleoliticul. Ştiinţă. Atom II. 19.15 — Publicitate. 19.20 — 1001 de seri — Prinţesa Păuniţă (III). — 19.30 Telejurnal 20.00 — Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în unele ţări din Africa (IV). 21.00 — Moment folcloric cu Florica Bradu, Dumitru Fărcaş şi Gheorghe Turda. 21.10 — Seară de teatru: îndrăzneala de Oh. Vlad.^ Premieră TV. Distribuţia : Marin Hodina — Toma Dimitriu: Paraschiva “— Jeana Gorea : Lisandru — Florin Zamfirescu : Pavel Hodina — Mihai Mereuţă : Ilie Chiriţoiu — Dem. Rădulescu : Veta — Draga Olteanu : Zoica — Rodica Mandate : Mitu — Mihăiţă George : Nate — Mircea Diaconu : Păun — Ciocîltiu — Ernest Maftei : Petria Fieraru — Margareta Pogonat : Lina — Violeta Andrei : Buzdurica — Sandu Sticlaru : Pîrvu — Vala Lefescu : Vasile Băjan — Caro! Eren Gîiu ~ Nicolae Tfrim : Bătrîna — Pompilia Vasiu: Cocîrțău — Petre Nicolau : Clina — Carmen Dîrnă ; colectiviști, colectiviste. 22 55 — 24 de ore. MIERCURI. 12 APRILIE 9.00 — Deschiderea emisiunii. — Telex. 9.05 — Universitatea TV. (reluare). 9.50 — Desene animate. 10.00 — Curs de limba franceză (lecţia a II-a). 10.30 — Telecinemateca pentru copii şi tineret (reluare). O pînză în depărtare. 12.00 — Telejurnal. 15.30 — Teleşcoală. Situaţia oamenilor muncii în condiţiile capitalismului contemporan ; lupta lor împotriva exploatării. (Economie politică anul III — liceu). Numere complexe (Matematică. In ajutorul candidaţilor la concursul de admitere). 16.30 — 17.00 — Curs de limba engleză, (lecţia a 10-a — reluare). 17.30 — Deschiderea emisiunii de după-amiază. 17.35 — O viaţă pentru o idee Pavlov (II). 18.05 — Timp şi anotimp în agricultură. 18.35 — Muzica — Emisiune de actualitate muzicală. 19.00 — Oameni şi fapte. 19.15 — Tragerea Pronoexpres. 19.20 — 1001 de seri — Prinţesa Pauniţa (IV). 19.30 — Telejurnal. 20.05 — Telecinemateca: Regele Lear : producţie a studiourilor sovietice cu: Iuri Jarvet şi Elsa Radzin. Premieră TV. 22.15 — 24 de ore. 22.30 — Campionatul mondial de hochei — grupa A : Cehoslovacia — U.R.S.S. (reprizele a 11 - a şi a III-a), înregistrare de la Praga. JOI, 13 APRILIE 9.00 — Deschiderea emisiunii. — Telex. 9.05 — Prietenii lui Aşchiuţă. 9.35 — Ritm, tinereţe, dans. 10.00 — Curs de limba engleză. Lecţia a 11-a. 10.30 — Telecinemateca: Regele Lear (reluare). 12.40 — Telejurnal. 15.40 — Matineu de vacanţă : Tristan şi Isolda. 16.30—17.00 — Curs de limba germană, (lecţia a 10-a — reluare). 17.30 ^— Deschiderea emisiunii de dupăamiază. Emisiune în limba maghiară. 18.30 ■— Confruntări. Stilul de muncă şi răspunderea colectivă în adoptarea şi aplicarea deciziilor. 19.00 — Muzică uşoară cu formaţia Dan Stoian. Solişti: Ana Petria şi Puiu Năstase. 19 15 — Publicitate. 19.20 — 1001 de seri — Prinţesa Pauniţa (V). 19.30 — Telejurnal 20.00 — Reflector. 20.15 — Tinerii despre ei înşişi. 21.00 — Pagini de umor. 21.45 — Mai aveţi o întrebare ? — Inima — motorul vieţii. 22.30 — 24 de ore. VINERI, 14 APRILIE 9.00 — Deschiderea emisiunii. — Telex. 9.05 — Mai aveţi o întrebare ? — Inima — motorul vieţii (reluare). 9.50 — Interpretul săptămînii: Sofia Vicoveanca. 10.00 — Curs de limba germană. (lecţia a 11-a). 10.30 — Film serial: Sébastien şi secretul epavei. Episodul Petrecere la Angela. 11.00 — Pagini de umor. 11.45 — Bucureştiul necunoscut. 12.05 — Telejurnal. 14.45 — Matineu de vacanţă. Povestea lui Barbăcot. Spectacol prezentat de Teatrul Naţional din Iaşi. 16.00—17.00 — Teleşcoala — Columna lui Traian. (Istoria României). Film. Bazele teoriei cinetico-moleculare. Legile gazelor. (Fizica. In ajutorul candidaţilor la concursul de admitere). 17.30 — Deschiderea emisiunii de după-amiază. Cît îi Maramureşu. Spectacol susţinut de ansamblul „Maramureşul“ din Baia Mare (partea a II-a). 17.55 — Stop-cadru. 18.20 — Arta plastică: Salonul republican de desen şi gravură. 1972. 18.35 — Satul contemporan. 19.00 — Oameni şi fapte. — Uneori cînd marea e neagră... Reportaj. 19.15 — Tragerea Loto. 19.20 — 1001 de seri — Prinţesa Păunită (VI). 19.30 — Telejurnal. 20.10 — Film artistic : Omul orchestră — Coproducţie franco-italiană. O comedie cu Lotus de Funes în alte roluri : Oliver de Funes, Noelle Adam, Puck Adams. Premieră TV 21.30 — Ancheta TV’. Circulaţia în triplu sens (II). 22.0.5 *“ 24 de ore. 22.20 — Campionatul mondial de hochei — grupa A: Suedia — U.R.S.S. (reprizele a Il-a şi a IlI-a). SIMBATA. 15 APRILIE 9.00 — Deschiderea emisiunii. — Telex. 9.05 — Biblioteca pentru toţi — Alexandru Odobescu (I). 9.25 — Dans şi muzică de pretutindeni (reluare) — Folclor din Columbia. 9.50 — De vorbă cu gospodinele. 10.05 — Selecţiuni din Promenada duminicală. 11.10 — Campionatul mondial de hochei — grupa A: Finlanda — Cehoslovacia (reprizele a II-a şi a 111-a). 12.15 — Telejurnal. 15.45 — Deschiderea emisiunii de după-amiază. Matineu de vacanţă: Asklepios şi Hipolyt. — Scenariu pentru televiziune. 16.30 — Emisiune în limba germană. 18.15 — Ritm, tinereţe, dans. Transmisiune de la Timişoara. 19.00 — Cîntece de cîmpie — versuri. 19.15 — Publicitate. — 1001 seri — Prinţesa Pauniţa (AIO- 19.30 — Telejurnal. 20.10 — Avanpremieră. 20.15 — Teleenciclopedia. —• Oraşul interzis. — Breviar. — Jungla. 21.00 — Film serial: Invadatorii. 21.50 — Teledivertisment. 22.30 — Telejurnal. 22.45 — Săptămîna sportivă. 23.00 — Seară de romanțe cu: Mariana Bădoiu, Olga Stănescu, Lizeta Kirculescu și Gică Petrescu.