Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1972 (Anul 5, nr. 1430-1508)
1972-10-07 / nr. 1435
1 APROVIZIONAREA cu lemne de foc şi cine pune beţe în „roatele“ acesteia Se aproprie tot mai mult anotimpul cu zăpadă, ceea ce face pe mulţi gospodari să se gîndească la aprovizionarea cu lemnele necesare încălzirii locuinţelor. Referitor la aprovizionarea cu combustibil tovarăşul Balint Iosif director la O.C.L.M.M.C. — Miercurea-Ciuc, ne-a spus : — Am luat, toate măsurile în acest sens şi avem în depozitele noastre cantităţi suficiente de combustibil, putînd, astfel, satisface toate cererile întreprinderilor şi instituţiilor, precum şi cerinţele populaţiei. Depozitele din principalele oraşe ale judeţului dispun de cantităţi însemnate de lemne, a fost creat un depozit nou la Băile Tuşnad, s-au luat măsuri pentru asigurarea unor cantităţi mari de brichete de cărbune şi huilă spălată, oamenii ce lucrează în depozitele de combustibil au fost instruiţi pentru a face faţă la cît mai mari solicitări. Dacă la capitolul la care ne-am referit pînă acum lucrările stau bine, la celălalt capitol, însă — distribuirea combustibilului către solicitanţi — treburile sînt mult diferite. Distribuirea lemnelor şi a cărbunelui către întreprinderi, instituţii şi cetăţeni se loveşte de piedici ce stînjenesc această activitate. Depozitul din Miercurea-Ciuc, se află, după cum se ştie, pe drumul ce duce spre băile oraşului, dincolo de bariera căii ferate. Pînă nu cu multă vreme în urmă aici exista un spaţiu mare, înconjurat cu gard, condiţii optime de depozitare. Acum însă — din cauza unor lucrări, atît aprovizionarea cu lemne cît şi — mai ales — distribuirea acestora, e mult stînjenită. O.C.L.M.M.C., a cerut atît organelor locale, cît şi celor judeţene, atribuirea unui alt spaţiu pentru depozitarea combustibilului, precum şi fondurile necesare amenajării lui. Cei chemaţi să dea aprobării, necesare au rămas, însă, surzi, indicîndu-le să se descurce cum pot. In această situa- Traian BONDOR, (Continuare în pag. a 3-a) ▼ LEMNE SINT — O CONSTATARE ÎMBUCURĂTOARE T DEPOZITE ÎNCONJURATE CU ȘANȚURI, NEPĂSARE ȘI DECIZII DATE ANAPODA T PRACTICI CE NU SE ÎNCADREAZĂ IN INSTRUCȚIUNILE ÎN VIGOARE T SINT NECESARE NIȘTE SCHIMBĂRI DE OPTICA. Anul V, nr. 1435 simbata 7 octombrie 1072 TIMPUL PROMITE! SĂ GRĂBIM RECOLTAREA ULTIMELOR SUPRAFEŢE Cooperatorii din Joseni nu-şi dezmint faima de buni gospodari Instantaneu la C.A.P. Tuşnad. Se lucrează în orice condiţii pentru ca recolta acestui an bogat să ajungă la adăpost. Foto: Al. SZAKÁCS O urgenţă înţeleasă pe deplin Ploile abundente şi zăpada, căzute în ultimul timp au creat pe terenurile cultivate cu cartofi un exces de umiditate ce face, deocamdată, imposibilă utilizarea mijloacelor mecanizate la recoltări. Această situaţie se menţine, încă, şi la C.A.P. Sîndominic, cu toate că zona deluroasă asigură o scurgere mai accentuată a apei. Dar, ca peste tot, gospodarii comunei, au ieşit ieri, cu toate forţele pe cîmp. „In ultimele zile am procedat la o mobilizare intensă a cooperatorilor noştri, astfel, încît dacă ne ajută timpul, sîntem convinşi că vom termina lucrările de recoltare înaintea multora. ,Dacă pînă acum am recoltat doar 30 ha din cele 175, în zilele ce urmează, bazîndu-ne pe toată forţa de muncă a cooperativei noastre, vom recupera întîrzierea“ — ne spunea, ieri, dimineaţă, inginerul cooperativei agricole de producţie, tovarăşul Peter Ludovic Intr-adevăr în ziua de 6 octombrie prezenţa cooperatorilor în toate cele 5 brigăzi ale cooperativei agricole era de peste 90 la sută. Suprafaţa ce se sconta a fi recoltată în acea zi era de 15 hectare. În mijlocul oamenilor săi, la cîmp, l-am găsit pe brigadierul Tobos Francisc (brigada I) . „In cooperativa noastră se lucrează numai în acord global. Acest fapt impune o mai mare atenţie din partea conducerii în organizarea lucrului. A trebuit să repartizăm în mod judicios atelajele brigăzii, astfel ca fiecare parcelă să poată fi deservită; am confecţionat lăzi pentru măsurarea mai operativă a cartofilor scoşi ; am făcut şanţuri de scurgere a apei şi am adus cu căruţele paie pentru acoperirea şi protejarea grămezilor de cartofi care rămîn peste noapte pe cîmp“. Tot în aceste zile, cînd tractoarele și cărți- N. ȘANDRU (Continuare în paea S-a) PROLETARI DIFI TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I KV 4 pagini 30 baniTÂRGUITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ... Aşa cum se prezintă timpul, nu mai avem ce aştepta de părerea cooperatorilor din Joseni, care sînt hotărîţi să persevereze, în continuare, în ciuda timpului nefavorabil, în grăbirea lucrărilor agricole. Din cele 420 ha., însămînţate cu cartofi, pînă acum au recoltat peste 250 ha., pe cînd alte cooperative cu suprafeţe mai mici numără cîte 20—30 ha recoltate. Consiliul de conducere al Cooperativei agricole din Joseni a organizat bine desfășurarea lucrărilor agricole. Concomitent cu recoltatul cartofilor, transportul şi depozitarea bogatei recolte (peste 26.000 kg. la hectar) decurge normal. S-au predat statului pînă ieri peste 1.640 tone de cartofi. De asemenea, au fost depozitate 1.500 tone cartofi pentru sămînţă, iar la 300 tone de cartofi se lucra de zor pentru sortarea lor. Intrucît staţiile de depozitare nu au permis transportatul întregii cantităţi de cartofi, o parte din recoltă este încă pe tarlale, dar grămezile sunt bine acoperite , aşa că pericol de îngheţ nu există. Cooperatorii din Joseni primesc un sprijin substanţial şi din partea elevilor de la şcolile din localitate şi din partea salariaţilor cooperativei de consum, ceea ce face ca ritmul lucrărilor să decurgă normal. Aproape zilnic poţi întîlni pe tarlalele de la Joseni peste 600 de oameni. Concomitent cu recoltarea cartofilor a fost predată beneficiarului cantitatea de in recoltată, iar grîul şi orzoaica au fost deja recoltate. S-au luat masuri în vederea pregătirii terenului pentru însămînţatul de toamnă, o suprafaţă apreciabilă de teren, a fost deja eliberată şi s-a pornit la arat. Dacă lucrurile merg bine la Joseni, un merit revine tuturor cooperatorilor care au răspuns prezent zi de zi, pe ogoare, precum şi tovarăşului György Alexandru, preşedintele cooperativei şi Tiberiu Hodor — inginer-şef care au ştiut să organizeze, din timp, cu mult simţ de răspundere fiecare acţiune din actuala campanie agricolă de toamnă. Gh. SOLONT oraşul gloriilor seculare şi al înălţărilor moderne „Avem o ţară frumoasă şi bogată, lui popor harnic şi cutezător, care ,timp, de peste două milenii, în ani grei de restrişte, înfrăţit cu codrii, rîurile şi viiile, şi-a apărat griu, iar acum, sub conducerea partidului, işi zideşte o viaţă nouă.“ ■ ■ • ■ f ij.. -NK OIAK CEAUŞESCI ! Centru urban de primă importanţă, de fapt cel mai mare din partea de răsărit a României, fericit aşezat pe şapte coline Cu livezi şi podgorii roditoare printre care se furişează blind apa Bahluiului, Iaşul se desfăşoară in faţa vizitatorului de azi ca un amfiteatru in care se întrepătrund, intr-un chip foarte interesant şi fermecător, aspectul de vechi tirg cu îndrăzneaţă înălţare a edificiilor moderne. Descoperirile arheologice, documentele scrise, vechile cronici, descrierile călătorilor străini dar mai ales bogăţia de monumente istorice cu care a fost împodobit de-a lungul secolelor sunt tot atitea izvoare de cunoaştere a trecutului său. Pomenit pentru prima oară intr-un document din anul 1408, Iaşul işi datorează dezvoltarea ulterioară aşezării la întretăierea vechilor drumuri comerciale ce veneau dinspre Ţara de Jos şi cea de Sus, dinspre Carpaţi şi de peste Prut. Infiripindu-se mai întii pe malul sting al Bahluiului, ocupind terasele şi coasta spre dealul Copou, oraşul atîtor glorii seculare s-a întins cu timpul pină pe dealurile Ciric şi Şorogari, apoi Galata şi Cetăţuia, pînă peste colinele Socolei, spre Repedea şi Bucium. Pe fiecare din aceste coline tronează cite un vechi monument, mai ales mănăstiri, amintiri pentru generaţiile de azi şi viitoare ale unei istorii zbuciumate şi mereu nesigure, a unei istorii ce a lucrat mai mult împotriva fiinţei noastre naţionale şi mai puţin pentru libertatea afirmării şi materializării însuşirilor alese ale unui popor totdeauna paşnic. Deasupra Iaşului a tremurat văzduhul de sunetele clopotelor şi aclamaţiile poporului întîmpinind pe Ştefan cel Mare, pe Mihai Viteazu „domn a toată Ţara Românească şi al Ardealului şi al Ţării Moldovei“, pe Dimitrie Cantemir ori pe domnitorul Unirii, Al. I. Cuza, ultimii doi odihnindu-se sub cupola bisericii Trei Ierarhi, ctitorie de la 1639 a lui Vasile Lupu. Iaşul istoric şi literar este astăzi şi un foarte mare centru industrial, amestecul acesta de vechi şi tradiţional cu modernizarea contemporană din un farmec deosebit oraşului de pe Bahlui. Iaşul zilelor noastre este cel mai important centru industrial din estul ţării, numărind in prezent 30 de unităţi industriale de interes republican. In bătrina capitală a Moldovei au apărut meserii noi ce altădată constituiau apanajul citorva centre cu veche tradiţie industrială din vestul Europei. Avem aici o mare fabrică de medicamente, alături de una demase plastice, In această parte a ţării, odinioară eminamente agricolă, se înalţă astăzi coşurile industriei constructoare de maşini, iar zona industrială din partea de sud-est a oraşului, împreună cu marile cartiere din preajmă — Aurel BUDA (Continuare in pag. a 2-a) Noua Românie pitorească ■J"1—i CAIMIA I In cinstea aniversării Republicii Muncitoarele Fabricii de tricotaje din Miercurea-Ciuc, raportează, în cinstea celei de-a XXV aniversări a Republicii, succese remarcabile, dînd peste plan 28.600 bucăţi tricotaje. De remarcat că aceste depăşiri au fost obţinute numai pe seama creşterii productivităţii muncii. Alături de celelalte colective de muncă, harghitene şi lucrătorii Fabricii de confecţii din Miercurea-Ciuc, şi-au onorat angajamentele, obţinind importante succese în întrecerea socialistă ce o desfăşoară pentru realizarea cincinalului înainte de termen, pentru intimpinarea aniversării Republicii cu noi realizări. De la începutul anului, depăşirile de plan, obţinute de acest colectiv de muncă, se cifrează la 8,5 milioane Iei la valoarea producţiei marfă. Angrenaţi în marea întrecere socialistă ce se desfăşoară mai efervescent ca oricînd, in scopul realizării şi depăşirii angajamentelor asumate în cinstea celei de-a XXV-a aniversări a Republicii, lucrătorii Combinatului minier din Bălan au realizat, de la începutul anului, o producţie globală suplimentară de peste 7 milioane lei, înregistrind, peste plan, o producţie de 40 tone cupru în concentrate. Lucrătorii Industriei laptelui din judeţul Harghita, îşi respectă angajamentele luate în cinstea apropiatei aniversări a Republicii, realizînd peste prevederile de plan, de la începutul anului, o producţie globală suplimentară de 2,9 milioane lei, dînd peste sarcinile stabilite 17.841 hel. lapte de consum, 94 tone de unt şi 36 tone brinzeturi. Brigada a 7-a a secţiei confecţii grele din cadrul Fabricii de confecţii din Odorheiu Secuiesc a confecţionat suplimentar pe luna septembrie peste 450 costume băieţi pentru export. Dintre muncitoarele acestei brigăzi se evidenţiază în mod deosebit Orbán Terezia, Gábor Lenke, Bodroghi Carola şi alţii. IUEATACAREA LUCRĂRILOR LA IELE BILUţii RISCĂ SĂ COMPROMITĂ BUNELE REZULTATE ALE CONSTRUCTORILOR De cîţiva ani, plăcutul orăşel de pe malurile Tîrnavei trăieşte febra transformărilor sociale, în peisajul său, neschimbat de zeci de ani, apărînd, rînd pe rînd, întreprinderi industriale, blocuri de locuinţe, edificii ale cooperaţiei meşteşugăreşti şi de consum. Nu peste mult timp, acestora li se va adăuga moderna filatură de in şi cînepă, întreprindere ce va conferi noi valenţe industriale Cristurului Secuiesc. Scriu nu peste mult timp, întrucît la marginea oraşului, venind dinspre Odorheiu Secuiesc, constructorii Şantierului Cristuru Secuiesc, din cadrul Grupului de şantiere Odorheiu Secuiesc al I.C.M.J.Harghita, au ridicat, în timp scurt, o frumoasă şi spaţioasă hală monobloc, judicios compartimentată în interior de către proiectanţi. Constructorii efectuează, în aceste zile, ultimele lucrări de finisaj în interior, toarnă ultimele porţiuni de pardosea şi montează parchetul în faţa postamentelor utilajelor, pun profilitul deasupra conductelor ventilatoarelor, iar în exterior se lucrează la betonarea curţii şi la împrejmuirea cu gard din plăci prefabricate a întregii întreprinderi. Lucrările de construcţie, executate sub conducerea maistrului Bokor Carol, un „veteran“ al şantierelor din întreaga ţară, de echipe de muncitori destoinici, ca cele conduse de Józsa Carol, Szöcs Kálmán, Szakács Dominic şi László Ioan, sunt de bună calitate şi făcute la un preţ de cost redus. Cum? Prin folosirea unor materiale de construcţie existente în împrejurimi, prin turnarea unor elemente prefabricate direct pe şantier, prin alegerea unor soluţii economicoase de către proiectanţi — toate concurînd atît la reducerea costului construcţiei, cît şi a duratei de execuţie a acesteia. In secţia principală de fabricaţie, Balázs Vilhelm, şeful unităţii, se află alături de cei ce lucrează la montarea maşinilor şi utilajelor, oameni calificaţi in meserie, care fixează cu atenţie fiecare utilaj pe locul ce i-a fost stabilit în procesul tehnologic. Cu toate aceste eforturi, unele socluri vor rămîne încă goale, întrucît 35-40 la sută din utilajele tehnologice n-au sosit încă, deşi au fost contractate şi trebuiau livrate din primul pină în al doilea trimestru al anului. Această situaţie a fost adusă la cunoştinţa centralei industriale respective şi a Ministerului Industriei Uşoare, existînd acum promisiunea că toate utilajele lipsă vor sosi în decursul trimestrului al patrulea. La utilajele montate a început deja rodajul mecanic, dar acesta nu se poate desfăşura după un program riguros, din cauză că linia electrică a întreprinderii nu a fost încă pusă sub tensiune, deşi e gata, la fel ca şi postul de transformare. Nepunerea sub tensiune V. RADU (Continuare în pag. a 3-a) Pe șantierul filaturii din Cristuru Secuiesc INFORMAŢIA ■■ZILEI Inspectoratul silvic al judeţului Harghita, ne informează că este pregătit pentru sezonul de plantare a poeţilor. Dacă timpul se va menţine favorabil, în zilele următoare, urmează ca 200 de hectare să fie plantate cu diferite soiuri de brad. Recent, la Sărmaş, a fost deschis un „Bufet expres“ care oferă locuitorilor comunei un bogat sortiment de preparate şi semipreparate de carne, precum şi variate soiuri de vin. Azi se desfăşoară, la Lacu Roşu un simpozion de stomatologie, organizat sub egida U.S.S.M. din România. La această manifestare medicală, participă invitaţi din judeţele Mureş, Covasna, Cluj, Harghita, precum şi din Bucureşti. La Gheorgheni a fost dat în folosinţă un bloc cu 40 de apartamente, confort I. Pînă la 15 octombrie se vor mai da în folosinţă încă 80 de apartamente.