Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1275-1351)

1972-06-23 / nr. 1345

ANUL V, nr. 1345 „Doar un plus de ambiţie şi de efort...“ (Urmare din pag. 1) Her. Aceşti oameni au hotărît să scurteze cu 15 zile termenul de da­re în exploatare a fa­bricii de subansamble şi piese de schimb, pri­mul şi unul dintre ce­le mai importante o­­biective care vor func­ţiona pe această plat­­­formă industrială. — De fapt, noi am fi fost în măsură să devansăm acest ter­men cu mai mult de o lună. Sunt convins de aceasta, ne spune in­ginerul Nagy Csaba, șeful lotului, dar am convenit cu beneficiarul la această dată, fiindcă mai sunt probleme le­gate de livrarea utila­­jjelor, pentru care s-au încheiat — evident contracte, avîndu-se în vedere termenul vechi. Pentru oamenii de pe acest şantier scurtarea termenului înseamnă, eforturi în plus. Cum veţi onora acest anga­jament ? — Mai întîi, trebuie să ştim ce însemna pentru ei respectarea vechiului termen. Asigu­­rînd toate­­condiţiile în vederea acestui obiec­tiv, am asigurat condi­ţia esenţială pentru de­păşirea lui. Restul, e doar un plus de ambi­ţie... şi de efort. Cum interlocutorul nostru rămîne, totuşi laconic, insistăm. In fine, se „decide“ să-l ne satisfacă ! — Aprovizionarea, în primul rînd, perfectă. Fără goluri, fără pauze. Organizarea oamenilor, a maşinilor (se lucrea­ză cu utilaje grele, scumpe, a căror staţio­nare ar­­aduce pierderi considerabile). Ar mai fi acordul global, introdus peste tot, în toate sectoarele şi care priveşte inclusiv persoana şefului de lot — adaugă inginerul Nagy, cu un soi de jo­vialitate disimulată. Pînă în prezent, avem asigurate toate prefa­bricatele pentru corpul industrial, cinci vagoa­ne se ocupă numai de transportul lor, în se­zonul friguros vom a­­vea tot timpul front de lucru prin acoperirea halelor şi izolarea par­ţială a acoperişului; peste planul acestui an vom realiza lucrări în valoare de circa 2.000.000 lei. Ca iniţiativa organi­zaţiei de partid s-a constituit un colectiv care are în vedere, toate măsurile ce se impun în această di­recţie ... Atît... In rest, „tragem tare“ ... ... Acest luminos şi optimist „Tragem tare“ tonifică, de fapt, niş­te concluzii care nu se mai cer subliniate ... De la 1 iulie intră în vigoare Noi indicatoare rutiere pentru creşterea securităţii circulaţiei O dată cu intensifi­carea circulaţiei rutie­re, a apărut ca o nece­sitate stringentă intro­ducerea unor noi indi­catoare rutiere pentru creşterea securităţii cir­culaţiei. Astfel, la categoria indicatoarelor de a­­vertizare pentru locuri periculoase a fost in­clus panoul­­„Urcare periculoasă“ (FIG. 1), menit să atragă aten­ţia asupra rampelor ca­re depăşesc 7 la sută (a nu se confunda cu indicatorul vechi pri­vind coborîrea). Acest indicator este deosebit de util, întrucît condu­cătorii de autovehicule trebuie să ia din timp măsuri sporite de pre­cauţie nu numai în ca­zul coborîrilor accen­tuate, dar şi al rampe­lor de mare înclinare. Modelul din FIG. 2, „Tunel", atrage atenţia de la 50—200 m că se apropie de un tunel unde au obligaţia să aprindă luminile de poziţie sau faza de în­­tîlnire, să reducă vite­za şi să circule cu pre­cauţie, deoarece solul poate fi alunecos etc. Pentru a avertiza conducătorii de vehicu­le că se apropie de o intersecţie unde se cir­culă în sens giratoriu, locuri în general aglo­merate, unde se cir­culă în anumite condi­ţii speciale, a fost in­trodus indicatorul de la FIG. 3. Semnalizarea trecerilor de nivel for­mează un subcapitol se­parat al părţii referi­toare la indicatoarele de avertizare. Aici, a fost inclus un nou in­­­dicator (FIG. 4) pentru trecerile de nivel fără bariere la căile ferate avînd două sau mai multe rînduri de linii, în asemenea situaţii conducătorul de vehi­cul este avertizat pre­cis asupra elementelor geometrice ale pasaju­lui, mai lat şi, în con­secinţă, prezentînd un grad sporit de pericu­lozitate. Capitolul indicatoare­lor de reglementare ■, a fost, de asemenea, îm­bogăţit prin includerea unor noi semne rutiere. Este vorba în primul rînd de indicatorul „O­­prire la intersecţie“ (FIG. 5) de formă oc­­togonală, mult mai vi­zibil, care a început să fie masiv instalat pe arterele rutiere. Un alt indicator nou se refe­ră la interzicerea acce­sului autobuzelor. Pînă în prezent lipsa unui a­­semenea semn rutier a împiedicat sau a creat greutăţi în reglementa­rea circulaţiei acestor mijloace de transport. Pe anumite sectoare de drum unde există pericolul spargerii par­brizelor din cauza e­­xistenţei de criblură pe zona carosabilă sau un­de circulaţia autovehi­culelor grele este foar­te densă se impune păstrarea unei anumite distanţe între autovehi­cule. In acest scop a fost introdus panoul de la FIG. 6. în interio­rul indicatorului se în­scrie în metri distanţa minimă obligatorie im­pusă între autovehicule. Lungimea sectoarelor de drum supuse res­tricţiei se precizează printr-o tăbliţă adiţio­nală instalată sub in­dicator, sfîrşitul secto­rului fiind anunţat prin panoul clasic „Termi­narea tuturor restricţii­lor“. Este ştiut că lungi­mea unor autovehicule sau ansamblului (re­morci) creează adeseori dificultăţi circulaţiei, mai ales pe drumurile cu serpentine, curbe în loc. In viitor, accesul interzis vehiculelor sau ansamblurilor de ve­hicule cuplate avînd o lungime totală mai ma­re decit cea indicată va fi semnalizat cu a­­jutorul unui indicator mult mai sugestiv (FIG. 7) decit cel folosit în prezent. (Va urma) . recreere înnoiri zvoru Mureş. In peisajul tonifiant al împrejurimilor, îm­prospătat de aerul ozo­­nat, Izvoru Mureş îşi întîmpină oaspeţii complet reînnoit. Cei ce cunoşteau vechea ta­bără studenţească, cu citeva vile de lemn şi alei acoperite de pie­triş, păşesc acum — nu fără oarecare surprin­dere — pe aleile asfal­tate ce pornesc din şo­seaua naţională, con­­ducindu-i spre noile vile, zvelte siluete fini­sate in exterior cu că­rămidă aparentă. Pe directorul micro­­staţiunii turistice a B.T.T., tovarăşul Liviu Truţa, l-am găsit prin­­t­re zugravi şi timplari, intr-o vilă, urmărind a­­tent lucrările de fini­sare. In apropiere, alţi meşteri toarnă betonul pe locul unde va fi un ring de dans, un aer li­ber, avînd şi un mic bufet, încă cîţiva paşi, şi observăm frumoasa bază sportivă, alcătuită din două mari terenuri asfaltate, pentru hand­bal, volei, baschet şi tenis de ci­mp. In ve­chea clădire a clubului, complet renovată, oas­peţii vor avea la dis­poziţie mijloace plăcu­te de petrecere a tim­pului. Printre acestea, un elegant café-bar, numit „TURIST-CLUB“, dispunînd de un tono­mat cu cele mai noi discuri de muzică u­­şoară şi de citeva jocuri mecanice. La etaj, o bibliotecă, sală de lec­tură şi punct de docu­mentare politică, invită la lectură. Cele 460 locuri de cazare din vile, dintre care 150 locuri in vile­le noi cu confort spo­rit, sunt pregătite co­respunzător aşteptări­lor. O dată cu creşterea capacităţii microstaţiu­nii, a fost extinsă şi cantina. Desigur, în aceste ci­teva rînduri n-am pu­tut epuiza lista noută­ţilor cu care-şi va în­­timpina oaspeţii, micro­­staţiunea turistică izvo­ru Mureş■ Oaspeţii însă le vor afla singuri, descoperind, o dată cu acestea, şi plăcerea de a cutreiera împrejuri­mile, urcind Hăşmaşul Mare pină la Piatra Singuratică sau Lacu Roşu, îndrăzneţii aven­­turindu-se mai departe, spre Cheile Bicazului şi Ceahlău ... V. RADU Unora ce nu păstrea­ză curăţenia in pădure: Hirtii aruncă la-ntim­­plare De pădure nici că-i pasă. După cite ni se pare. Procedează... ca acasă! Unui director in ex­cursie . Rămăsese de coloană. Sta in loc şi privea cerul. Apoi ghidi, cu dojană: „Unde, doamne, mi-e ... şoferul ? !“ Emil ŞAIN PENTRU OASPEŢII STAŢIUNILOR DE ODIHNĂ Ştiaţi că... Ştiaţi că... ... păduricea de fagi de pe masivul Făget este cea mai veche pădure de fagi din România ? ... Borsecul face parte din aureola mofetică a masivului Harghita-Căliman ? ... in 1884 a luat ființă întreprinderea de îmbuteliat ape minerale din Borsec ? Ion CRISTEA EPIGRAME DE VACANȚĂ 1 HARGHITEI MĂRTURISIREA... (Urmare din gag. I) re m-am hotărît să nu merg la lucru, iar cînd eram întrebat de or­ganele de miliţie sau de alte autorităţi şi cu­noscuţi le spuneam că mai am de întocmit nişte formalităţi de an­gajare. Eu însă lua­sem hotărîrea că nu voi mai lucra niciodată. M-am gîndit să aban­donez furturile de sticle, deoarece fusesem descoperit prea de multe ori şi am găsit o altă sursă de cîştig, prin spargerea „cutiilor milelor“ de la biserici­le din Miercurea-Ciuc. M-am dus la biserică pentru a asista la cere­monialul religios şi am văzut că mai mulţi ce­tăţeni depun bani în aceste cutii. Am văzut unde sunt amplasate cutiile şi mi-am procu­rat o bară de fier cu care le forţam încuie­toarele. Aşa am desco­perit că în aceste cutii se depuneau zilnic 30 —40 lei,­­pe care-i fu­ram. Acestea au fost ulti­mele fapte comise de mine, deoarece cu a­­ceastă ocazie am fost prins şi arestat. Intre timp am împlinit 18 ani şi cred că nu voi mai găsi asemenea în­ţelegere ca mai îna­inte !“ Am transcris, aproape integral, mărturisirile acestui tînăr, de curind major, pentru care vîrsta intrării în viaţă va coincide, neplăcut, cu intrarea într-o pe­rioadă de detenţie. Un tînăr care a beneficiat, din partea rudelor sale, de tot ceea ce-i era ne­cesar, pentru a păşi în viaţă pe drumul firesc al împlinirilor, drum urmat de ceilalţi tineri de vîrsta sa. Cine l-a împiedicat ? Nu numai superficiala grijă şi supraveghere a mamei şi a rudelor, ci şi antu­rajul, modul parazitar de viaţă al unora, care i s-a transmis şi lui. Viaţa petrecută furînd pentru a avea bani de cafea şi ţigări nu în­seamnă viaţă. Şi, dacă pînă acum nimeni nu l-a învăţat pe Kovács Zoltán că viaţa înseam­nă în primul rînd mun­că, în folosul societăţii şi al lui personal, o va şti, prin muncă, de a­­cum înainte ! INIŢIATIVĂ LĂUDABILĂ Din iniţiativa condu­cerii U.E.I.L. Topliţa şi a comitetului sindicatu­lui, timp de trei zile, o caravană cinematografi­­că s-a deplasat în mijlo­cul muncitorilor fores­tieri de la gurile de ex­ploatare din zona To­­pliţei. Filmele prezenta­te au avut ca teme : circulaţia pe drumurile publice, respectarea nor­melor de protecţie a muncii de către lucră­torii forestieri, preveni­rea incendiilor de pădu­re etc. Printre gurile de exploatare vizitate de caravana cinematografi­că amintim : Bâtca-Lo­­maş, Voivodeasa, Secu- Creanga, Paltinu de la Capu Corbului, precum şi fabrica de cherestea Hodoşa. O inițiativă lăudabilă ce se cere permanentizată. AZI, LA BĂILE TUŞNAD • In această după-a­­miază, la ora 18, în sala cinematografului „Ciucaş“, va avea loc un nou spectacol pre­zentat de un grup de studenţi americani, a­­flaţi în vizită în ţara noastră, reunind di­verse piese corale din repertoriul american şi universal.­­ O excursie pe ma­sivul Ciomadul Mare şi la Lacul Sf. Ana li se oferă, în primele ore ale dimineţii, amatori­lor de drumeţie aflaţi în staţiune, urmată de un scurt popas la ca­bana din apropierea lacului. • Filarmonica de stat din Braşov pre­zintă seara, la orele 20,30 un concert cu­­prinzînd cele mai cu­noscute și îndrăgite melodii populare ro­mânești, cu participa­rea apreciatei soliste Irina Ixighin. Pag. 3 Jurisconsultul — consilier de specialitate Complexitatea vieţii so­­cial-economice determină, aşa cum s-a subliniat şi la Conferinţa Naţională a P.C.R. din 1967, îmbunătă­ţiri succesive, perfecţio­nări ale reglementării ju­ridice, în scopul satisfa­cerii cerinţelor de adap­tare a normelor dreptului la exigenţele etapei actua­le de construire a societă­ţii socialiste multilateral dezvoltate. Dar numai adoptarea textului de lege nu rezol­vă totul, ci, în cadrul le­gal fixat, apare necesita­tea activităţii concrete, a aplicării practice a dispo­ziţiilor legale, a cunoaşte­rii şi interpretării legii. Munca jurisconsultului, rolul său în aplicarea co­rectă a legislaţiei, în pre­venirea abaterilor şi în formarea conştiinţei juri­dice a membrilor unei co­lectivităţi dobîndeşte mare importanţă. Dorinţa soluţionării ope­rative a unor situaţii ge­nerează uneori greşeli in activitatea unor salariaţi, adesea cadre de conduce­re, şi care, în anumite cazuri pot deveni greşeli de fond. Jurisconsultul, consilierul de specialitate al directorului, poate şi trebuie să prevină conse­cinţele negative ale unor asemenea greşeli, acesta fiind rolul „avizului“ de legalitate care i se cere. Avizarea sub aspectul legalităţii de către oficiile juridice a măsurilor luate de conducerile de unităţi, cooptarea juriştilor în or­ganele colective de condu­cere sunt garanţii ferme, indispensabile ale res­pectării legii. Activitatea oficiului juridic, calitatea muncii jurisconsultului nu trebuie apreciate după nu­mărul de procese cîştiga­­te, ci în raport cu rezulta­tele activităţii sale de pre­venire, de „profilaxie ju­ridică“. Credem că rolul jurisconsulţilor ar creşte d­acă ar participa la dis­cutarea deciziilor, alături de conducătorii producţiei. Practica dovedeşte că în unităţile care nu au juris­consulţi sau aceştia nu au pregătirea profesională co­respunzătoare există mai multe litigii. Pentru toţi ocupanţii a­­cestei funcţii de mare răspundere, competenţa o dă pregătirea profesională continuă. O simplă lectu­ră a legii nu este sufi­cientă pentru cunoaşterea ei, ci trebuie studiată a­­profundat şi pregătită o documentare bine pusă la punct. Dar ridicarea conştiin­ţei juridice trebuie înce­pută de la cadrele de conducere din unităţi, căci cunoaşterea Legii este în fond o chestiune de edu­caţie cetăţenească, de cul­tură politică. Aici inter­vine rolul de activist ob­ştesc al juristului, de popu­larizator al legii. Rezul­tanta acestei activităţi se reflectă în creşterea res­pectului faţă de lege, iar adevăratul „barometru“ al calităţii muncii juristului este numărul litigiilor. Iată de ce se impune recunoaşterea, iar acolo unde este nevoie, reconsi­derarea rolului juriscon­sultului, factor dinamiza­tor în apărarea legalităţii. Fiecare conducător de u­­nitate trebuie să înţelea­gă că acolo unde legile sunt respectate, consecinţa se reflectă în rezultatele producţiei. Reconsidera­rea acestui rol porneşte, în primul rînd, chiar de la activitatea şi autoexi­genţă jurisconsultului căci, după cum va munci el, aşa va fi apreciat. Misiunea socială şi poli­tică a jurisconsultului tre­buie înţeleasă în primul rînd de el însuşi, autori­tatea şi competenţa sa de­­pinzînd de aptitudinile sa­le, de pregătirea sa. Oscar HO­ROŞ, consilier juridic RĂSPUNS LA ÎNTREBĂ­RILE CITITORILOR NAGHI ANTON — — Itălan Potrivit Legii nr. 20/ 1971, locuitorii comune­lor, oraşelor şi munici­piilor pot hotărî să con­tribuie cu bani şi prin muncă la efectuarea lu­crărilor de interes ob­ştesc. Contribuţia bănească se stabileşte pe familii şi ea nu poate fi mai mare de 300 lei. Sume­le reprezentînd această contribuţie se stabilesc de adunarea delegaţilor, în raport cu costul lu­crării ce urmează a fi efectuată, ţinîndu-se seama de veniturile ce le reprezintă fiecare fa­milie. Prin familie, în apli­carea prezentei legi, se înţelege soţul, soţia, co­piii necăsătoriţi, părin­ţii soţului sau soţiei şi alte persoane, dacă gos­podăresc împreună. Con­tribuţia în muncă se e­­fectuează : a) cu braţele, de băr­baţi şi de femei de la vîrsta de 18 ani pînă la vîrsta de 55, respectiv 50 ani; b) cu mijloace de transport cu tracţiune animală sau mecanică, cu excepţia autoturis­melor aparţinînd locui­torilor, indiferent de vîrsta acestora. Numă­rul de zile reprezentînd contribuţia în muncă se stabileşte în raport cu vîrsta şi volumul lucră­rilor ce urmează a fi efectuate. Numărul ma­xim de zile de contri­buţie în muncă, pe un an, este de 6. Ca atare deci, la sta­bilirea contribuţiei bă­neşti se ia în considera­re familia şi nu vîrsta contribuabililor. Vîrsta contribuabililor decide doar la stabilirea con­tribuţiei în muncă. Avînd domiciliul de­finitiv în oraşul Bălan, urmaţi a plăti con­tribuţia bănească şi a presta contribuţia în muncă, potrivit hotărâ­­rii adunării delegaţilor din acest oraş. N. STANESCU, consilier juridic Dinamo­­vistă . . . ORIZONTAL: 1. Sport în care dinamoviștii s-au afirmat ani la rînd... — ... iar în a­­cest sport au devenit recent din nou campi­oni. 2___ Menis, una din speranțele olimpice la atletism. 3. De la polo... — Ieșirea din Uruguay... — Locali­tate în Ungaria. — Pli­nă cu apă. 4 .Prima fe­meie ... — Aici a reu­şit Dinamo un 3—3 cu Crişul. — Carte 1 — 5. Dinamoviştii o repre­zintă cu cinste în în­­tîlnirile internaţionale. Tip de avion. — Insulă engleză. 6. Verbul do­rit ... în finala cupei 1 — Talentat trăgător dinamovist, cîştigător recent al campionate­lor internaţionale ale R.S.R. (Dan). 7. Unde. (pop). — Apărută. — Povară de porumb. 8. Firicel... — Bune de joc... 9. Poftă de joc. —Cunoscut trăgător şi ... solist de muzică u­­şoară (Marcel). 10. Au­lă centrală ... •—• Sport de iarnă în care dina­moviştii au ieşit din nou campioni în acest an. Face muzica... 11. Sport în care s-a afir­mat Dan Iuga. — Sal­ destindere ■ vator de la ... înec 1 — Campion dinamovist la gimnastică (Dan). 12. Verifică vederea (pi.). 13. Talentat boxer di­namovist (2 cuv.). VERTICAL: 1. Com­ponent al lotului de fotbal — Unul din cei mai buni boxeri dina­­moviști. 2. Cuţov... în sfîrşit ! — 1960—1965, perioada de aur a sec­ţiei de fotbal a clubu­lui Dinamo ... Un ... Nunweiller. 3. Plan central — Se întrec cu timpul şi distanţa — Component al echipei de polo (Viorel). 4. Ceas de antrenament. — Andrei... pe margi­ne 1 — Semnul vieţii la vechii egipteni. — In plin centru ! 5. Boxer de valoare, medaliat cu argint la balcaniadă (Ion) — Viitor cam­pion ... 6. Barbu Eu­gen. — Tur... — Un­de se dau bilete la meci. 7. Mijlocaș la „U“ Cluj — Coman Ion. — Nume feminin. 8. Idee tactică analiza­tă de antrenor... — Ion Nunweiller. 9. De la ghicitori. — Cum luptă sportivii. — 10. Hristache Naum. — în­cepe să se topească ! — Rîu... spaniol. 11. A­­pă la Paris... — Fot­balul .. . surdo-muţilor! 12. Aşa ne este gloria sportivă a ţării — A sta mult în soare... (fig). 13. Tînăr fundaş al echipei de fotbal. Dicţionar MAM­ MNE ANH,­EAU. Ioan ROMAN

Next