Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 1352-1429)

1972-09-15 / nr. 1416

Pag. 2­ 1'iiii r »iii ! I iiiiii Ii I iiii 8 î I ii i i m m noul M mw! (Urmare din pag. 1) fesori, tineri absol­venţi, care, plini de elan şi încredere, nă­zuiesc spre rezultate din cele mai bune, pornind cu convinge­rea fermă că vor tre­ce orice obstacol în scopul dezvoltării ju­deţului nostru, al for­mării viitoarelor ge­neraţii de construc­tori ai noii societăţi din patria noastră. Prin grija parti­dului şi statului, grijă ce se face simţită cu mai multă pregnanţă din an în an, s-au deschis orizonturi şi mai largi in faţa pro­cesului instructiv-e­­ducativ. Şcoala are un rol deosebit în creşterea şi educarea oamenilor de mîine. In acest scop, cadrele didacti­ce trebuie să găseas­că cele mai moderne şi eficiente metode şi procedee. Există condi­ţii ca toate gîndurile frumoase să fie trans­puse în practică. Şcoa­la are menirea să în­tărească şi mai mult legătura dintre oa­meni, să fie un lăcaş al înaltelor idealuri de pace şi prietenie. In această toamnă, toamnă a roadelor bo­gate şi a împlinirilor, deschiderea noului an şcolar înseamnă săr­bătoare. Cu acest pri­lej dorim oamenilor de la catedră şi celor din bănci, noi şi lău­dabile rezultate în munca lor destinată ridicării României so­cialiste pe culmile ce­le mai înalte ale pro­gresului şi civilizaţiei. Debuturi (Urmare din pas. O un zîmbet cald şi o vorbă bună spusă în pri­mul moment. Acestei primiri, tinerele cadre didactice îi răspund prin gînduri şi planuri entuziaste. Tînărul Orosz Iosif, absolvent al Conserva­torului din Cluj, repar­tizat la Liceul pedagogic din Odorheiu Secuiesc, cu toate că-și dă seama de multe obstacole ce vor trebui învinse, es­te pus pe fapte mari. Intrebîndu-1 ce proiecte are, ne răspunde: — Mă bucur că fac parte din rîndul celor care aduc cu ei o fărîmă de învăţătură şi lumi­nă. Doresc ca, în cel mai scurt timp, să dirijez un cor, care să se înscrie printre cele mai bune din­ judeţ. Altceva: nu trebuie să uităm că pro­fesorul este mereu în­­tr-un continuu proces de perfecţionare, ţinînd, astfel, legătură perma­nentă cu facultatea care poate să ne furnizeze şi pe mai departe un volum de informaţii, ne­cesar urcării şirului ne­întrerupt de trepte imi­nente activităţii unui profesor. — Nu pot decit să mulţumesc corpului di­dactic de la Liceul pe­dagogic din Odorheiu Secuiesc pentru felul în care m-a Intîmpinat —• ne-a spus Bunaciu Szabó Rodica, absolven­tă a Facultăţii de filo­logie din Cluj. Voi pre­da aici limba france­ză. Aş dori să păşesc cu dreptul. Voi căuta să-mi pun toate cunoştinţele în slujba educării tine­rei generaţii. In plus, am să caut continuarea muncii începută în anii studenţiei, culegerea de folclor şi­­ valorificarea lui, mai ales că această zonă este caracterizată printr-o interesantă fera­trepătrundere tutu­ro­­racteristicile folclorului românesc şi maghiar. Printre cei cu care am stat de vorbă, se a­flau şi soţii Varga An­drei şi Maria, care ne-au relatat, printre altele, că sunt mulţumiţi de re­partizarea obţinută. „ Predau matema­tică la Avrămeşti, la şase kilometri de Cris­­turu Secuiesc, unde es­te repartizată soţia, şi sperăm să ajungem cit mai curînd la aceeaşi şcoală. Noi, tinerii, proaspeţi absolvenţi, am venit cu convingerea că trebuie să fim un cata­lizator al ridicării vie­ţii obşteşti şi spirituale a localităţii în care ne vom desfăşura activita­tea de acum înainte. — Voi căuta să-mi fac simţită prezenţa nu nu­mai la catedră, dar şi in viaţa satului, parti­­cipînd la toate acţiuni­le menite să ridice ni­velul de civilizaţie al satului contemporan. Sper să transpun în practică — spunea Kacsó Ludovic, profesor de limbă şi­­literatură rusă la Şcoala generală din Urcani — visele făuri­te în anii de facultate. î iiiii i iii i i i s iiii î i i i ii i îiii i B î B I i Rii w m (Urmare din pag. i)­ sificarea reţelei şco­lare şi, în general, noile condiţii asigurate, au creat un cadru propi­ce pentru o largă cu­prindere a tineretului în şcoli. ‘. Dacă în acelaşi an — 1938 — numărul elevi­lor din şcoli er­a mai mic de 20.000, repre­­zentînd 7 la sută din populaţia judeţului, în prezent, numărul lor de­păşeşte 51.000, repre­­zentînd 17 la sută din populaţie, ceea ce în­seamnă că fiecare al cincilea locuitor al judeţului este cuprins într-o formă de învă­­ţămînt. Numărul cadrelor di­dactice, ce asigurau pro­cesul de instruire in şcoli — în anul 1938 — era de 536, la care se mai adaugă 52 cadre din grădiniţe, faţă de care­­ în prezent există peste 460 de educatoare şi aproape 2.800 învă­ţători şi profesori. Da­că în anul 1938 reve­neau 37 de elevi la un cadru didactic, în pre­zent revin mai puţin de 19. Baza tehnică materia­lă a învăţămîntului, metamorfozată şi conso­lidată, prezintă un nou cadru, fără corespon­dent în trecut, ca urma­re a importantului pro­gram de investiţii în­făptuit în acest sector. In perioada 1965—1971, volumul investiţiilor realizate în învăţămînt s-a ridicat la 63 milioa­ne lei. Materializarea lor este pr­ezentă în a­­proape toate localităţi­le judeţului — la ora­şe şi sate — în cinci­nalul trecut şi în anul 1971 fiind date în folo­sinţă licee noi la To­­pl­iţa şi Miercurea-Ciuc, grup şcolar minier la Bălan, care, împreună cu şcolile generale noi şi cu dezvoltările la ce­le existente, însumează aproape 200 de săli de clasă, la care se mai adaugă 2 laboratoare şi zeci de ateliere şcolare De la bugetul local şi republican se alocă an de an importante fonduri pentru desfăşu­rarea acestei activităţi. Numai în anul 1971, su­mele utilizate din aceste surse pentru învăţămînt au depăşit 132 milioane lei, deţinînd ca pondere 26,4 la sută din cheltu­ielile bugetului local şi 4,6 la sută din plăţile de la bugetul republi­can. Menţinîndu-se în acelaşi cadru, volumul cheltuielilor, pentru în­văţămînt au sporit an de an, situîndu-se în prezent la un nivel su­perior cu 27 milioane lei, faţă de anul 1968. Numărul elevilor bur­sieri, al celor găzduiţi în internate, al celor care iau masa la canti­nă, a urmat, de aseme­nea, linia unei continue creşteri. Astfel, în anul şcolar 1971/1972 numă­rul elevilor din interna­­te a crescut cu 84,7 la sută, al celor care iau masa la cantină cu 86,7 la sută, iar al bur­sierilor de 12 ori, In comparaţie cu anul şcolar 1961/1962. In noul an şcolar, elevilor din şcolile şi liceele de cul­tură generală din jude­ţul nostru li se vor dis­tribui, în mod gratuit, manuale şcolare în va­­loar­e de peste un mi­lion de lei. Invăţămîntul, şi în cadrul judeţului nostru, este larg accesibil in­struirii elevilor în lim­ba maternă, situaţie i­­lustrată de faptul că peste 80 la sută din numărul elevilor din şcolile generale învaţă în limba maghiară. In actualul plan cin­cinal baza materială a învăţămîntului din ju­deţ va cunoaşte o şi mai amplă dezvoltare. Se va da In folosinţă un cămin-şcoală la Gheorgheni (cu 20 săli de clasă şi 400 de locuri), se vor folosi 12 milioane lei pentru dez­voltarea şi moderniza­rea reţelei şcolilor pro­­fesionale şi a liceelor speciale (din fondurile ministerelor), la care se mai adaugă 95 milioane lei­ din fondurile de investiţii ale Consiliului popular judeţean pentru construirea în învăţă­­mîntul de cultură ge­nerală a 124 săli de clasă, 17 atelier­e şi la­boratoare, spaţii pentru 200 de locuri în inter­nate, 840 de locuri în grădiniţe, 2 săli de gim­nastică. Şcolile profe­sionale din reţeaua con­siliului popular vor fi, de asemenea, beneficia­re a 14 milioane lei fonduri de investiţii, din care se vor construi 28 săli de clasă, o sală de gimnastică, interna­te cu 520 de locuri şi 800 mp, spaţii pentru laboratoare şi ateliere. Se vor crea condiţii tot mai bune ca pe plan local să se satisfa­că în mare măsură pre­gătirea­­pînă la nivel de instruire medie a spe­cialiştilor şi cadrelor muncitoreşti pe car­e e­­conomia judeţului, în plină dezvoltare, îi re­clamă). Toate aceste elemente materiale şi organizato­rice sînt de domeniul practicii actuale, hotărî­­rea cu care se urmăreş­te înfăptuirea lor, este reclamată de sarcinile mereu sporite ce se pun în faţa conducerii şi instruirii tinerei ge­neraţii, de sarcinile ce se pun în faţa învăţă­mîntului, ale cărui o­­biective prezente şi vii­toare nu pot fi conce­pute decit in strînsă le­gătură cu nevoile im­puse de construirea so­cietăţii socialiste multi­lateral dezvoltate. Invăţămintul pe coordonatele continuei dezvoltări ■m (Unnare d­in nr. 1415). Concepţia înaintată a lui Ni­­colae Bălcescu nu s-a concretizat numai în formularea şi îmbrăţi­şarea tezei republicane, ci şi în faptul că el nu a fost pentru orice fel de republică, că a fost pentru republica democratică, în care „puterea statului şi drep­turile lui trebuie să fie în mina întregului popor“, şi s-a pro­nunţat deschis împotriva repu­blicii aristocratice, care este dic­tatura unor oameni „ce se chia­­mă boieri sau nobili“ şi în care poporul nu are nici un fel de drepturi Declarîndu-se adept al repu­­blicii democratice şi opunîndu-se monarhiei­ el îşi motiva astfel atitudinea! „Cea mai mare do­bitocie ar fi ca românii, după ce îşi vor cîştiga cu singe liberta­tea lor, căci altfel nu se poate cîştiga libertatea, să meargă de bunăvoia lor să se dea pe veci­­nicie sau pe viaţă unui domn, crai sau împărat,­­care să-i joa­ce, să-i chinuiască şi să-i des­poaie după cum i-o fi voia şi după firea cea rea a domnilor, a crailor şi a împăraţilor, care cred stăpînirea de la Dumnezeu, că domnesc din mila lui, iar nu din voia poporului, că poporul e supusul şi robul lui, şi el stăpînul, iar nu slujbaşul supus al poporului şi că el n-are să dea socoteala de cîrmuirea lui decit lui Dumnezeu“1. Istoria de peste opt decenii a României moderne şi con­temporane, cînd pe capul popo­rului român a fost monarhia de Hohenzollern, a confirmat din plin previziunea lui Bălcescu. Pentru a împiedica acapara­rea puterii de către o persoană, în detrimentul poporului. Bălces­cu a emis teza ca viitoarea re­publică să fie condusă (să aibă ca organ central), de Adunarea Obştească — organ reprezentativ — compus din deputaţi aleşi de tot românul care „în vîrstă le­giuită ... să aibă glas la alege­rea deputaţilor“ (concepţie dia­metral opusă concepţiei cenzi­­tare a lui­­Eliade Rădulescu), iar cel desemnat în acest organ re­prezentativ să participe la con­ducerea statului, .......cită vreme se va purta bine, să-l ţie in loc, iar de nu, să-l îndepărteze îndată“, ideea pe care el a ex­tins-o la toţi slujbaşii ţării, cînd, vorbind de eligibilitatea acesto­ra, stabilea limitele slujbei lor la îndeplinirea sarcinii pe care o aveau şi pentru „vreme ho­tărâtă“. O parte a acestor concepţii s-au concretizat în „Proclama­ţia de la Islaz“, actul revolu­ţiei burghezo-democratice de la 1848 din Ţara Românească, în măsura in care au fost zădărni­cite poziţia şi politica forţelor moderate. După înfrîngerea revoluţiei burghezo-democratice de la 1848, una din consecinţele instaurării regimului burghezo-moşieresc in România a fost şi aducerea pe „capul poporului a unei monarhii în plus şi străine. Forţarea domnitorului Ale­xandru I. Cuza să abdice şi a­­ducerea dinastiei de Hohenzol­lern a creat un puternic suflu antimonarhic, care s-a manifes­tat cu destulă amploare2. Masele populare, sufletul acestui­ suflu, urau monarhia cu convingerea că lor nu le aducea nimic bun, că monarhia urma a fi, aşa cum istoria a confirmat-o, sprijinul politicii promovate de clasele dominante­ exploatatoare. In a­­celaşi timp, s-a manifestat anti­monarhic şi o parte a burghezi­ei liberale, nemulţumită de fap­tul că primul prusac sosit la noi s-a înconjurat, în principal, de elemente ale moşierimii conser­vatoare şi ale marii burghezii, care a pactat cu moşierimea. In momentul în care năzuinţele acestei burghezii liberale au fost cit de cit satisfăcute, monarhis­mul ei n-a încetat să se ar­ate3. Pe plan teoretic, dintre perso­nalităţile culturii româneşti din­­această perioadă, Simion Bărnu­­ţiu, în activitatea sa teoretică şi practică, s-a­ situat pe poziţii înaintate şi în lucrările sale de drept, ca profesor la Iaşi (mai ales în : D­reptul naturale pu­blic şi Dereptul public al româ­nilor) şi-a prezentat din plin ideile sale înaintate despre re­publică. Cu toate exagerările de ordin istoric, concepţia republicană a lui Bărnuţiu, care se integrează organic în concepţia sa socială, este valoroasă şi apare per­ma­­nent în scrierile sale, republica fiind singura formă prin care statul poate „efectua scopurile în securitate şi ,spre mulţămirea comune“4. Simion Bărnuţiu a criticat monarhia pentru că „o domina­­ţiune nedependente sau majesta­­tea unui“5, în timp ce „esenţa republicei e dominaţiunea voin­ţei generale celei adevărate“6. ■HMIHBIBIIMIMIiaiHIIBIIiaiW Explicînd superioritatea repu­blicii faţă de monarhie, Bărnu­­ţiu a accentuat că r­epublica se bazează pe sistemul electiv, ceea ce reprezintă conceptul real al statului, constituit „prin pactul social“, că în republică se reali­zează intr-adevăr democraţia, „forma cea originaria dacă are acelaşi să fie un stat întemeiat pre d­rept“7, şi în ea se reali­zează un stat „adevărat şi com­plet“, car­e trebuie să fie suve­ran, adică să fie liber „de orice potestare politică străină, supe­rioară“*. „In republică trebuie să domi­ne şi să guverneze numai drep­tul şi d­reptatea, sublinia Băr­nuţiu, pentru ca naţiunea româ­nă să poată vieţui­ în etern li­beră şi nedependentă supt scu­tul acestora, să-şi poată esplica (dezvoltarea n.ns.) şi apăra via­ţa fizică şi spirituală şi a se bucura de una pace şi prosperi­tate comune. Maiestatea poporu­lui român e însăşi potestatea supremă, ceea ce i se cuvine lui şi numai lui în toată întin­derea teritoriului lui a indivizi­lor săi, a scopurilor şi a nega­­ţiilor sale naţionale“9. Merită a mai arăta concepţia lui Bărnuţiu privitoare la suve­ranitatea internă : „suveranul complet e numai voinţa comune cea ideale sau adevărată şi su­veranitatea completă nu se poa­te atribui fără de nimicirea d­­­reptului la nece una per­soană, cu atît mai puţin la un organ artificiale“10. Pentru aceeaşi perioadă mai trebuie amintiţi­­ C. A. Rosetti, care, după ce susţinuse în tim­pul revoluţiei de la 1848 necesi­tatea „proclamării republicii ro­mâne independente şi sociale“11, în 1881, anul proclamării Româ­niei ca regat, spunea­­ „Nu vi­săm regat, ci voim o republică română“12, pe Gh. Panu, car­e, pornind de la ideea sănătoasă că „defectele şi inconvenientele re­galităţii nu-şi pot găsi remediul tot în regalitate, oricare ar fi forma ei“, afirma că remediul constă în suprimarea regalităţii­­ „boala aceasta cere tratament chirurgical, energic; este ca fi­loxera care, pentru a o face să dispară, cel mai sigur mijloc e ca să distrugi complet viţa de vie ; este destul ca din regalitate să rămînă ceva, pentru ca răul să se propage din nou cu o re­peziciune înspăimîntătoare“13. „Noi nu credem în oameni pro­videnţiali, scria acelaşi Panu în 1888, reformele pe care le a­­şteptăm, nici le dorim să vină din partea vreunui liberator a­­şezat pe tron şi purtînd titlul de rege... părerea este ca să începem a prepara spiritele pen­tru o altă formă de guvernămînt în care rege, şi dinastie să lip­sească“14. In fine, trebuie să amintim pe antidinasticul deceniilor el optă­lea şi al nouălea al secolului trecut, pe cel care a fost V. Bel­­diman,­­ acela care la 11 decemnbrie 1889 scria că forma democratică care trebuie să ia locul monar­hiei răsturnate „nu poate fi de­cât forma republicană...“15, iar în 1894, în legătură cu reprima­rea răscoalei ţărăneşti din acel an, îşi încheia unul din artico­le astfel : „Sînt adine convins că sînt ecoul marii majorităţi a ţării strigînd : Jos Carol I ! Jos regalitatea ! Trăiască republica democrată română !“. Idei valoroase, înaintate, d­ar purtătorii lor au socotit, în mod greşit, că lichidarea monarhiei și instaurarea republicii demo­crate puteau fi înfăptuite în ca­drul orînduirii burgheze din România. Conf. dr. Dumitru V. FIROIU 1) N. Bălcescu, Opere, vol. I, E­­ditura Academiei R.P.R., 1953, p. 351. 2) In perioada 1866—1870, suflul antimonarhic a atins o aşa amploare, incit Carol I s-a gîn­­dit să abdice. Coaliţia burghe­­zo-moşierească nu l-a lăsat în­să să plece de la conducerea statului nostru. 3) Este, din acest punct de vede­re, semnificativă evoluţia ca­rierii unuia din foştii condu­cători ai „republicii de la Plo­ieşti“, Al. Candiano-Popescu. Acest „vajnic republican“ al epocii 1866—1870, a ajuns, du­pă 1877, Mareşal al Curţii re­gale. 4) S. Bărnuţiu, D­reptul naturale public, Iaşi, 1870, p. 22 (a se vedea şi Radu Pantazi, Simion Bărnuţiu, Opera şi gîndirea, Editura ştiinţifică, cap. al doilea — Statutul — p. 122— 136). 5) i­b­i­d­e­m , p. 100. 6) i­b­i­d­e­m , p. 109. 7) i­b­i­dem, pp.­­107—108. 6) i­b­i­d­e­m , p. 30. 9) Apud „Scînteia“» nr. 9014, anul XLI, din 30 decembrie 1971. 10) S. Bărnuţiu, D­reptul natura­le public, op. cit., p. 30. 11) Apud, „Scînteia“ nr. 9014, a­­nul XLI, din 30 decembrie 1971. 12) i­b­i­d­e­m . 13) Apud, „Lupta“ nr. 729, din 5 ianuarie 1889. “(ibidem. 15) Apud, „Adevărul“, din 11 de­cembrie 1889. (Va urma). REPUBLICA in gîndirea românească din trecut 00 HARGHITEI Clipe de destindere Gînduri poznaşe la început de an şcolar ELEVUL DESPRE TOAMNA O fi toamna poezie, Dar de ce să-mi placă mie ? Cînd işi cintă ea romanţa, Hop! Se termină vacanţa!... ELEVUL X ARE PREFERINŢE Eu dintre muzicile care N-ncintă seara uneori. Prefer fanfara, fiindcă are In mare parte... suflători. DORINŢA UNUI CATALOG „Colecţionar de note“ — mi se spune — Şi-mi recunosc această pasiune. Dar vreau ca în colecţia mea, aici, Să nu se mai strecoare d-alea mici. CE PACAT! „Fii ascultător — mi se tot spune — Profesorul te învaţă bine, Să-l asculţi deci cu atenţiune!...“ ... Ce păcat ! M-ascultă el pe mine ! O ELEVA CARE ALEGE UN MATERIAL DE ROCHIE Vreau rochiţă cu modele Şi aleg neîncetat, Dar n-o vreau cu picăţele Căci derivă din . .. picat ! Gr. ŢEPEŞ Cuvinte încrucişate Şcolărească 1 ORIZONTAL: 1. Ne aşteaptă cu por­ţie larg deschise.­.­­ .. şi cu săli spaţioase şi luminoase. 2. Carac­terul formativ al şcolii noastre — Îşi începe activitatea la 15 septem­brie ... 3. Absenţele in catalog ... (sing.) — Reală sau umană la li­ceu. 4. Oră de curs — Acordate gratuit elevi­lor. 5. De la liceu! — învaţă... la urmă — Geometrie... ÎS! — începe citirea... 6. For­mă simplă de studiu — Fir — La fel. 7. Limbă la secţia umană — Cursuri şcolare. 8. Ca­iete ! — Urmează cursu­rile unei şcoli a gra­ţiei. 9. ... zag ! — Spe­cie literară studiată la literatură ■— Două din materii... 10. A pri­meni clasa în pauză — Examene. 11. Petrecuţi la şcoală ... — Şcoala graţiei. 12. A studia — Pentru orele de sport. VERTICAL : 1. Elevi la liceele de specialitate. 2. Intilnite la curs... — ... şi la algebră. 3. Pasăre de curte ... — Zei ! — Cînd iei un patru ! 4. Unde îţi faci lecţiile... — Cuib ! — Eroină de la literatura română. 5. Litru (abr.) — Elev... — Cutie... 6. Filet de caiet — Oglinda cla­sei ... 7. Clubul spor­tiv Armata (abr.) — In temă ! 8. De la fizi­că ... — ... la chimie. 9. Cursuri — Aparat la ora de sport (pl.). 10. Ceilalţi elevi... — Flu­viu îu­ U.R.S.S. — Li­chid. 11.­ Pe cai... — Solicit înscrierea la școală — Specie de a­­rahide. 12. Prima zi de şcoală ! (pl.). Dicţionar : ATTE. Ioan ROMAN In campionatul judeţean de fotbal Se impune mai multă seriozitate şi disciplină Două dintr­e etapele actualei ediţii a cam­pionatului judeţean de fotbal s-au şi disputat. Cum era şi firesc, pri­ma etapă, care a aliniat la start cele 14 echipe, s-a desfăşurat în depli­nă sportivitate. Insă, în cea de-a doua etapă, sportivitatea de care trebuiau să dea dovadă toţi jucătorii, a fost pă­tată, din păcate, de ie­şirile nesportive ale uno­ra dintre ei. In meciul I.P.E.G. Bălan — Fla­mura Roşie Sînsimion arbitrul întrecerii a fost nevoit să elimine în minutul 57 doi jucători de la am­bele echipe : Cojan — (de la I.P.E.G.) şi pe Fazekas — (de la Flamura Roşie). De a­sem­enea, în meciul I.P.E.G. Sărmaş — Mi­nerul Lueta a fost eli­minat in mintul 78 ju­cătorul Buzilă pentru faulturi repetate şi in­tenţionate asupr­a ad­versarului. Nefiind de acord cu decizia arbi­trului, Buzilă a protes­tat, ba mai mult a şi lovit pe conducătorul jocului. Analizînd toate aces­te abateri, comisia ju­deţeană de fotbal a ho­­tărît ca Cojan şi Faze­kas să fie suspendaţi pe trei etape, iar Buzi­lă, pentru abaterile gra­ve comise, să fie sus­pendat pe timp de 1 an. Aceste decizii, luate just, trebuie să pună pe gînduri nu numai pe jucători, dar şi pe an­trenorii care conduc formaţiile înscrise în campionatul judeţean de fotbal şi mai ales conducerile, asociaţiilor sportive respective. De asemenea, se im­pune ca comisia jude­ţeană să ia măsuri dras­tice şi împotriva nese­riozităţii (căci, acesta este Calificativul cel mai potrivit unor arbitri care nu trimit la timp, conform regulamentului F.R.F., foile de ar­bitraj la C.J.E.F.S. Este cazul, ca problema arbitrului Váradi din Gheorgheni, care a arbitrat meciul A.S. Miercurea-Ciuc — Tricotaj Miercur­ea-Ciuc, disputat în prima etapă și care nu a trimis nici pînă în prezent foaia de arbitraj, să fie rezolva­tă după litera regula­mentului, cit mai cu­rînd. Dan AVRAM ANUL V. nr 1416 • Intr-un meci internaţional de fotbal dis­putat la Bologna echipa locală F.C. Bologna a învins cu scorul de 2—1 (1—1) pe Dinamo Bucureşti, prin punctele înscrise de Savoldi şi Gregori. Pentru bucureşteni a marcat Dinu. # Ilie Năstase a debutat victorios în turne­­ul internaţional de la Seattle. In primul tur, a învins pe americanul Glen Gerst­ar cu sco­rul de 6—4, 6—4.

Next