Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1352-1429)

1972-07-04 / nr. 1354

ANUL V, nr, 1354 Brittana de tineret numărul 2 de la Fabrica de tricotaje din Miercurea-Ciuc, secţia confecţii, obţine rezultate din ce in ce mai frumoase în întrecerea între brigăzile de tineret organizată in cinstea Conferinţei Naţionale a P.C.R. şi acelei de-a 25-a aniversări a Republicii. al fabricii mai sus amintite —ilavitul. Creşterea fondului de stat la vaci de lapte, se recomandă tot prin puterea grăitoare a cifrelor 143,3 la sută în 1972 faţă de 1970 ; 308,16 la sută mai mult faţă de anul în curs la finele anului 1975. Şi încă două cifre : 11.700 capete în 1975, faţă de 8.900 în 1972. Mai departe reţin atenţia realizările şi perspectivele producţiei de carne şi preparate din carne ce vor creşte în 1975 cu 189 la sută şi respectiv 123 la sută faţă de anul 1971. Nu au fost uitate nici preocupările pentru protecţia plantelor, pentru controlul şi sporirea randamentului seminţelor, prin obţinerea de noi soiuri mai productive, în acest sens fondul de 9.832.000 lei alocat acestor preocupări pentru anul 1972, fiind o garanţie a viitoarelor recolte. De asemenea, fondurile pentru îmbunătăţirea păşunilor, marchează ritmuri susţinute de dezvoltare. Beneficiile întreprinderii viei şi vinului vor creşte pînă în 1975 cu 222 la sută faţă de anul 1971, iar desfacerile de legume şi fructe de la 211 la sută în 1972, la 265 la sută în 1975. Un spaţiu apreciabil îl ocupă standul rezervat Uzinei ,,Tehnoutilaj“ din Odorheiu Secuiesc. Şi un ultim grafic, tot atît de elocvent, în stare să ofere imaginea cea mai sugestivă a dezvoltării agriculturii judeţului ! creşterea parcului de maşini şi tractoare ! 1127 tractoare în 1971 faţă de 766 în 1968, şi 217 combine în acelaşi an, faţă de 183 în 1968. (urmare din pag. 1) triptică efectuată de ei, depăşeşte o sută de mii lei, şi in acest caz, nici părinţii lor nu au putut rămine mai prejos, participînd la ridicarea noului lăcaş de cultură cu material lemnos, contribuţie in bani şi muncă patriotică Vorbind despre comună primarul foloseşte des şi o altă locuţiune : „centrul civic“, expresie nouă la un sumum de realităţi noi şi ele . Cămin cultural, magazin universal, şcoală, post de miliţie, toate construite în ultimii doitrei ani. Iar pentru că prin centrul civic trece şoseaua asfaltată, oamenii s-au gindit, că n-ar fi rău să facă şi nişte trotuare. Şi le-au făcut. La sfirşitul acestui an vor fi gata 3.000 de metri şi tot aşa cum au făcut trotuarele, sătenii au pus umăr lingă umăr şi au construit o conductă de apă de peste 2 kilometri. Corbenii sunt ambiţioşi, şi ca răspuns chemării la întrecerea lansată de comuna Pechea din judeţul Galaţi, au hotărît ca pină la 1 august să realizeze muncă patriotică în valoare de aproape 400.000 lei, şi fără îndoială vor reuşi, pentru că pină acum au realizat mai mult de două treimi din această sumă. Vrednicia locuitorilor comunei Corbu te frapează şi prin aceea că, fiind pricepuţi crescători de animale, intr-un singur an 1971—1972, s-a reuşit o creştere a numărului de oi cu 600 de capete, iar la bovine cu 200, aceasta pentru că măsurile luate de conducerea de partid şi de stat le-au venit în sprijin, imbunătăţindu-se atît condiţiile de organizare a păşunatului, iar preţurile de achiziţie a produselor,s-au ridicat, ceea ce a dus la creşterea bunăstării materiale. Paralel s-a dezvoltat şi viaţa culturală a comunei, locuitorii ei fiind tot mai pretenţioşi faţă de fenomenul artistic, astfel că pe scena căminului cultural evoluează formaţii teatrale din Tîrgu Mureş, Piatra- Neamţ, Paşcani. După cele văzute şi auzite, nu puteau să ne mire proiectele viitorului apropiat: zece kilometri trotuar, un magazin universal modern in satul Capu Corbului şi poate chiar încălzirea centrală pe care gospodarii vor s-o introducă in casele lor, netezind şi mai mult treptele care despart satul de oraş, urbanismul pătrunzind adine in inima comunei care bate ritmul accelerat al viitorului. Corbu pe coordonatele prezentului (Urmare din pag I) Duminică, la Odorheiu Secuiesc, a avut loc tradiţionalul Festival al cintecului şi dansului popular „Szejke“. Foto : Nagy P. Zoltán ■ recreere RUBRICĂ PENTRU OASPEŢII STAŢIUNILOR DE ODIHNA ...noaptea in razele farurilor automobilelor ce străbat drumurile din apropierea staţiunii Băile Tuşnad, apar, cîteodată iepuri şi vulpi ce ies din vizuinile lor aflate în depresiunile de la poalele munţilor. ... apele binefăcătoare ale Tuşnadului au făcut obiectul unor comentarii şi descrieri, încă la sfirşitul secolului al XVI-lea. ... în anul 1702 a fost realizată prima hartă a zonei Tuşnad, delimitîndu-se izvoarele apelor carbogazoase ce vor alimenta mai tîrziu pavilionul de tratament din Băile Tuşnad. ... în anul 1731, în lucrarea „Dacia Siculia" a învăţatului iezuit Kunits Ferenc se afirmă că „Tuşnadul, datorită valorii unice a apelor acidulate, a obţinut un renume însemnat“. ... depresiunea Lacului Sfînta Ana, are baza situată la altitudinea de 950 m, avînd un diametru de aproximativ 400 m ; cu 100 m mai sus se află Turbăria Mohoş, a cărei formă este oarecum asemănătoare celei dîntîi, dar diametrul ei este mult mai extins, atingînd aproape 800 m. ... Stînca Şoimilor, cunoscutul punct turistic ce domină de la 848 m, stațiunea Băile Tuşnad, oferind privitorilor o plăcută imagine panoramică a acesteia, este constituită din fragmente de andezit bazic cu piroscen. ... cu ocazia unor săpături pe malul stîng al Oltului, în zona Stîncii Apor, cunoscută datorită punctului de interes turistic aflat aici, Turnul Apor, s-au semnalat emanaţii de bioxid de carbon, deşi mult timp geologii au susţinut că asemenea manifestări postvulcanice se află doar pe malul drept al Oltului. ... datorită efectului dilatativ al bioxidului de carbon asupra vaselor sanguine, mofetele sunt utilizate în tratamentul bolilor cardiovasculare, reumatismale, nevroze etc. Carol BICSAK In drumul lor prin ţara noastră, grupurile de elevi şi studenţi din colegii şi universităţi americane, veniţi prin intermediul Fundaţiei „American Council for Nationalites Service“, poposesc şi în frumoasa staţiune balneoclimaterică Băile Tuşnad, prezentînd spectacole cuprinzînd melodii din repertoriul american şi universal, în faţa unor săli arhipline. Cu cîteva zile în urmă, am avut prilejul să discutăm cu dl. dr. Dick Goodwin, conducătorul unui grup de studenţi de la Universitatea „Trinity“ din Austin, statul Texas, profesor la catedra de muzică şi directorul ansamblului de muzică al universităţii. „ Sîntem cu toţii extrem de impresionaţi de prietenoasa şi calda primire ce ne-a fost făcută de poporul român, de atenţia extraordinară a publicului la spectacolele noastre. Deşi am văzut puţin din frumoasa dv. ţară, pot afirma cu certitudine că este cea mai minunată ţară pe care am văzut-o vreodată. Există, mai ales ceea ce lipseşte în atîtea ţări ale lumii, peisajul natural nealterat de civilizaţia secolului nostru, în care elementele moderne — clădirile şi uzinele — au fost integrate armonios, avîndu-se grijă de echilibrul ecologic. Băile Tuşnad constituie un punct turistic deosebit, cu apele şi munţi din jur dominaţi de o culoare verde intensă, nemaiîntîlnită de noi. Cînd am ajuns aici, unii dintre studenţii mei doreau să rămînă pentru toată durata vizitei lor în ţara dv., iar cum aceasta nu a fost posibil, mulţi se gîndesc să se reîntoarcă la Băile Tuşnad cu alt prilej şi să-şi petreacă întreaga vacanţă pe malul Oltului şi al Lacului Ciucaş. — Spectacolul dv. s-a bucurat de un succes deosebit. Aţi reuşit să captivaţi publicul prin transcrierea muzicală a unor melodii celebre, cunoscute pe toate meridianele lumii, ca „Hei Jude“, „Love Story“ etc. Ce ştiţi despre muzica românească ? — Pentru noi, această vizită constituie o experienţă culturală preţioasă, avînd posibilitatea de a cunoaşte nemijlocit muzica românească, populară şi cultă. In S.U.A., cîteva compoziţii ale lui George Enescu, ca rapsodiile, sînt foarte cunoscute şi apreciate. Acum, ascultind numeroase melodii populare, am remarcat cît de mare a fost influenţa lor asupra muzicii lui Enescu sau asupra „Dansurilor româneşti“ ale lui Béla Bartók. Am ascultat multe discuri cu opere muzicale româneşti, mai vechi şi mai noi. Am asistat la spectacolele unor ansambluri corale, şi am rămas uimit de sunetul lor, compact, degajînd o unitate vocală deosebită. Acest fapt m-a făcut să mă gîndesc la unitatea poporului român. In America, din cauza modului de viață, poporul este dispersat, primind interesele individuale, nu cele ale colectivului. Ceea ce m-a impresionat cel mai mult în România, este tocmai această structură unitară a poporului român, cîntecele oglindind nemijlocit viaţa. Discuţie consemnată de V. RADU Tuşnad constituie un punct turistic deosebit...“ ^3 HARGHITEI Cronică dramatică Teatrul ,,Maria Filotti“ din Brăila, face un turneu în judeţul nostru, prezentînd comedia lui Eduardo de Filippo, care aduce pe scenă tema îmbogăţirii peste noapte, printr-o lovitură la loterie. In acest scop, personajul principal al piesei, Ferdinando, interpretat cu multă vervă de actorul Petre Simionescu, este capabil să-şi petreacă nopţile pe acoperişul casei urmărind învălmăşirea norilor din care, după un anumit cod, trebuie combinate numerele cîştigătoare. Insuccesul îl urmăreşte însă, în timp ce prostănacul şi plinul de ticuri Procopie cîştigă lozul cel mare cu numerele pe care i le-a comunicat în vis tatăl lui Ferdinando. Don Ferdinando revendică biletul cîştigător, îl ia cu forţa, şi de aici izbucneşte un puternic conflict, în care sînt angrenaţi încetul cu încetul preotul parohiei, avocatul, fiii notarului, doi bătrîni tipicari şi alţii. Prilej pentru a ridiculiza o serie de categorii de oameni ! smeritul şi afemeiatul preot, avocatul sforar umblînd numai după cîştiguri, imbecilismul unor oameni pentru care moartea unui cîine constituie o dramă familială. I. C. (Urmări din pag I) şi-a creat beneficii substanţiale, care lunar sînt folosite pentru îmbunătăţirea calităţii preparatelor. Aprovizionarea nu a fost lăsată exclusiv în grija organelor comerciale, comitetul de conducere ocupîndu-se de asigurarea cantităţii necesare de carne şi prin achiziţionarea de porci de la cetăţenii din comunele învecinate. La sugestia salariaţilor, comitetul de conducere al cantinei-restaurant a dispus ca masa de s prînz să se servească începînd din pauza de la ora 11 şi pînă la 14. luînd mereu cunoştinţă de propunerile şi dorinţele salariaţilor, comitetul de conducere le-a transpus în practică, îndeplinindu-şi rolul încredinţat şi făcînd ca toţi să fie mulţumiţi. Cu totul altfel stau lucrurile la cantinarestaurant din Bălan, unde intervenţia comitetului de conducere se lasă îndelung aşteptată, pentru a înlătura numeroasele neajunsuri existente. Atît la o consfătuire pe teme comerciale organizată de redacţia ziarului nostru, cît şi la o recentă şedinţă cu cetăţenii privind activitatea cantinei-restaurant, au fost formulate numeroase critici privind calitatea preparatelor, modul de deservire, dotarea etc. Sesizări care nu ajungeau pentru prima dată la urechile membrilor comitetului de conducere al cantinei-restaurant din Bălan, acestea constituind de fapt, de mai bine de un an, ceva permanent. Şi tot de un an nu se acţionează deloc în direcţia înlăturării lipsurilor, comietul de conducere al cantineirestaurant menţininduse intr-o politicoasă expectativă faţă de această gravă stare de lucruri. De fapt, poate că e şi mult spus comitete de conducere, pentru că în afara preşedintelui (Ştefan Vodă) şi a doi-trei dintre membrii săi, ceilalţi nu activează, nu participă la nici o şedinţă şi sunt prezenţi în cantinarestaurant doar 20—30 minute pe zi, timpul necesar pentru a mînca. In asemenea condiţii, cînd majoritatea membrilor comitetului de conducere al cantinei-restaurant nu-şi iau în serios sarcinile cu care au fost investiţi, iar cei cîţiva care activează se mulţumesc să constate deficienţele, să le înregistreze şi să le îndosarieze — avînd şi „grija" de a sesiza conducerea O.C.L. Miercurea-Ciuc şi pe responsabilul cantinei-restaurant din Bălan — nici nu e de mirare că neajunsurile se perpetuează de la o lună la alta, neluindu-se măsurile ce se impun pentru grabnica lor înlăturare. Ambele aspecte semnalate privind activitatea comitetului de conducere al cantinei-restauraint trebuie analizate cu seriozitate de conducerea C.M. Bălan şi de comitetul organizaţiei de partid şi de cel al sindicatului, care au sarcina de a veghea la modul în care, acesta îşi îndeplineşte rolul încredinţat. Comitetele de conducere ale cantinelorrestaurant, au fost înfiinţate ca o expresie a largului democratism al orînduirii noastre socialiste, pentru ca oamenii muncii să-şi poată spune cuvîntul şi interveni în această activitate care îi interesează nemijlocit. Fiecare comitet de conducere trebuie să aibă permanent în vedere sarcinile ce i-au fost încredinţate, nedezminţind încrederea celor care i-au ales în această muncă plină de răspundere, muncind astfel ca activitatea cantinei-restaurant să corespundă cerinţelor şi exigenţelor oamenilor muncii. Cantinele - restaurant Rapidiştii au cucerit Cupa României Stagiunea fotbalistică 1971/1972 s-a încheiat odată cu disputarea finalei Cupei României între Rapid şi Jiul Petroşani, învingători merituoşi — rapidiştii. Scor: 2-0. Astfel după 30 de ani feroviarii îşi adjudecă din nou prestigiosul trofeu şi promit o bună comportare în cupa cîştigătorilor de cupe, a doua competiţie de importanţă europeană. Spre deosebire de alte finale din anii precedenţi, cea recent încheiată a fost mai puţin spectaculoasă, pe alocuri a fost chiar plictisitoare, cu multe momente de lincezeală, de joc încîlcit şi ritm lent. Rapidiştii au fost mai lucizi în fazele de atac, mai insistenţi în acţiunile de poartă iar Neagu a fost în vervă deosebită, un real pericol pentru poarta lui Suciu. Jucătorii din Valea Jiului au părut obosiţi, debusolaţi şi, practic, în atac nu au contat aproape deloc. Altul credem că ar fi fost spectacolul fotbalistic dacă protagoniştii ar fi fost rapidiştii şi dinamoviştii. Oricum însă se cuvin felicitări feroviarilor pentru frumoasa performanţă pe care au realizat-o cît şi jucătorilor echipei Jiul care au ajuns în această ultimă fază a celei mai populare competiţii fotbalistice. Intr-o altă finală, care a precedat-o pe cea a Cupei României, echipa de juniori a clubului Universitatea Cluj a învins echipa de juniori a clubului Dinamo Bucureşti cu scorul de 2-1 şi a devenit astfel campioană. Nicolae STANESCU în meci de baraj pentru divizia C Unirea Sfintu Gheorghe — Mureşul Topliţa 1-0 (10) Aproape 900 de spectatori, dintre care 500 au fost topliţeni, au înfruntat cu stoicism ploaia care a început să cadă încă din zorii dimineţii de duminică şi a continuat pe tot timpul desfăşurării rfteciului, în dorinţa de a vedea această partidă în care evolua formaţia gazdă şi o autorizată candidată (în urma scorului înregistrat în tur: 4—1) la un loc în divizia C. Am fost martorii unei partide înverşunate, pe un teren foarte greu, plin cu gropi şi băltoace, în care ambele echipe şi-au încercat şansele fiecare cu scopul său, oaspeţii căutînd să menţină avantajul acumulat în tur, iar gazdele de a cîştiga la o diferenţă care să le permită calificarea In divizia C. E drept, echipa Unirea a atacat mai mult, dar jucătorii acesteia, fiind deficitari la capitolul tehnică şi pe deasupra avind în faţă o apărare excelentă cu un portar (Kereső) în zi foarte bună, s-au mulţumit în final cu o victorie la limită (1-0), realizată încă din minutul 3 al întîlnirii prin jucătorul Raduly. Oaspeţii, în ciuda terenului impracticabil şi a jocului pe alocuri dur, prestat de echipa gazdă, şi-au etalat calităţile lor tehnice prin pase precise cu adresă, acţionînd în viteză, ratînd de două ori prin Fanici şi Ambruş, iar la cîteva acţiuni periculoase portarul echipei gazdă Fülöp, a intervenit salutar. Satisfăcător arbitrajul prestat de o brigadă de arbitri din Ploieşti, condusă la centru de Mihai Moraru, care însă a trecut cu vederea unele infracţiuni ale gazdelor, admiţînd jocul dur al acestora. Maturitatea şi seriozitatea cu care echipa topliţeană a abordat fiecare meci, şi-a spus cuvîntul, astfel ca promovînd pe merit în divizia C, în urma celor două jocuri de baraj. Experienţa lui Korpos I, Muszka, Toth, Ambrus se îmbină foarte bine cu elanul şi talentul lui Rákosi I, Rákosi H. şi Fanici. Valeriu PAŞCANU Invitaţii . Oaspeţii aflaţi la odihnă şi tratament în staţiunea Băile Tuşnad pot participa, conduşi de un ghid, la o excursie organizată dimineaţa, la ora 9, pe cărările munţilor, pînă la lacul vulcanic Sfînta Ana, urmată de un popas la cabana din apropiere. Plecarea are loc din faţa Casei de cultură. „Stina din Călimani“, cunoscut han turistic amplasat pe şoseaua naţională Topliţa — Borsec, servind preparate culinare specifice şi produse lactate proaspete, este obiectivul unei excursii organizate de Biroul de turism al I.B.C. Borsec, pentru oamenii muncii ce-şi petrec concediul aici. Te plîngi că nu ai inspiraţie? Reţii melodia, schimbi ritmul şi gata eşti lansat compozitor!!! Pag. 3 destindere ■