Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1972 (Anul 5, nr. 1430-1508)

1972-10-07 / nr. 1435

­­1 APROVIZIONAREA cu lemne de foc şi cine pune beţe în „roatele“ acesteia Se aproprie tot mai mult anotimpul cu ză­padă, ceea ce face pe mulţi gospodari să se gîndească la aprovizio­narea cu lemnele ne­cesare încălzirii locu­inţelor. Referitor la a­­provizionarea cu com­bustibil tovarăşul Ba­lint Iosif director la O.C.L.M.M.C. — Mier­­curea-Ciuc, ne-a spus : — Am luat, toate măsurile în acest sens şi avem în depozitele noastre cantităţi sufi­ciente de combustibil, putînd, astfel, satisface toate cererile între­prinderilor şi institu­ţiilor, precum şi ce­rinţele populaţiei. Depo­zitele din principalele oraşe ale judeţului dis­pun de cantităţi însem­nate de­ lemne, a fost creat un depozit nou la Băile Tuşnad, s-­au luat măsuri pentru asi­gurarea unor cantităţi mari de brichete de cărbune şi huilă spă­lată, oamenii ce lu­crează în depozitele de combustibil au fost in­struiţi pentru a face faţă la cît mai mari solicitări. Dacă la capitolul la care ne-am referit pînă acum lucrările stau bi­ne, la celălalt capitol, însă — distribuirea combustibilului către solicitanţi — treburile sînt mult diferite. Dis­tribuirea lemnelor şi a cărbunelui către între­prinderi, instituţii şi cetăţeni se loveşte de piedici ce stînjenesc a­­ceastă activitate. Depozitul din Mier­curea-Ciuc, se află, du­pă cum se ştie, pe dru­mul ce duce spre băile oraşului, dincolo de ba­riera căii ferate. Pînă nu cu multă vreme în urmă aici exista un spaţiu mare, înconju­rat cu gard, condiţii optime de depozitare. Acum însă — din cau­za unor lucrări, atît a­­provizionarea cu lemne cît şi — mai ales — distribuirea acestora, e mult stînjenită. O.C.L.M.M.C., a cerut atît organelor locale, cît şi celor judeţene, atribuirea unui alt spa­ţiu pentru depozitarea combustibilului, precum şi fondurile necesare amenajării lui. Cei che­maţi să dea aprobării, necesare au rămas, în­să, surzi, indicîndu-le să se descurce cum pot. In această situa- Traian BONDOR, (Continuare în pag. a 3-a) ▼ LEMNE SINT — O CONSTATARE ÎMBU­CURĂTOARE T DEPOZITE ÎNCONJURATE CU ȘANȚURI, NEPĂSARE ȘI DECIZII DATE ANAPODA T PRACTICI CE NU SE ÎNCADREAZĂ IN INSTRUCȚIUNILE ÎN VIGOARE T SINT NECESARE NIȘTE SCHIMBĂRI DE OPTICA. Anul V, nr. 1435 simbata 7 octombrie 1072 TIMPUL PROMITE! SĂ GRĂBIM RECOLTAREA ULTIMELOR SUPRAFEŢE Cooperatorii din Joseni nu-şi dezmint faima de buni gospodari Instantaneu la C.A.P. Tuşnad.­ Se lucrează în orice condiţii pentru ca recolta acestui an bogat să ajungă la adăpost. Foto: Al. SZAKÁCS O urgenţă înţeleasă pe deplin Ploile abundente şi zăpada, căzute în ulti­mul timp au creat pe terenurile cultivate cu cartofi un exces de u­­miditate ce face, deocam­dată, imposibilă utiliza­rea mijloacelor mecani­zate la­ recoltări. Aceas­tă situaţie se menţine, încă, şi la C.A.P. Sîndo­­minic, cu toate că zona deluroasă asigură o scurgere mai accentuată a apei. Dar, ca peste tot, gospodarii comunei, au ieşit ieri, cu toate forţele pe cîmp. „In ul­timele zile am procedat la o mobilizare intensă a cooperatorilor noştri, astfel, încît dacă ne a­­jută timpul, sîntem con­vinşi că vom termina lu­crările de recoltare îna­intea multora. ,Dacă pî­nă acum am recoltat doar 30 ha din cele 175, în zilele ce urmează, bazîndu-ne pe toată for­ţa de muncă a coopera­tivei noastre, vom re­cupera întîrzierea“ — ne spunea, ieri, dimi­neaţă, inginerul coope­rativei agricole de pro­ducţie, tovarăşul Peter Ludovic Intr-adevăr în ziua de 6 octombrie prezen­ţa cooperatorilor în toate cele 5 brigăzi ale cooperativei agricole e­­ra de peste 90 la sută. Suprafaţa ce se sconta a fi recoltată în acea zi era de 15 hectare. În mijlocul oamenilor săi, la cîmp, l-am găsit pe brigadierul Tobos Francisc (brigada I) . „In cooperativa noastră se lucrează numai în acord global. Acest fapt impune o mai mare a­­tenţie din partea con­ducerii în organizarea lucrului. A trebuit să repartizăm în mod ju­dicios atelajele brigăzii, astfel ca fiecare parce­lă să poată fi deservită; am confecţionat lăzi pentru măsurarea mai operativă a cartofilor scoşi ; am făcut şanţuri de scurgere a apei şi am adus cu căruţele paie pentru acoperirea şi protejarea grămezilor de cartofi care rămîn peste noapte pe cîmp“. Tot în aceste zile, cînd tractoarele și cărți- N. ȘANDRU (Continuare în pae­a S-a) PROLETARI DIFI TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I KV 4 pagini 30 baniTÂRGUITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ... Aşa cum se pre­zintă timpul, nu mai a­­vem ce aştepta d­e pă­rerea cooperatorilor din Joseni, care sînt hotă­­rîţi să persevereze, în continuare, în ciuda timpului nefavorabil, în grăbirea lucrărilor agricole. Din cele 420 ha., însămînţate cu car­tofi, pînă acum au re­coltat peste 250 ha., pe cînd alte cooperative cu suprafeţe mai mici numără cîte 20—30 ha recoltate. Consiliul de conducere al Cooperati­vei agricole din Joseni a organizat bine des­fășurarea lucrărilor a­­gricole. Concomitent cu recoltatul cartofilor, transportul şi depozita­rea bogatei recolte (peste 26.000 kg. la hec­tar) decurge normal. S-au predat statului pînă ieri peste 1.640 to­ne de cartofi. De ase­menea, au fost depozi­tate 1.500 tone cartofi pentru sămînţă, iar la 300 tone de cartofi se lucra de zor pentru sor­tarea lor. Intrucît sta­ţiile de depozitare nu au permis transportatul întregii cantităţi de cartofi, o parte din recoltă este încă pe tarlale, dar grămezile sunt bine acoperite , aşa că pericol de îngheţ nu­­ există. Cooperatorii din Jo­seni primesc un sprijin substanţial şi din par­tea elevilor de la şcoli­le din localitate şi din partea salariaţilor coo­perativei de consum, ceea ce face ca ritmul lucrărilor să decurgă normal. Aproape zilnic poţi întîlni pe tarlalele de la Joseni peste 600 de oameni. Concomitent cu recol­tarea cartofilor a fost predată beneficiarului cantitatea de in recol­tată, iar grîul şi orzoai­ca au fost deja recol­tate. S-au luat masuri în vederea pregătirii tere­nului pentru însămînţa­­tul de toamnă, o su­prafaţă apreciabilă de teren, a fost deja elibe­rată şi s-a pornit la arat. Dacă lucrurile merg bine la Joseni, un me­rit revine tuturor coo­peratorilor care au răs­puns prezent zi de zi, pe ogoare, precum şi tovarăşului György A­­lexandru, preşedintele cooperativei şi Tiberiu Hodor — inginer-şef care au ştiut să organi­zeze, din timp, cu mult simţ de răspundere fie­care acţiune din actua­la campanie agricolă de toamnă. Gh. SOLONT ­ oraşul gloriilor seculare şi al înălţărilor moderne „Avem o ţară frumoasă şi bogată, lui popor harnic­ şi cutezător, care ,­­timp, de peste două milenii, în­ ani­­ grei de restrişte, înfrăţit cu codrii, rîurile şi viiile, şi-a apărat griu, iar acum, sub conducerea partidului, işi zideşte o viaţă nouă.“ ■ ■ • ■ f ij.. -NK OI­AK C­EAUŞESCI ! Centru urban de pri­mă importanţă, de fapt cel mai mare din par­tea de răsărit a Româ­niei, fericit aşezat pe şapte coline Cu livezi şi podgorii roditoare printre care se furişea­ză blind apa Bahluiu­­lui, Iaşul se desfăşoară in faţa vizitatorului de azi ca un amfitea­tru in care se între­pătrund, intr-un chip foarte interesant şi fer­mecător, aspectul de vechi tirg cu îndrăz­neaţă înălţare a edi­ficiilor moderne. Descoperirile arheo­logice, documentele scrise, vechile cronici, descrierile călătorilor străini dar mai ales bogăţia de monumente istorice cu care a fost împodobit de-a lungul secolelor sunt tot atitea izvoare de cunoaştere a trecutului său. Pome­nit pentru prima oară intr-un document din anul 1408, Iaşul işi da­torează dezvoltarea ul­terioară aşezării la în­tretăierea vechilor dru­muri comerciale ce ve­neau dinspre Ţara de Jos şi cea de Sus, din­spre Carpaţi şi de pes­te Prut. Infiripindu-se mai întii pe malul sting al Bahluiului, o­cupind terasele şi coas­ta spre dealul Copou, oraşul atîtor glorii se­culare s-a întins cu timpul pină pe dealuri­le Ciric şi Ş­or­ogari, a­­poi Galata şi Cetăţuia, pînă peste colinele So­­colei, spre Repedea şi Bucium. Pe fiecare din aceste coline tronează cite un vechi monu­ment, mai ales mănăs­tiri, amintiri pentru generaţiile de azi şi vi­itoare ale unei istorii zbuciumate şi mereu nesigure, a unei istorii ce a lucrat mai mult împotriva fiinţei noas­tre naţionale şi mai puţin pentru libertatea afirmării şi materializă­rii însuşirilor alese ale unui popor totdeauna paşnic. Deasupra Iaşului a tremurat văzduhul de sunetele clopotelor şi aclamaţiile poporului întîmpinind pe Şte­fan cel Mare, pe Mihai Viteazu „domn a toată Ţara Românească şi al Ardealului şi al Ţării Moldovei“, pe Dimitrie Cantemir ori pe dom­nitorul Unirii, Al. I. Cuza, ultimii doi odih­nindu-se sub cupola bisericii Trei Ierarhi, ctitorie de la 1639 a lui Vasile Lupu. Iaşul istoric şi lite­rar este astăzi şi un foarte mare centru in­dustrial, amestecul a­­cesta de vechi şi tradiţio­nal cu modernizarea contemporană din­ un farmec deosebit oraşu­lui de pe Bahlui. Iaşul zilelor noastre este cel mai important centru industrial din estul ţă­rii, numărind in pre­zent 30 de unităţi in­dustriale de interes re­publican. In bătrina capitală a Moldovei au apărut meserii noi ce altă­dată constituiau apa­najul citorva centre cu veche tradiţie indus­trială din vestul Euro­pei. Avem aici o mare fabrică de medicamente, alături de una de­­ma­se plastice, In această parte a ţării, odinioară eminamente agricolă, se înalţă astăzi coşurile industriei constructoa­re de maşini, iar zona industrială din partea de sud-est a oraşului, împreună cu marile cartiere din preajmă — Aurel BUDA (Continuare in pag. a 2-a) Noua Românie pitorească ■J"1—i C­AIMIA I In cinstea aniversării Republicii Muncitoarele Fabricii de tricotaje din Mier­­curea-Ciuc, raportează, în cinstea celei de-a XXV aniversări a Republicii, succese remar­cabile, dînd peste plan 28.600 bucăţi tricotaje. De remarcat că aceste depăşiri au fost obţi­nute numai pe seama creşterii productivităţii muncii. Alături de celelalte colective de muncă, har­­ghitene şi lucrătorii Fabricii de confecţii din Miercurea-Ciuc, şi-au onorat angajamentele, obţinind importante succese în întrecerea so­cialistă ce o desfăşoară pentru realizarea cincinalului înainte de termen, pentru intim­­­pinarea aniversării Republicii cu noi realizări. De la începutul anului, depăşirile de plan, ob­ţinute de acest colectiv de muncă, se cifrează la 8,5 milioane Iei la valoarea producţiei marfă. Angrenaţi în marea întrecere socialistă ce se desfăşoară mai efervescent ca oricînd, in sco­pul realizării şi depăşirii angajamentelor asu­mate în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a Republicii, lucrătorii Combinatului minier din Bălan au realizat, de la începutul anului, o producţie globală suplimentară de peste 7 milioane lei, înregistrind, peste plan, o produc­ţie de 40 tone cupru în concentrate. Lucrătorii Industriei laptelui din judeţul Harghita, îşi respectă angajamentele luate în cinstea apropiatei aniversări a Republicii, realizînd peste prevederile de plan, de la în­ceputul anului, o producţie globală suplimenta­ră de 2,9 milioane lei, dînd peste sarcinile sta­bilite 17.841 hel. lapte de consum, 94 tone de unt şi 36 tone brinzeturi. Brigada a 7-a a secţiei confecţii grele din cadrul Fabricii de confecţii din Odorheiu Se­cuiesc a confecţionat suplimentar pe luna sep­tembrie peste 450 costume băieţi pentru ex­port. Dintre muncitoarele acestei brigăzi se evi­denţiază în mod deosebit Orbán Terezia, Gá­bor Lenke, Bodroghi Carola şi alţii. IUEATACAREA LUCRĂRILOR LA IELE BILUţii RISCĂ SĂ COMPROMITĂ BUNELE REZULTATE ALE CONSTRUCTORILOR De cîţiva ani, plăcutul orăşel de pe malurile Tîrnavei trăieşte febra transformărilor sociale, în peisajul său, neschim­bat de zeci de ani, apă­­rînd, rînd pe rînd, între­prinderi industriale, blo­curi de locuinţe, edi­ficii ale cooperaţiei meşteşugăreşti şi de consum. Nu peste mult timp, acestora li se va adăuga moderna filatu­ră de in şi cînepă, în­treprindere ce va con­feri noi valenţe indus­triale Cristurului Secu­iesc. Scriu nu peste mult timp, întrucît la marginea oraşului, ve­nind dinspre Odorheiu Secuiesc, constructorii Şantierului Cristuru Se­cuiesc, din cadrul Gru­pului de şantiere O­­dorheiu Secuiesc al I.C.M.J.­Harghita, au ri­dicat, în timp scurt, o frumoasă şi spaţioasă hală monobloc, judicios compartimentată în in­terior de către proiec­tanţi. Constructorii e­­fectuează, în aceste zi­le, ultimele lucrări de finisaj în interior, toar­nă ultimele porţiuni de pardosea şi montează parchetul în faţa posta­mentelor utilajelor, pun profilitul deasupra con­ductelor ventilatoarelor, iar în exterior se lu­crează la betonarea curţii şi la împrejmui­rea cu gard din plăci prefabricate a întregii întreprinderi. Lucrări­le de construcţie, exe­cutate sub conducerea maistrului Bokor Carol, un „veteran“ al şantie­relor din întreaga ţară, de echipe de muncitori destoinici, ca cele con­duse de Józsa Carol, Szöcs Kálmán, Szakács Dominic şi László Ioan, sunt de bună calitate şi făcute la un preţ de cost redus. Cum? Prin folosirea unor materia­le de construcţie exis­tente în împrejurimi, prin turnarea unor ele­mente prefabricate di­rect pe şantier, prin a­legerea unor soluţii eco­nomicoase de către pro­iectanţi — toate concu­­rînd atît la reducerea costului construcţiei, cît şi a duratei de execuţie a acesteia. In secţia principală de fabricaţie, Balázs Vilhelm, şeful unităţii, se află alături de cei ce lucrează la monta­rea maşinilor şi utila­jelor, oameni calificaţi in meserie, care fixează cu atenţie fiecare utilaj pe locul ce i-a fost sta­bilit în procesul tehno­logic. Cu toate aceste e­­forturi, unele socluri vor rămîne încă goale, întrucît 35-40 la sută din utilajele tehnologi­ce n-au sosit încă, de­şi au fost contractate şi trebuiau livrate din primul pină în al doilea trimestru al anului. Această situaţie a fost adusă la cunoştinţa cen­tralei industriale res­pective şi a Ministeru­lui Industriei Uşoare, existînd acum promi­siunea că toate utilaje­le lipsă vor sosi în de­cursul trimestrului al patrulea. La utilajele montate a început deja rodajul mecanic, dar acesta nu se poate des­făşura după un program riguros, din cauză că linia electrică a între­prinderii nu a fost încă pusă sub tensiune, de­şi e gata, la fel ca şi postul de transformare. Nepunerea sub tensiune V. RADU (Continuare în pag. a 3-a) Pe șantierul filaturii din Cristuru Secuiesc INFORMA­ŢIA ■■ZILEI Inspectoratul silvic al judeţului Harghita, ne informează că este pregătit pentru sezo­nul de plantare a poeţilor. Dacă timpul se va menţine favo­rabil, în zilele urmă­toare, urmează ca 200 de hectare să fie plantate cu diferite soiuri de brad. Recent, la Sărmaş, a fost deschis un „Bufet expres“ care oferă locuitorilor co­munei un bogat sor­timent de preparate şi semipreparate de carne, precum şi va­riate soiuri de vin. Azi se desfăşoară, la Lacu Roşu un sim­pozion de stomatolo­gie, organizat sub e­­gida U.S.S.M. din România. La aceas­tă manifestare medi­cală, participă invi­taţi din judeţele Mu­reş, Covasna, Cluj, Harghita, precum şi din Bucureşti. La Gheorgheni a fost dat în folosinţă un bloc cu 40 de aparta­mente, confort I. Pî­nă la 15 octombrie se vor mai da în folosin­ţă încă 80 de aparta­mente.

Next