Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1352-1429)
1972-09-15 / nr. 1416
Pag. 2 1'iiii r »iii ! I iiiiii Ii I iiii 8 î I ii i i m m noul M mw! (Urmare din pag. 1) fesori, tineri absolvenţi, care, plini de elan şi încredere, năzuiesc spre rezultate din cele mai bune, pornind cu convingerea fermă că vor trece orice obstacol în scopul dezvoltării judeţului nostru, al formării viitoarelor generaţii de constructori ai noii societăţi din patria noastră. Prin grija partidului şi statului, grijă ce se face simţită cu mai multă pregnanţă din an în an, s-au deschis orizonturi şi mai largi in faţa procesului instructiv-educativ. Şcoala are un rol deosebit în creşterea şi educarea oamenilor de mîine. In acest scop, cadrele didactice trebuie să găsească cele mai moderne şi eficiente metode şi procedee. Există condiţii ca toate gîndurile frumoase să fie transpuse în practică. Şcoala are menirea să întărească şi mai mult legătura dintre oameni, să fie un lăcaş al înaltelor idealuri de pace şi prietenie. In această toamnă, toamnă a roadelor bogate şi a împlinirilor, deschiderea noului an şcolar înseamnă sărbătoare. Cu acest prilej dorim oamenilor de la catedră şi celor din bănci, noi şi lăudabile rezultate în munca lor destinată ridicării României socialiste pe culmile cele mai înalte ale progresului şi civilizaţiei. Debuturi (Urmare din pas. O un zîmbet cald şi o vorbă bună spusă în primul moment. Acestei primiri, tinerele cadre didactice îi răspund prin gînduri şi planuri entuziaste. Tînărul Orosz Iosif, absolvent al Conservatorului din Cluj, repartizat la Liceul pedagogic din Odorheiu Secuiesc, cu toate că-și dă seama de multe obstacole ce vor trebui învinse, este pus pe fapte mari. Intrebîndu-1 ce proiecte are, ne răspunde: — Mă bucur că fac parte din rîndul celor care aduc cu ei o fărîmă de învăţătură şi lumină. Doresc ca, în cel mai scurt timp, să dirijez un cor, care să se înscrie printre cele mai bune din judeţ. Altceva: nu trebuie să uităm că profesorul este mereu într-un continuu proces de perfecţionare, ţinînd, astfel, legătură permanentă cu facultatea care poate să ne furnizeze şi pe mai departe un volum de informaţii, necesar urcării şirului neîntrerupt de trepte iminente activităţii unui profesor. — Nu pot decit să mulţumesc corpului didactic de la Liceul pedagogic din Odorheiu Secuiesc pentru felul în care m-a Intîmpinat —• ne-a spus Bunaciu Szabó Rodica, absolventă a Facultăţii de filologie din Cluj. Voi preda aici limba franceză. Aş dori să păşesc cu dreptul. Voi căuta să-mi pun toate cunoştinţele în slujba educării tinerei generaţii. In plus, am să caut continuarea muncii începută în anii studenţiei, culegerea de folclor şi valorificarea lui, mai ales că această zonă este caracterizată printr-o interesantă feratrepătrundere tuturoracteristicile folclorului românesc şi maghiar. Printre cei cu care am stat de vorbă, se aflau şi soţii Varga Andrei şi Maria, care ne-au relatat, printre altele, că sunt mulţumiţi de repartizarea obţinută. „ Predau matematică la Avrămeşti, la şase kilometri de Cristuru Secuiesc, unde este repartizată soţia, şi sperăm să ajungem cit mai curînd la aceeaşi şcoală. Noi, tinerii, proaspeţi absolvenţi, am venit cu convingerea că trebuie să fim un catalizator al ridicării vieţii obşteşti şi spirituale a localităţii în care ne vom desfăşura activitatea de acum înainte. — Voi căuta să-mi fac simţită prezenţa nu numai la catedră, dar şi in viaţa satului, participînd la toate acţiunile menite să ridice nivelul de civilizaţie al satului contemporan. Sper să transpun în practică — spunea Kacsó Ludovic, profesor de limbă şiliteratură rusă la Şcoala generală din Urcani — visele făurite în anii de facultate. î iiiii i iii i i i s iiii î i i i ii i îiii i B î B I i Rii w m (Urmare din pag. i) sificarea reţelei şcolare şi, în general, noile condiţii asigurate, au creat un cadru propice pentru o largă cuprindere a tineretului în şcoli. ‘. Dacă în acelaşi an — 1938 — numărul elevilor din şcoli era mai mic de 20.000, reprezentînd 7 la sută din populaţia judeţului, în prezent, numărul lor depăşeşte 51.000, reprezentînd 17 la sută din populaţie, ceea ce înseamnă că fiecare al cincilea locuitor al judeţului este cuprins într-o formă de învăţămînt. Numărul cadrelor didactice, ce asigurau procesul de instruire in şcoli — în anul 1938 — era de 536, la care se mai adaugă 52 cadre din grădiniţe, faţă de care în prezent există peste 460 de educatoare şi aproape 2.800 învăţători şi profesori. Dacă în anul 1938 reveneau 37 de elevi la un cadru didactic, în prezent revin mai puţin de 19. Baza tehnică materială a învăţămîntului, metamorfozată şi consolidată, prezintă un nou cadru, fără corespondent în trecut, ca urmare a importantului program de investiţii înfăptuit în acest sector. In perioada 1965—1971, volumul investiţiilor realizate în învăţămînt s-a ridicat la 63 milioane lei. Materializarea lor este prezentă în aproape toate localităţile judeţului — la oraşe şi sate — în cincinalul trecut şi în anul 1971 fiind date în folosinţă licee noi la Topliţa şi Miercurea-Ciuc, grup şcolar minier la Bălan, care, împreună cu şcolile generale noi şi cu dezvoltările la cele existente, însumează aproape 200 de săli de clasă, la care se mai adaugă 2 laboratoare şi zeci de ateliere şcolare De la bugetul local şi republican se alocă an de an importante fonduri pentru desfăşurarea acestei activităţi. Numai în anul 1971, sumele utilizate din aceste surse pentru învăţămînt au depăşit 132 milioane lei, deţinînd ca pondere 26,4 la sută din cheltuielile bugetului local şi 4,6 la sută din plăţile de la bugetul republican. Menţinîndu-se în acelaşi cadru, volumul cheltuielilor, pentru învăţămînt au sporit an de an, situîndu-se în prezent la un nivel superior cu 27 milioane lei, faţă de anul 1968. Numărul elevilor bursieri, al celor găzduiţi în internate, al celor care iau masa la cantină, a urmat, de asemenea, linia unei continue creşteri. Astfel, în anul şcolar 1971/1972 numărul elevilor din internate a crescut cu 84,7 la sută, al celor care iau masa la cantină cu 86,7 la sută, iar al bursierilor de 12 ori, In comparaţie cu anul şcolar 1961/1962. In noul an şcolar, elevilor din şcolile şi liceele de cultură generală din judeţul nostru li se vor distribui, în mod gratuit, manuale şcolare în valoare de peste un milion de lei. Invăţămîntul, şi în cadrul judeţului nostru, este larg accesibil instruirii elevilor în limba maternă, situaţie ilustrată de faptul că peste 80 la sută din numărul elevilor din şcolile generale învaţă în limba maghiară. In actualul plan cincinal baza materială a învăţămîntului din judeţ va cunoaşte o şi mai amplă dezvoltare. Se va da In folosinţă un cămin-şcoală la Gheorgheni (cu 20 săli de clasă şi 400 de locuri), se vor folosi 12 milioane lei pentru dezvoltarea şi modernizarea reţelei şcolilor profesionale şi a liceelor speciale (din fondurile ministerelor), la care se mai adaugă 95 milioane lei din fondurile de investiţii ale Consiliului popular judeţean pentru construirea în învăţămîntul de cultură generală a 124 săli de clasă, 17 ateliere şi laboratoare, spaţii pentru 200 de locuri în internate, 840 de locuri în grădiniţe, 2 săli de gimnastică. Şcolile profesionale din reţeaua consiliului popular vor fi, de asemenea, beneficiare a 14 milioane lei fonduri de investiţii, din care se vor construi 28 săli de clasă, o sală de gimnastică, internate cu 520 de locuri şi 800 mp, spaţii pentru laboratoare şi ateliere. Se vor crea condiţii tot mai bune ca pe plan local să se satisfacă în mare măsură pregătireapînă la nivel de instruire medie a specialiştilor şi cadrelor muncitoreşti pe care economia judeţului, în plină dezvoltare, îi reclamă). Toate aceste elemente materiale şi organizatorice sînt de domeniul practicii actuale, hotărîrea cu care se urmăreşte înfăptuirea lor, este reclamată de sarcinile mereu sporite ce se pun în faţa conducerii şi instruirii tinerei generaţii, de sarcinile ce se pun în faţa învăţămîntului, ale cărui obiective prezente şi viitoare nu pot fi concepute decit in strînsă legătură cu nevoile impuse de construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Invăţămintul pe coordonatele continuei dezvoltări ■m (Unnare din nr. 1415). Concepţia înaintată a lui Nicolae Bălcescu nu s-a concretizat numai în formularea şi îmbrăţişarea tezei republicane, ci şi în faptul că el nu a fost pentru orice fel de republică, că a fost pentru republica democratică, în care „puterea statului şi drepturile lui trebuie să fie în mina întregului popor“, şi s-a pronunţat deschis împotriva republicii aristocratice, care este dictatura unor oameni „ce se chiamă boieri sau nobili“ şi în care poporul nu are nici un fel de drepturi Declarîndu-se adept al republicii democratice şi opunîndu-se monarhiei el îşi motiva astfel atitudinea! „Cea mai mare dobitocie ar fi ca românii, după ce îşi vor cîştiga cu singe libertatea lor, căci altfel nu se poate cîştiga libertatea, să meargă de bunăvoia lor să se dea pe vecinicie sau pe viaţă unui domn, crai sau împărat,care să-i joace, să-i chinuiască şi să-i despoaie după cum i-o fi voia şi după firea cea rea a domnilor, a crailor şi a împăraţilor, care cred stăpînirea de la Dumnezeu, că domnesc din mila lui, iar nu din voia poporului, că poporul e supusul şi robul lui, şi el stăpînul, iar nu slujbaşul supus al poporului şi că el n-are să dea socoteala de cîrmuirea lui decit lui Dumnezeu“1. Istoria de peste opt decenii a României moderne şi contemporane, cînd pe capul poporului român a fost monarhia de Hohenzollern, a confirmat din plin previziunea lui Bălcescu. Pentru a împiedica acapararea puterii de către o persoană, în detrimentul poporului. Bălcescu a emis teza ca viitoarea republică să fie condusă (să aibă ca organ central), de Adunarea Obştească — organ reprezentativ — compus din deputaţi aleşi de tot românul care „în vîrstă legiuită ... să aibă glas la alegerea deputaţilor“ (concepţie diametral opusă concepţiei cenzitare a luiEliade Rădulescu), iar cel desemnat în acest organ reprezentativ să participe la conducerea statului, .......cită vreme se va purta bine, să-l ţie in loc, iar de nu, să-l îndepărteze îndată“, ideea pe care el a extins-o la toţi slujbaşii ţării, cînd, vorbind de eligibilitatea acestora, stabilea limitele slujbei lor la îndeplinirea sarcinii pe care o aveau şi pentru „vreme hotărâtă“. O parte a acestor concepţii s-au concretizat în „Proclamaţia de la Islaz“, actul revoluţiei burghezo-democratice de la 1848 din Ţara Românească, în măsura in care au fost zădărnicite poziţia şi politica forţelor moderate. După înfrîngerea revoluţiei burghezo-democratice de la 1848, una din consecinţele instaurării regimului burghezo-moşieresc in România a fost şi aducerea pe „capul poporului a unei monarhii în plus şi străine. Forţarea domnitorului Alexandru I. Cuza să abdice şi aducerea dinastiei de Hohenzollern a creat un puternic suflu antimonarhic, care s-a manifestat cu destulă amploare2. Masele populare, sufletul acestui suflu, urau monarhia cu convingerea că lor nu le aducea nimic bun, că monarhia urma a fi, aşa cum istoria a confirmat-o, sprijinul politicii promovate de clasele dominante exploatatoare. In acelaşi timp, s-a manifestat antimonarhic şi o parte a burgheziei liberale, nemulţumită de faptul că primul prusac sosit la noi s-a înconjurat, în principal, de elemente ale moşierimii conservatoare şi ale marii burghezii, care a pactat cu moşierimea. In momentul în care năzuinţele acestei burghezii liberale au fost cit de cit satisfăcute, monarhismul ei n-a încetat să se arate3. Pe plan teoretic, dintre personalităţile culturii româneşti dinaceastă perioadă, Simion Bărnuţiu, în activitatea sa teoretică şi practică, s-a situat pe poziţii înaintate şi în lucrările sale de drept, ca profesor la Iaşi (mai ales în : Dreptul naturale public şi Dereptul public al românilor) şi-a prezentat din plin ideile sale înaintate despre republică. Cu toate exagerările de ordin istoric, concepţia republicană a lui Bărnuţiu, care se integrează organic în concepţia sa socială, este valoroasă şi apare permanent în scrierile sale, republica fiind singura formă prin care statul poate „efectua scopurile în securitate şi ,spre mulţămirea comune“4. Simion Bărnuţiu a criticat monarhia pentru că „o dominaţiune nedependente sau majestatea unui“5, în timp ce „esenţa republicei e dominaţiunea voinţei generale celei adevărate“6. ■HMIHBIBIIMIMIiaiHIIBIIiaiW Explicînd superioritatea republicii faţă de monarhie, Bărnuţiu a accentuat că republica se bazează pe sistemul electiv, ceea ce reprezintă conceptul real al statului, constituit „prin pactul social“, că în republică se realizează intr-adevăr democraţia, „forma cea originaria dacă are acelaşi să fie un stat întemeiat pre drept“7, şi în ea se realizează un stat „adevărat şi complet“, care trebuie să fie suveran, adică să fie liber „de orice potestare politică străină, superioară“*. „In republică trebuie să domine şi să guverneze numai dreptul şi dreptatea, sublinia Bărnuţiu, pentru ca naţiunea română să poată vieţui în etern liberă şi nedependentă supt scutul acestora, să-şi poată esplica (dezvoltarea n.ns.) şi apăra viaţa fizică şi spirituală şi a se bucura de una pace şi prosperitate comune. Maiestatea poporului român e însăşi potestatea supremă, ceea ce i se cuvine lui şi numai lui în toată întinderea teritoriului lui a indivizilor săi, a scopurilor şi a negaţiilor sale naţionale“9. Merită a mai arăta concepţia lui Bărnuţiu privitoare la suveranitatea internă : „suveranul complet e numai voinţa comune cea ideale sau adevărată şi suveranitatea completă nu se poate atribui fără de nimicirea dreptului la nece una persoană, cu atît mai puţin la un organ artificiale“10. Pentru aceeaşi perioadă mai trebuie amintiţi C. A. Rosetti, care, după ce susţinuse în timpul revoluţiei de la 1848 necesitatea „proclamării republicii române independente şi sociale“11, în 1881, anul proclamării României ca regat, spunea „Nu visăm regat, ci voim o republică română“12, pe Gh. Panu, care, pornind de la ideea sănătoasă că „defectele şi inconvenientele regalităţii nu-şi pot găsi remediul tot în regalitate, oricare ar fi forma ei“, afirma că remediul constă în suprimarea regalităţii „boala aceasta cere tratament chirurgical, energic; este ca filoxera care, pentru a o face să dispară, cel mai sigur mijloc e ca să distrugi complet viţa de vie ; este destul ca din regalitate să rămînă ceva, pentru ca răul să se propage din nou cu o repeziciune înspăimîntătoare“13. „Noi nu credem în oameni providenţiali, scria acelaşi Panu în 1888, reformele pe care le aşteptăm, nici le dorim să vină din partea vreunui liberator aşezat pe tron şi purtînd titlul de rege... părerea este ca să începem a prepara spiritele pentru o altă formă de guvernămînt în care rege, şi dinastie să lipsească“14. In fine, trebuie să amintim pe antidinasticul deceniilor el optălea şi al nouălea al secolului trecut, pe cel care a fost V. Beldiman, acela care la 11 decemnbrie 1889 scria că forma democratică care trebuie să ia locul monarhiei răsturnate „nu poate fi decât forma republicană...“15, iar în 1894, în legătură cu reprimarea răscoalei ţărăneşti din acel an, îşi încheia unul din articole astfel : „Sînt adine convins că sînt ecoul marii majorităţi a ţării strigînd : Jos Carol I ! Jos regalitatea ! Trăiască republica democrată română !“. Idei valoroase, înaintate, dar purtătorii lor au socotit, în mod greşit, că lichidarea monarhiei și instaurarea republicii democrate puteau fi înfăptuite în cadrul orînduirii burgheze din România. Conf. dr. Dumitru V. FIROIU 1) N. Bălcescu, Opere, vol. I, Editura Academiei R.P.R., 1953, p. 351. 2) In perioada 1866—1870, suflul antimonarhic a atins o aşa amploare, incit Carol I s-a gîndit să abdice. Coaliţia burghezo-moşierească nu l-a lăsat însă să plece de la conducerea statului nostru. 3) Este, din acest punct de vedere, semnificativă evoluţia carierii unuia din foştii conducători ai „republicii de la Ploieşti“, Al. Candiano-Popescu. Acest „vajnic republican“ al epocii 1866—1870, a ajuns, după 1877, Mareşal al Curţii regale. 4) S. Bărnuţiu, Dreptul naturale public, Iaşi, 1870, p. 22 (a se vedea şi Radu Pantazi, Simion Bărnuţiu, Opera şi gîndirea, Editura ştiinţifică, cap. al doilea — Statutul — p. 122— 136). 5) ibidem , p. 100. 6) ibidem , p. 109. 7) ibidem, pp.107—108. 6) ibidem , p. 30. 9) Apud „Scînteia“» nr. 9014, anul XLI, din 30 decembrie 1971. 10) S. Bărnuţiu, Dreptul naturale public, op. cit., p. 30. 11) Apud, „Scînteia“ nr. 9014, anul XLI, din 30 decembrie 1971. 12) ibidem . 13) Apud, „Lupta“ nr. 729, din 5 ianuarie 1889. “(ibidem. 15) Apud, „Adevărul“, din 11 decembrie 1889. (Va urma). REPUBLICA in gîndirea românească din trecut 00 HARGHITEI Clipe de destindere Gînduri poznaşe la început de an şcolar ELEVUL DESPRE TOAMNA O fi toamna poezie, Dar de ce să-mi placă mie ? Cînd işi cintă ea romanţa, Hop! Se termină vacanţa!... ELEVUL X ARE PREFERINŢE Eu dintre muzicile care N-ncintă seara uneori. Prefer fanfara, fiindcă are In mare parte... suflători. DORINŢA UNUI CATALOG „Colecţionar de note“ — mi se spune — Şi-mi recunosc această pasiune. Dar vreau ca în colecţia mea, aici, Să nu se mai strecoare d-alea mici. CE PACAT! „Fii ascultător — mi se tot spune — Profesorul te învaţă bine, Să-l asculţi deci cu atenţiune!...“ ... Ce păcat ! M-ascultă el pe mine ! O ELEVA CARE ALEGE UN MATERIAL DE ROCHIE Vreau rochiţă cu modele Şi aleg neîncetat, Dar n-o vreau cu picăţele Căci derivă din . .. picat ! Gr. ŢEPEŞ Cuvinte încrucişate Şcolărească 1 ORIZONTAL: 1. Ne aşteaptă cu porţie larg deschise.. .. şi cu săli spaţioase şi luminoase. 2. Caracterul formativ al şcolii noastre — Îşi începe activitatea la 15 septembrie ... 3. Absenţele in catalog ... (sing.) — Reală sau umană la liceu. 4. Oră de curs — Acordate gratuit elevilor. 5. De la liceu! — învaţă... la urmă — Geometrie... ÎS! — începe citirea... 6. Formă simplă de studiu — Fir — La fel. 7. Limbă la secţia umană — Cursuri şcolare. 8. Caiete ! — Urmează cursurile unei şcoli a graţiei. 9. ... zag ! — Specie literară studiată la literatură ■— Două din materii... 10. A primeni clasa în pauză — Examene. 11. Petrecuţi la şcoală ... — Şcoala graţiei. 12. A studia — Pentru orele de sport. VERTICAL : 1. Elevi la liceele de specialitate. 2. Intilnite la curs... — ... şi la algebră. 3. Pasăre de curte ... — Zei ! — Cînd iei un patru ! 4. Unde îţi faci lecţiile... — Cuib ! — Eroină de la literatura română. 5. Litru (abr.) — Elev... — Cutie... 6. Filet de caiet — Oglinda clasei ... 7. Clubul sportiv Armata (abr.) — In temă ! 8. De la fizică ... — ... la chimie. 9. Cursuri — Aparat la ora de sport (pl.). 10. Ceilalţi elevi... — Fluviu îu U.R.S.S. — Lichid. 11. Pe cai... — Solicit înscrierea la școală — Specie de arahide. 12. Prima zi de şcoală ! (pl.). Dicţionar : ATTE. Ioan ROMAN In campionatul judeţean de fotbal Se impune mai multă seriozitate şi disciplină Două dintre etapele actualei ediţii a campionatului judeţean de fotbal s-au şi disputat. Cum era şi firesc, prima etapă, care a aliniat la start cele 14 echipe, s-a desfăşurat în deplină sportivitate. Insă, în cea de-a doua etapă, sportivitatea de care trebuiau să dea dovadă toţi jucătorii, a fost pătată, din păcate, de ieşirile nesportive ale unora dintre ei. In meciul I.P.E.G. Bălan — Flamura Roşie Sînsimion arbitrul întrecerii a fost nevoit să elimine în minutul 57 doi jucători de la ambele echipe : Cojan — (de la I.P.E.G.) şi pe Fazekas — (de la Flamura Roşie). De asemenea, în meciul I.P.E.G. Sărmaş — Minerul Lueta a fost eliminat in mintul 78 jucătorul Buzilă pentru faulturi repetate şi intenţionate asupra adversarului. Nefiind de acord cu decizia arbitrului, Buzilă a protestat, ba mai mult a şi lovit pe conducătorul jocului. Analizînd toate aceste abateri, comisia judeţeană de fotbal a hotărît ca Cojan şi Fazekas să fie suspendaţi pe trei etape, iar Buzilă, pentru abaterile grave comise, să fie suspendat pe timp de 1 an. Aceste decizii, luate just, trebuie să pună pe gînduri nu numai pe jucători, dar şi pe antrenorii care conduc formaţiile înscrise în campionatul judeţean de fotbal şi mai ales conducerile, asociaţiilor sportive respective. De asemenea, se impune ca comisia judeţeană să ia măsuri drastice şi împotriva neseriozităţii (căci, acesta este Calificativul cel mai potrivit unor arbitri care nu trimit la timp, conform regulamentului F.R.F., foile de arbitraj la C.J.E.F.S. Este cazul, ca problema arbitrului Váradi din Gheorgheni, care a arbitrat meciul A.S. Miercurea-Ciuc — Tricotaj Miercurea-Ciuc, disputat în prima etapă și care nu a trimis nici pînă în prezent foaia de arbitraj, să fie rezolvată după litera regulamentului, cit mai curînd. Dan AVRAM ANUL V. nr 1416 • Intr-un meci internaţional de fotbal disputat la Bologna echipa locală F.C. Bologna a învins cu scorul de 2—1 (1—1) pe Dinamo Bucureşti, prin punctele înscrise de Savoldi şi Gregori. Pentru bucureşteni a marcat Dinu. # Ilie Năstase a debutat victorios în turneul internaţional de la Seattle. In primul tur, a învins pe americanul Glen Gerstar cu scorul de 6—4, 6—4.