Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1509-1583)
1973-01-04 / nr. 1509
Pag. 2 REVELIONUL veseliei şi belşugului FOCUL CONTINUU" AL DATORIEI in timp ce, majoritatea oamenilor se distrau, nu puţini au fost cei ce au intimpinat noul an la locul de muncă. In sala de urgenţe a spitalului din Miercurea-Ciuc l-am găsit in plină intervenţie pe doctorul Dénes Ladislau, directorul Spitalului judeţean, asistat de doctorul Magyari Tiberiu şi surorile Balogh Magdalena şi Balázs Ana. Fetiţa Bakó Marta suferise o fractură şi i se aplica aparatul gipsat. După intervenţie, directorul Spitalului işi exprima satisfacţia pentru modul cum a demarat activitatea in această unitate intrată in funcţiune in 1972 şi işi dorea pentru 1973 mai puţini bolnavi şi mai multe ... naşteri! — dorinţă la care a subscris şi Szilveszter Veronica, tinără asistentă de chirurgie, adăugind şi o dorinţă intimă : căsătoria cu un ... soţ bun ! La spital au lucrat in noaptea de Revelion, opt medici, 70 de cadre medii, cinci tehnicieni care asigurau oxigenul, liftul, lumina şi căldura, precum şi salariaţii Staţiei de salvare. ... In acelaşi timp, la oficiul poştal, Kurko Edita, Szabó Maria, Nagy Regina şi Tamás Rozalia, consemnau recepţionarea şi transmiterea a 350 de telegrame, iar lucrătoarele de la centrala telefonică nu mai pridideau cu deservirea solicitanţilor. Pe străzile învăluite in ger, organele de ordine aflate in serviciu vegheau la liniştea oraşului, iar in gară impiegatul de mişcare Ştefan Cîşu veghea buna desfăşurare a traficului feroviar. Cind o parte din feroviarii staţiei C.F.R. Ciceu petreceau împreună cu familiile lor, intimpinind noul an, o tură întreagă de mecanici de locomotivă, fochişti, impiegaţi de mişcare, şefi de manevră şi manevranţi, şefi de tren şi conductori, electromecanici de centralizare şi telefonie, vegheau la buna desfăşurare a activităţii marelui complex feroviar. Pe mecanicul de locomotivă Nicolae Buruiană l-am aflat pregătindu-se de drum. Alimenta locomotiva, ii făcea ultima revizie. Il aştepta un drum greu, transportul a sute de tone de mărfuri. Şeful depoului Virgil Mihalache, ca şi şeful staţiei , Alexandru Mladin, treceau de la post la post, dind ultimele indicaţii pentru activitatea nopţii Anului Nou. De mai bine de două decenii multe revelioane le-au petrecut lingă locomotive şi vagoane, in mijlocul celor care, la fel ca şi ei, asigură, zi de zi şi noapte de noapte, transportul mărfurilor şi a călătorilor, la timp şi în depline condiţii de siguranţă a circulaţiei. In triajul staţiei ne intilnim cu şefii de manevră György Arpad şi Gáli loan, cu manevranţii Sántha Ioan şi Domokos Iosif. In grupa tehnică se manevra o garnitură a unui tren de călători ce urma să plece spre Moldova. In turnul cu aparatele de centralizare electrodinamică, impiegaţii de mişcare Szakács Francisc şi Florica Pădure stăteau cu privirile aţintite asupra luminoschemei de comandă a circulaţiei trenurilor. La toţi există o singură dorinţă, o unanimă hotărire : cu toate condiţiile grele de lucru — temperatură scăzută, ceaţă — dimineaţă se vor prezenta la analiza — program cu toţi indicatorii de plan realizaţi. .. Angajamentul a fost respectat. La ora 7.00, în faţa telespichetului, şeful de staţie Alexandru Mladin raporta conducerii Regionalei de căi ferate din Braşov : „In noaptea de 31 decembrie 1972 spre 01 ianuarie 1973 toţi indicatorii de plan au fost realizaţi în procent de sută la sută şi in depline condiţii de siguranţă şi regularitate“. Pentru aceste succese, dispecerul regional a felicitat pe cei ce au lucrat in noaptea Revelionului in staţia Ciceu. Dintre cei mulţi care în noaptea Anului Nou se aflau la „posturi", fotoreporterul nostru a surprins în staţia C.F.D Ciceu pe Nicolae Avramescu, impiegat de mişcare şi pe veteranul mecanicilor de locomotivă din depoul Ciceu, Nicolae Buruiană. Tot în aceeaşi seară, la Spitalul judeţean din Miercurea-Ciuc, echipa de urgenţă chirurgicală, condusă de dr. Dénes Nadislau, directorul spitalului, intervenea intr-un caz de accident. Bunătăţile savurate de către cei ce şi-au petrecut Revelionul la restaurantul „Harghita“, î 1 ăi ăBiiiîiiiiiîiiiiiiiiijiiiiîiiiiiiiiiîiiiiiii Rî ii siiiîiîR Carnet plastic Experienţă fericită Deschisă la Galeriile de artă ale Fondului Plastic din Miercurea- Ciuc, expoziţia colectivă, Gáli András — Pongrácz Antonia întruneşte în aceste zile, sufragii unanime. Acuarelele harghiteanului, intercalate cu metalo-plastiile clujencei Pongrácz, creează o atmosferă de plăcută spiritualitate, fără a-şi afecta esenţa, unele altora. Gáli András expune o suită de 10 acuarele lucrate in tehnica ,,pe umed“ vădind o certă sensibilitate cromatică, o vie emoţie in faţa oamenilor şi locurilor harghitene. Peisajele îndeosebi, vădesc multă receptivitate in perceperea unor aspecte de moment, pline de dinamism cu urme de poetică nostalgie. Optind pentru o paletă optimistă, Gali işi găseşte in acuarelă materialul fluid, capabil să reţină clipa, materialul care-i oferă cel mai adecvat limbaj pentru sensibilitatea ce-i ■ este caracteristică. Se detaşează in ansamblul lucrărilor : „Culorile toamnei“, atrăgător prin translaţiile de la oranj, prin roşuri spre negru, culori pirguite şi senine, tipice peisajelor ghimeşene şi celor de la izvoarele Mureşului şi Oltului, şi „Munţii“, tratat in aceleaşi tente lejere de înaltă spiritualitate. Celelalte peisaje cu o doză de descriptivism mai pronunţată, păstrează tonul de „primordial cromatic", dar mai frămintat, mai lipsit de farmecul actualului impresionat. Portretele frumos , concepute, oferă din păcate, mai puţină pătrundere in esenţa subiectului, nespunind mai mult decit ceea ce relevă in general, o culoare frumoasă, aplicată pe o construcţie sigură. Pongrácz Antonia — expune 12 metaloplastii de format rotund, executate in diferite nuanţe de cupru şi bronz. Remarcabilă este selecţia subiectelor inspirate din folclor sau istorie. Liniile vădesc un stil ce şi-a eliminat toate prisosurile răminind pur şi armonios. M. T. HOREA (Urmare din pag Idul două orchestre menţineau un antren deosebit, alimentat permanent la ,,înalte cote“ de excelenta bucătărie a casei. Conduşi de Péterfy Maria şi Ördög Ioan, bucătarii s-au întrecut în a oferi delicatesele cele mai surprinzătoare. N-au lipsit nici păstrăvii, nici carnea de căprioară preparată vinătoreşte. Nu numai localnicii, dar şi cei 26 -1 oaspeţi din Elveţia prezenţi în sală, au apreciat serviciile tinerilor Vasile Volmer, András Terezia, Kocso Bela, Madarasi Elena şi ale celorlalţi ospătari, care, intr-adevăr, s-au întrecut pe sine ! Este notabil pentru un local al O.J.T. Ce-mi doresc pentru la anul ? Să continuăm servirea musafirilor noştri, la nivelul cel mai înalt, să le oferim produse de calitate şi din ce în ce mai diverse, să înfrumuseţăm şi mai mult localul — ne spunea András Iosif, şeful de sală. Cu toate că locuitorii Sinmartinului nu şi-au dat întilnire la căminul cultural, ca in alţi ani, cei ce au muncit, umăr la umăr, in vederea obţinerii roadelor bogate ale anului trecut, au petrecut într-o atmosfera de voie bună şi veselie. Locuinţa lui Részeg David a fost gazda a şapte familii ce s-au întilnit pentru a sărbători venirea noului an in jurul meselor pline cu tot felul de bucate. Asemenea grupuri organizate am mai intîlnit şi in casele lui Gáli Ştefan şi Balázs Iosif, care se numără printre mulţii cooperatori fruntaşi ai unităţii agricol din Sinmartin. Momentul trecerii noul an a fost impresionant : păstrînd obiceiul de veacuri, sut de oameni au ieşit pe străzi şi uliţe să aprindă paie, simbol al trecerii vechiului an şi al naşterii, din flăcările roşii-albăstrui, a noului, an, mai bogat, unai plin de realizări. Au urmat tradiţionalele vizite, in timpul cărora vecinii, prietenii au mers din casă in casă, urind tuturor numai bine fericire şi sănătate in anul ce urmează. încheiem aceste scurte însemnări cu remarcarea faptului că in această zi s-au oficiat aici trei căsătorii, tinerelor perechi, ca de altfel tuturor locuitorilor Sinmartinului, le urăm împlinirea idealurilor şi năzuinţelor spre o viaţă tot mai bună ! Clipa cea de frumoasă sărbătoare a sufletului, cea a sosirii noului an, i-a găsit pe majoritatea ceferiştilor , din Ciceu împreună la Revelionul organizat in restaurantul cooperativei de consum din localitate. Mecanicii de locomotivă, impiegaţi de mişcare, lăcătuşi de revizie şi alţi feroviari din complexul C.F.R. Ciceu, şi-au luat rămas bun de la un an in care toţi şi-au dăruit întreaga lor capacitate profesională pentru asigurana transportului călătorilor şi mărfurilor in depline condiţii de siguranţă şi regularitate a circulaţiei. Intr-o ambianţă plăcută ceferiştii, români şi maghiari, împreună cu alţi locuitori ai comunei, petreceau, înfrăţiţi ca intr-o adevărată familie. Mecanicul de locomotivă loan Turcaş, Gheorghe Chifan, lăcătuşii de depou Juhász Ladislau şi László loan, lăcătuşul de revizie Péter Árpád, operatoarea telefonistă Péter Elena, împreună cu familiile lor au ciocnit, un pahar în cinstea succeselor anului 1972, in cinstea noilor rezultate ce sunt hotăriţi să le realizeze in anul 1973. Im clubul tineretului din Odorheiu Secuiesc, peste 150 de tineri s-au adunat in jurul meselor încărcate să intimpine Anul Nou. Pentru toţi cei prezenţi, muncitori, profesori, medici, tehnicieni, anul care a trecut a însemnat frumoase rezultate in activitate. La una din mese se află un grup de muncitori şi tehnicieni de la fabrica de aţă. Aşa ■um uu muncit un an impreună, vor să şi petreacă. Anul '72 a însemnat pentru colectivele din care fac parte, creşterea producţiei pentru export, precum şi un nou produs, firul realizat prin amestecul de poliester cu bumbac. „Am dori, ne spun ei, ca in noul an prin munca noastră să aducem și mai mult prestigiu fabricii în care lucrăm. Ne vom strădui cit mai mult pentru aceasta“. Intr-o atmosferă de veselie antrenantă petrec grupuri, tineri de la „Tehnoutilaj“, Fabrica de confecţii, Cooperativa meşteşugărească „Lemn-Metal“, Cooperativa meşteşugărească „Voinţa“. Fiecare din aceste unităţi ale municipiului, a raportat cu mult înainte de termen, realizarea planului pe 1972, dovadă a hărniciei oamenilor de aici. Jakab Andrei de la „Tehnoutilaj“, Török Ileana de la fabrica de confecţii, Fülöp Ladislau de la „Lemn-Metal“, Balint Dionisie de la cooperativa „Voinţa“, iată citeva nume care constituie mindria colectivelor in care lucrează, oameni adevăraţi care ştiu să muncească şi să petreacă alături de tovarăşii lor. Lui Balint Dionisie, anul 1972 i-a adus cea mai mare satisfacţie, alegerea lui ca secretar al Comitetului de partid al cooperativei „Voinţa“. Ne asigură că in această calitate va face totul ca, in 1973, întreprinderea in care lucrează să ocupe un loc de cinste in ansamblul economiei municipiului. La reuşita petrecerii a contribuit şi grupul de studenţi a unor facultăţi din Bucureşti, Iaşi, Tirgu Mureş pe care vacanţa i-a readus în oraşul natal, şi care au hotărit să petreacă Revelionul împreună cu foşti colegi. „Nicăieri nu este mai plăcut să petreci o sărbătoare decit acasă la tine, ne spune Kovacs Judita, studentă la Iaşi, dar şi mai mult mi-ar plăcea ca după terminarea facultăţii să vin să muncesc in acest judeţ“. Un moment marcant pentru tineri, a fost vizita conducerii de partid a municipiului, care le-a adresat felicitări pentru rezultatele obţinute in muncă in cursul anului trecut şi noi succese in viitor. Pină in zori, clubul tineretului a răsunat de muzică şi clinchet de pahare, de risetele vesele ale unor tineri cu conştiinţa datoriei împlinite, tineri care ştiu să muncească bine şi să petreacă frumos. Sus pe creste, in ini ma pădurilor de molid, a nins. Zăpada s-a aşternut un strat gros peste cabanele bărbaţilor pădurii, părăsite pentru citeva zile. Au coborit din munte cei care, prin hărnicia lor, au încheiat anul mai repede cu 15 zile, trimiţind sectoarelor de industrializare 800 mc buşteni peste sarcinile de plan stabilite. Au părăsit înălţimile, pentru ca in ultima zi a anului, in noaptea de Revelion, sa fie împreună cu familia, cu rudele, cu prietenii, să cinstească cum se cuvine sosirea noului an. O parte din ei şi-au dat întilnire in atmosfera sărbătorească a restaurantului „Transilvania* din Topliţa unde au avut compania plăcută a tarafului şi soliştilor casei de cultură din localitate. N-au lipsit de la masa la belşug şi bucurie gateriştii Ioan Nadiş şi Aurel Dima împreună cu familiile lor, Ioan Hărşan, Dumitru Braic şi mulţi alţi harnici lucrători de la S.I.L. Topliţa. Au muncit împreună un an întreg şi au petrecut, tot împreună, Revelionul. Iar atunci cind orologiul a bătut de 12 ori, marcind hotarul dintre ani, au închinat cupele pline, pentru un an şi mai rodnic, mai plin de satisfacţii, au închinat cu gindul la ţară şi partid, la familie şi prieteni, rostind din inimă „La mulţi ani“ ! Reportaj realizat de: H. MOLDOVAN, I. OPROIU, A. BORŞ, I. CONDRAT, A. MARC Fotografii : AI. SZAKÁCS in clinchetele paharelor Informaţia HARGHITEI — 300 de ani de la naşterea lui Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei, mare cărturar enciclopedic. — 150 de ani de la naşterea lui Constantin D. Aricescu, istoric şi publicist român, participant la revoluţia de la 1848 din Ţara Românească. — 125 de ani de la istorica adunare de pe Cîmpia Libertăţii. — 125 de ani de cind a avut loc la Islaz adunarea populară care a adoptat Proclamaţia întocmită de N. Bălcescu. Acest fapt a marcat începutul revoluţiei in Ţara Românească. — 125 de ani de la lupta din Dealul Spirii dintre pompierii români şi trupele turceşti sosite în ţară să înfrîngă revoluţia. — 125 de ani de la naşterea lui Zamfir C. Arbore, pionier al mişcării socialiste din România. — 100 de ani de la naşterea dr. Leon Ghelerter, militant al mişcării socialiste din ţara noastră. — 80 de ani de la constituirea Partidului social-democrat al muncitorilor din România. — 40 de ani de la constituirea la Deva a organizaţiei democratice a ţărănimii muncitoare a Frontului Plugarilor, sub conducerea dr. Petru Groza. — 40 de ani de la puternicele acţiuni de luptă grevistă ale muncitorilor petrolişti din Valea Prahovei. — 40 de ani de la eroicele lupte ale muncitorilor ceferişti de la Atelierele C.F.R. „Griviţa" — Bucureşti. — 40 de ani de la crearea, din iniţiativa P.C.R. a organizaţiei de masă Comitetul naţional antifascist. — 30 de ani de la apariţia primului număr ilegal al ziarului patriotic „România Liberă“, editat de Uniunea patrioţilor. — 30 de ani de la constituirea Frontului patriotic antihitlerist — 25 de ani de la Congresul al Vl-lea al P.C.R. (Primul Congres al P.M.R.), care a realizat unitatea politică, ideologică şi organizatorică a clasei muncitoare. — 25 de ani de cind Marea Adunare Naţională votează legea privind naţionalizarea principalelor mijloace de producţie. ANUL VI nr. 1509