Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 1275-1351)

1972-05-14 / nr. 1311

ANUL V, nr 1311 (Urmare din pag. 1) — peste 10 miliarde kwh anual. Mai bine de opt ani de muncă încordată a zeci de mii de oameni a fost nece­sară pentru a învinge natura, pentru a-i smulge puterea, şi a-i înnobila frumuseţea. Hidrocentrala de la „Porţile de fier“ situa­tă la 12 km in amonte da oraş a creat un i­­mens lac de acumulare, întins pe 117 km pe fi­rul Dunării, pină in apropiere de Moldova Veche, înlesnind cir­culaţia navelor, care nu mai sunt nevoite să „penduleze“ printre ca­taracte. Ecluzele con­struite pe malurile ro­mânesc şi iugoslav au făcut să dispară mese­ria de „pilot al Caza­­nelor". Dar au creat al­tele. Aceste amenajări fără precedent au avut ca efect micşorarea de patru ori a timpului necesar unei nave pen­tru parcurgerea distan­ţei dintre Moldova Ve­che şi Tr. Severin şi simultan, sporirea tra­ficului fluvial. In nu­mai o oră prin ecluze pot trece 9 vase de di­ferite capacităţi. Pină acum, de altfel, au tre­cut prin ele mai mult de 50.000. Dar mai pre­sus de toate imensul e­­fort constructiv a fost materializat în hidro­centrală. Puternicele sale turboagregate pe care s-au încrustat pri­ceperea, hărnicia şi ta­lentul reşiţenilor, a spe­cialiştilor de la Uzina de maşini grele — Bucureşti, sau a celor de la Electroputere — Craiova, alcătuiesc un astru de primă mărime ale cărui raze de căl­dură şi lumină sunt răspindite cu dărnicie în toate colţurile ţării, prin mii şi mii de fire. Dar, ar fi greşit să credem că ţinutul Se­­verinului, întins în treptele sale distincte, cuprinzînd păduri secu­lare, dealuri şi peşteri, sau cîmpii mănoase peste care se întind de­ cind îi lumea, tufărişuri de liliac, este repre­zentat numai de marea Hidrocentrală de la Porţile de Fier. Nu! Aceasta, de o însemnă­tate enormă, e dr­ept, pentru viaţa economică a zonei şi a întregii ţări este numai una — cea mai recentă — dintr-o nesfirşită salbă da înfăptuiri petrecute aici in anii construcţiei socialismului. Vechi centru admi­nistrativ, comercial şi cultural, oraşul Tur­nu Severin este po­sesorul unei bogate zestre industriale re­prezentată prin mari unităţi ca Uzina de va­goane, Şantierul naval, Atelierele C.F.R., Fa­brica de confecţii, un mare Combinat de ex­ploatare şi industriali­zare a lemnului, care pune în valoare boga­tul patrimoniu forestier al Mehedinţilor, fabrici de spirt, de bere şi de pline şi multe altele. Nu e om in ţara asta care să nu-şi aminteas­că­ şi acum, după a­­proape douăzeci de ani, de nestăvilitul avint ce-i cuprinsese pe lucrăto­rii Şantierului naval, cind partidul le-a cerut să-şi sporească rodni­cia muncii. Revăd eve­nimentele ca azi. Se vorbea atunci de „în­trecerea intuit­orilor“. Recordurile cădeau cinci la Galaţi şi Brăila, cinci la Turnu Severin. A fost această emulaţie un adevărat preludiu la şirul lung de reali­zări pe care aveau să le înregistreze severine­nii in anii următori. Ce spun azi lucrătorii celui mai vechi şantier naval din ţară ? Că da­că in cei 86 de ani pre­mergători eliberării au construit doar 337 vase fluviale, din 1945 în­coace au dat „botezul apei“ de trei ori mai multe nave şi de tonaje incomparabil mai mari. Că de la Turnu Seve­rin pornesc pe fluvii şi pe mări cargouri de 2000 tdw, şalande auto­propulsate, cargouri frigorifice, tancuri pe­troliere, toate realizate la un înalt grad de tehnicitate. Dar, muncitorii de la Uzina de vagoane ? Ei sunt mai lapidari, 20 la sută din producţia de vagoane a întregii ţări. Până acum au con­struit aproape 30 de ti­puri, cel mai recent, realizat in aceste zile, un uriaş ce poate trans­porta pe drumul de fier 60 de tone de măr­furi generale. In „termeni“ asemă­nători vorbesc şi mun­citorii de la C.E.I.L., de la Combinatul de celu­loză şi hirtie, care a început să producă cu o primă unitate şi din celelalte întreprinderi. Toţi la un loc vor f­ace ca la sfîrşitul actualului cincinal potenţialul e­conomic al oraşului să se tripleze faţă de anul 1970. Acesta este aspectul economic. Dar cel ur­banistic, cultural sau turistic . Transformă­rile sunt la fel de vizi­bile. De altfel, Turnu Severin, este supranu­mit oraş „al florilor“ şi „al monumentelor“. De cum cobori in gară, in­­dreptindu-te spre Mu­zeul „Porţile de Fier“, vei fi întovărăşit, cale de ciţiva kilometri de un impresionant „Parc­al trandafirilor“­, cu a­­lai umbrite, pomi orna­mentali, şi un întins covor de flori multico­lore. Printre tei şi roze, proiectanţii au înălţat blocuri noi de locuinţe, cuprinzînd mii de apar­tamente, şcoli, magazi­ne, edificii publice ca­re i-au schimbat înfă­ţişarea, făcîndu-l mai plăcut, mai atrăgător. Un motiv in plus pen­tru turişti de a-l înscrie în itinerariul lor ! Amfiteatrul natural al Mehedinţilor, care a găzduit de milenii un spectacol majestuos al luptei apelor cu munţii, dezvăluie azi, noi fru­museţi create de mina şi priceperea omului pe aceste meleaguri care-şi trăiesc era împlinirii. Drobeta de odinioară - citadela energetică de azi HOTARIRE (Urmare din pag. I) de pictură şi­ sculptură al mu­nicipiului Bucureşti, organizat cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la proclamarea Repu­blicii. Expoziţii asemănătoare se vor deschide în cinstea măreţu­lui eveniment şi în oraşele reşe­dinţă din judeţ. Se vor edita în limba română şi în limbile naţionalităţilor conlocuitoare lucrări privind istoria patriei şi a Partidului Comunist Român trecutul, de luptă al poporului român şi cul­tura sa milenară, momente ale istoriei contemporane a Româ­niei, semnificaţia evenimentului de la 30 decembrie 1947. In pe­rioada 1—10 decembrie 1972, se va organiza „Decada cărţii ro­mâneşti“, dedicată aniversării Republicii. Se vor organiza, sub generi­cul „Slăvim Republica“, mani­festări cultural-artistice ale ar­tiştilor amatori, consacrate aces­tui eveniment: festivaluri, con­cursuri, treceri în revistă, micro­­stagiuni, expoziţii de artă popu­lară şi de fotografii etc. în luna decembrie va avea loc festivalul anual al filmului la sate, precum şi „Retrospectiva filmului românesc“, în cadrul cărora se vor prezenta cele mai valoroase filme documentare şi artistice realizate în cei 25 de ani de la proclamarea Republi­cii. Va fi organizată o sesiune ştiinţifică cu tema : „Republica Socialistă România la un sfert de veac de luptă pentru trans­formări revoluţionare, pentru propăşirea economică şi social­­culturală a ţării“. Muzeul de istorie al Republicii Socialiste România, în colaborare cu Mu­zeul de istorie a partidului co­munist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România, Muzeul de artă al Republicii Socialiste România vor deschide expoziţii jubiliare consacrate ce­lei de-a 25-a aniversări a pro­clamării Republicii Populare Române, în municipiile Bucu­reşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, Con­stanţa, Oradea, Tg. Mureş, Cra­iova, Braşov, Galaţi şi Suceava se vor organiza expoziţii tem­porare care vor oglindi cele mai importante succese muzeis­tice obţinute in ultimii 25 de ani. Sindicatele, organizaţiile de tineret şi femei, celelalte orga­nizaţii din componenţa Frontu­lui Unităţii Socialiste vor orga­niza manifestări cultural-educa­tive adecvate categoriilor respec­tive: concursuri profesionale şi alte acţiuni menite să contri­buie la educarea maselor, la ri­dicarea nivelului lor de pregă­tire politico-ideologică, culturală şi profesională. Consiliul naţional, consiliile locale pentru educaţie fizică şi sport, cluburile şi asociaţiile, împreună cu organizaţiile de masă şi obşteşti vor organiza manifestaţii sportive consacrate evenimentului. Presa centrală şi locală, revis­tele culturale şi literar-artistice, radioul şi televiziunea vor mar­ca evenimentul prin consemnarea multilaterală a momentului isto­ric al instaurării republicii şi a drumului nou pe care acest act l-a deschis în viaţa poporului şi a ţării, prin publicarea şi trans­miterea de materiale legate de semnificaţia proclamării Republi­cii, consacrate realizărilor din anii construcţiei socialismului, însemnate acţiuni sînt prevă­zute în hotărîre pentru marcarea peste hotare, a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii Populare Române. In acest scop se vor publica, în limbi de circulaţie internaţională, lucrările tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu şi se vor organiza, cu ocazia apariţiei e­­diţiilor din străinătate, acţiuni de popularizare a politicii inter­ne şi externe a partidului şi statului nostru. Se vor edita în limbi străine lucrări de prezentare a transfor­mărilor revoluţionare şi a reali­zărilor obţinute de România în viaţa economică, social-politică şi culturală în anii socialismului. Publicaţiile pentru străinătate, cit şi materialele documentare destinate străinătăţii vor prezen­ta realizările obţinute în indus­trie, agricultură, construcţii şi alte ramuri ale economiei naţio­nale, perfecţionarea conducerii şi organizării vieţii sociale şi politice, lărgirea democraţiei so­cialiste, dezvoltarea ştiinţei şi culturii, ridicarea nivelului de trai al maselor, unitatea dintre politica internă şi externă a ţării noastre, momente din isto­ria partidului şi a patriei. Se vor organiza peste hotare expoziţii documentare, economi­ce, de artă, carte şi fotomontaje care să ilustreze dezvoltarea ţă­rii noastre în cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Re­publicii. Se vor organiza, de asemenea, conferinţe de presă, gale de fil­me, seri culturale şi alte acţiuni menite să contribuie la cunoaşte­rea peste hotare a ţării noastre, a politicii sale interne şi exter­ne, se va iniţia şi sprijini apa­riţia, in presa din ţara, de reşe­dinţă, de articole şi ştiri in le­gătură cu evenimentul marcat, se vor edita buletine speciale. Pentru a cinsti acest eveniment din istoria poporului şi a patriei noastre, se vor organiza o se­siune jubiliară a Marii Adunări Naţionale, iar în centrele judeţe­ne, sesiuni festive ale consiliilor populare. De asemenea, se va institui medalia jubiliară „25 de ani de la proclamarea Republi­cii“. Se va emite o serie de tim­bre consacrate aniversării. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi Biroul Executiv al Con­siliului Naţional al Frontului Uni­tăţii Socialiste îşi exprimă con­vingerea că, comuniştii, toţi oa­menii muncii, vor depune toate eforturile pentru a intimpina împlinirea unui sfert de veac de la proclamarea Republicii cu noi şi însemnate realizări în toate domeniile de activitate, sporin­­du-şi contribuţia la înfăptuirea măreţelor obiective stabilite de Congresul al X-lea al partidului în vederea făuririi societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. MEMENTO TV. DUMINICA 8,15 Gimnastica pen­tru toţi. 8,30 Cravatele roşii. 10,00 Viaţa satu­lui. 11,10 Să înţelegem muzica: „Anatomia or­chestrei“. 12,00 De strajă patriei. 12,30 Emisiune In limba maghiară. 14,00 Post meridian. 16,20 Telesport. Ciclism: aspecte înregistrate din „Cursa Păcii“. 16,50 Fot­bal: România — Unga­ria. Transmisiune direc­tă de la Stadionul „23 August“. Comentator Cristian Țopescu. 18,50 Vetre folclorice. „Din Pietrari la Vaideeni“. 19,10 Publicitate. 19,15 1001 de seri. 19,30 Tele­jurnal. 20,00 Reportajul săptămînii. „Unul dintre miile de constructori..." 20.20 Film artistic: Bă­tălia de pe Neretva. 23.20 Telejurnal. Sport. Studioul Tîrgu Mureş LUNI, 15 MAI 6.30—7.00 — Dialog pe teme cetăţeneşti. Se­­lecţiuni din opereta „Timpul chitarelor“ de Fr. Lopez. 16.30—18.00 — Cronica de luni. „In vîrtejul dansului“ — muzică. Carnet săptă­­mînal . Personalitate, responsabilitate. Dan­suri polovețiene din o­­pera „Cneazul Igor“ de Borodin. Sport. Grupuri vocale folclorice. Calendar 14 MAI 1854 — S-a născut An­gliei Saligny, ingi­ner constructor şi om de ştiinţă (m. 1925) 1957 — A murit scrii­torul Cărin­ Petres­­cu (n. 1894) 1938 — A murit savan­tul Gheorghe Mari­­nescu, neurolog, fondatorul şcolii ro­mâneşti de neuro­logie (n. 1863) 1921 — Congresul de constituire al Parti­dului Comunist din Cehoslovacia 1955 — S-a semnat la Varşovia Tratatul de prietenie, cola­borare şi asistenţă mutuală între opt ţări socialiste din Europa 15 MAI 1­838 — S-a născuit pic­torul Nicolae Grigo­rescu (m. 1907) 1848 — A avut loc la Blaj istorica aduna­re de pe Cîmpia Libertăţii 1896 — A murit poetul Victor Vlad Dela­marina (n. 1870) 1945 — „Ziua Victori­ei“. Sărbătoare a R.S.F. Iugoslavia 1960 — In U.R.S.S. a fost lansată prima navă cosmică ­ I* Cinema DUMINICA­ ­ MIERCUREA-CIUC — Cinematograful „Tran- 11 silvania“ i Duel straniu, film bulgar. i ° Cinematograful „Harghita“: Haiducii, film ro­ll monsc. I ODORHEIU SECUIESC — Cinematograful „Ho­­î­ morod“ i Puterea și adevărul, seriile I—II,­­ film românesc. I GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa“ i S Semnate pe drum, film polonez. 1 TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman“ i­­ Cea mai frumoasă soţie, film italian. 1 CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Pro­fi greşul“ I Secretul planetei maimuţelor, film american. BORSEC — Cinematograful „Borsec“ i Floarea soarelui, film italo-sovietic Cinematograful „Izvorul“ i Vulpile și şoriceii,­­ film cehoslovac. I BALAN — Cinematograful “Minerul“ , Sherlock §i Holmes, film german (R.F.G.). I BĂILE TUȘNAD — Cinematograful „Oltul“ i­­ Castanele sunt bune, film italian. HARGHITEI Agenda săptămînală (Urmare din pag. I)­roului Politic al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Miniştri al R.D. Germane. Con­vorbirile purtate între delegaţia R.D. Germane şi Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheor­­ghe Maurer, Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală, semnat vineri la Bucu­reşti, precum şi Comu­nicatul cu privire la a­­ceastă vizită oficială, au creat cadru propice pentru evoluţia ascen­dentă a raporturilor în­tre ţările, partidele şi popoarele noastre. Căldura cu care populaţia Capitalei a primit delegaţia R.D. Germane, atestă senti­mentele de preţuire, de prietenie, de care este animat întregul nostru popor faţă de statul socialist şi suve­ran — Republica De­mocrată Germană. Mijloacele de infor­mare, au transmis şti­rea, în legătură cu ho­­tărîrea Statelor Unite ale Americii, privind escaladarea războiului din Indochina. Guver­nul ţării noastre, po­porul român, toate po­poarele iubitoare de pace condamnă atenta­tele la suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Democrate Vietnam, cerînd cu in­sistenţă să se pună ca­păt războiului de agre­siune din această eroică şi zbuciumată regiune asiatică. Pentru că un popor paşnic, hotărit să-şi apere fiinţa naţio­nală, nu poate fi înge­nuncheat ! i de modernizare La U.E.I.L. Topliţa se desfăşoară în prezent ample lucrări de mo­dernizare a depozitului de buşteni prin do­tarea cu instalaţii fixe de retezat buşteni şi transportarea mecani­că, pentru distribuirea buştenilor, modernizări ce vor contribui în ma­re măsură la sporirea indicelui de producti­vitate a muncii. Tre­buie remarcat faptul că toate aceste lucrări se fac cu mijloace proprii, prin autoutilaje. Meca­nismele care se mon­tează sunt concepute, proiectate și executate de serviciul energo­­mecanic și atelierul mecanic din întreprin­dere, sub conducerea inginerului Ion Vasile. $ m­u - ■ .f­f '■*$ «1 t­lîaihiHjU ■, ■' 7. i amneo»»’ Aspect de lucru de la Tehnoutilaj Odorheiu Secuiesc Tragerea specială Pronoexpres din 17 mai 1972 Vă oferă cîștiguri : — IN BANI — AUTOTURISME DACIA 1.300, DACIA 1.100, SKO­DA S. 100 — EXCURSII IN STRĂINĂ­TATE BILETELE DE 15 LEI VA DAU DREPTUL DE PARTICI­PARE LA TOATE EXTRAGE­RILE. Avancronică la meciul de fotbal România — Ungaria Si PISASUM FLORI PI MAGISTRALA VICTORII Aşadar, ziua mult aşteptată a sosit: marea confruntare işi află as­tăzi răspunsul, răspuns care ne place să cre­dem şi suntem­ foarte convinşi în încrederea noastră, că va încunu­na fruntea lui Ră­­ducanu, fruntea ce­lor care stau de veghe în imediata lui apropiere, a celor doi mijlocaşi de super­class şi a cvartetului o­­fensiv, acordat sub fen­ta hipnotică a lui Do­­brin. Deci, să ne aşe­zăm frumos in faţa te­levizoarelor, dacă nu mai avem posibilitatea să prindem un loc în „loja" stadionului 23 August, şi să aşteptăm fluierul arbitrului. Cred că acesta va fi singu­rul moment mai greu pentru noi. Ce va urma după a­­ceea ? îmi închipui: tricolorii noştri, în marşul triumfal spre reabilitarea fotbalului cu care ne mindream prin 1930 şi ceva, vor fi, cu siguranţă irezis­tibili. Ne-au dovedit-o pe Wembley, în Mexic, ne-au dovedit-o in me­ciul tur pe Népstadion! Avem prilejul să a­­sistăm la una din pe­rioadele rare din viaţa unei echipe, atunci cind aceasta înregistrează un salt calitativ. Iar acest salt nu poate fi „prins“ decit in urma unui meci pentru care tre­buie să forţezi superla­tivele pentru a-l expri­ma la adevărata lui va­loare. Şi că astăzi va fi un meci de mare spectacol pe 23 August, un meci ce ne va um­ple inimile de bucurie, cred că nu mai este cazul să demonstrez. Ar însemna să fac iarăşi biografia celor 11 tri­colori români, să vor­besc despre Dumitru, Dinu, Sătmăreanu, Ta­mango şi, evident, de­spre Dobrin şi ceilalţi, alături de care suflete­le noastre trăiesc clipe de nobilă tensiune. Ar trebui, de asemenea, să vorbesc despre adversa­rul pe care îl înfrun­tăm — reprezentativa ţării vecine şi prietene, unsprezecele maghiar, care e ambiţionat să creadă că nu a atins treapta supremă pe vre­mea lui Hidegkuti, Ko­csis, Lóránt... Şi dacă adăugăm pre­zenţa unui public de peste 80.000 de specta­tori care ştie, sportiv, să aprecieze sportivita­tea, avem toate datele confruntării de astăzi, meciul de mare sporti­vitate care va hotărî participarea României în turneul celor patru echipe de elită europe­ne. Deci, să luăm flori, cu­ mai multe flori, și după terminarea celor 90 de minute de joc să presarăm drumul echi­pelor spre vestiare și... inimile noastre care, pentru 5400 de secunde, nu vor bate decit pen­tru Victorie ! I. NETE Pag. 3 IN SECVEN­ŢE Colectivul de salari­aţi de la U.E.I.L. Topli­­ţa raportează realizări de seamă în prima de­cadă a lunii mai. Astfel, planul fizic la buşteni gater răşinoase a fost Formaţiile artistice ale Casei orăşeneşti de cultură din Topliţa : grupul vocal, formaţia de dansuri, taraful de muzică populară şi so­liştii vocali, se află în febra unor intense pre­gătiri pentru a repre­zenta cu succes oraşul nostru la tradiţionalul festival „Primăvara har­­ghiteană“. ţiuni, la lucrări de în­treţinere şi reparaţii pe strada Cascadei, lucrări care vor contribui la îmbunătăţirea aspectu­lui edilitar-gospodăresc al cartierelor. Vineri, 12 mai a.c., una dintre brigăzile ştiinţifice de la Casa de cultură din Topliţa s-a deplasat în mijlocul muncitorilor forestieri de la gura de exploa­tare Creanga. Cei peste 80 de participanţi au urmărit cu viu interes expunerile făcute şi răspunsurile date de membrii brigăzii : prof. Mihai Butyka, juristul Mihai Şandru şi medi­­cul Gheorghe Hompot. Staţiunea locală „Bra­dul“ se pregăteşte in­tens pentru a fi cît mai primitoa­re în noul sezon estival. Astfel, în mo­mentul de faţă se exe­cută ample lucrări de modernizare , a drumu­lui şi aleelor, se află în construcţie un nou grup sanitar, pe lîngă cel dat recent în folo­sinţă. Ca o noutate de ultimă oră este termi­narea şi darea în folo­sinţă a unui modern teren de tenis de cîmp care îşi aşteaptă pe vi­itorii competitori. Va­loarea acestor lucrări se ridică la peste 300.000 lei, depăşit cu 160 m.c., la buşteni gater fag cu 145 m­.c., la lemn pentru ce­­luloză­ răşinoase cu 280 m.c. la lăzi din foioase cu 15 m.c. şi la uşi şi ferestre cu 150 m. p. La sfîrşitul acestei săptămîni, datorită unor măsuri organizatorice deosebite, Ocolul silvic Topliţa, a reuşit să termine de împădurit întrea­ga suprafaţă de 170 de hectare planificată pen­tru acest an. Este o importantă contribuţie pe care silvicultorii topliţeni, cu sprijinul cetăţe­nilor oraşului, au adus-o la îmbogăţirea patri­moniului naţional al aurului verde. Pentru a reprezenta oraşul Topliţa la fes­tivalul „Primăvara harghiteană“ au fost desem­naţi soliştii vocali ai casei de cultură, acompa­niaţi de orchestra de muzică populară „Doina Mureşului“, cărora li se vor alătura dansatorii şi grupul vocal feminin. In dorinţa de afirmare a folclorului local, toate aceste formaţii participă seară de seară, la repetiţiile, organizate sub îndrumarea colec­tivului metodic al casei de cultură, pentru a reprezenta cu cinste arta amatoare din oraşul de la poalele Călimanilor. Hotărîrea cu privire la contribuţia în bani şi muncă a tuturor ce­tăţenilor patriei, a în­ceput să se concretizeze şi în oraşul Topliţa. Astfel, zilele trecute peste 80 de cetăţeni din cartierele Zencani şi Zăpode, au participat, în cadrul acestei ac­­arnicii muncitori ai Cooperativei „Munca colectivă“ din Topliţa obţin zi de zi noi rezul­tate în muncă concretizate atît în realizarea şi depăşirea indicatorilor de plan, cit şi în reali­zarea unor produse cit mai variate şi de bună calitate. Bunăoară, numai zilele trecute au ple­cat atît spre magazinele „Romarta“ şi I.C.S. „Victoria“ Bucureşti 2 360 confecţii pentru copii, iar spre bazele din Braşov, Bucureşti şi Iaşi 870 tricotaje pentru copii. De asemenea, se află în curs de ambalare 1500 bucăţi tricotaje şi 1.500.000 bucăţi de cîrlige pentru rufe destinate exportului. V. COŞARCĂ Subredacţia elin Topliţa a ziarului „Informaţia Harghitei“ ■ m m ■ m ■ « ■■»•

Next