Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1509-1583)

1973-03-22 / nr. 1575

Pag. 2 şi pentru noi intelectualii considerabile avantaje ! Am studiat cu deose­­­­bită atenţie proiectele­­ legilor privind dezvol-­ tarea construcţiei de­­ locuinţe şi administra-­ rea fondului locativ.­­ Legislaţia preconiza- 4 tă ne dă posibilitatea şi­­ nouă, intelectualilor, să­­ devenim proprietarii lo­­­cuinţelor în care locuim­­ de ani de zile. Faptul­­ în sine că voi deveni­­ proprietarul locuinţei­­ mele, îmi dă un senti­­­ment de bucurie, cu a­­­tît mai mult, cu cit­m îmi oferă mai multă si­i­guranţă, îmi dă posi­­­bilitate să las acest bun­­ moştenire copiilor mei. 1) După opinia mea, pro­­­­ectele de legi sunt o­­­portune acum, cînd, ca I urmare a politicii par­­­tidului şi statului nos­­­­tru, nivelul de trai al­­ oamenilor muncii şi, im-I plicit, al nostru, al in­telectualilor, a crescut în aşa măsură, încît putem să devenim pro­prietarii locuinţelor noastre, în condiţiile le­gii, fără eforturi care să ne depăşească posi­bilităţile. Cum e şi fi­resc, măsura va avea ca rezultat o mai bună în­treţinere a fondului lo­cativ, ceea ce nu e pu­ţin lucru pentru eco­nomia noastră naţio­nală. Pentru mine prezin­tă avantaj şi faptul că locuinţa în care stau este situată într-un bloc în jurul căruia se dezvoltă un cartier mo­dern, cu posibilitatea, în perspectivă, a intro­ducerii încălzirii cen­trale. Eugen BABARE, profesor la Liceul .,Salamon Ernő" d­in Gheorgheni E­xperienţa noastră demonstrează realismul ţelului propus (Urmi« ai» pis­i) la îmbunătăţirea orga­nizării şi retribuirii muncii in agricultură adoptată de Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie a.c., prin prevederile sale în legătură cu condiţiile de asigurare a venitului garantat lunar — pe baza căro­ra vom aduce corective­le ce se impun — con­firmă justeţea orientă­rii noastre. Un nou şi puternic stimulent pentru lucrătorii din sectorul zootehnic al cooperativei noastre es­te acea­­prevedere din hotărîre care precizea­ză că: „In cazul depă­şirii producţiilor anga­jate, cooperatorii vor primi, pe baza tarifelor stabilite, drepturile ce li se cuvin, fără nici o plafonare". Elementul de bază pentru obţinerea unor producţii animaliere sporite rămîne însă fu­rajarea, asigurarea u­­nei baze de furaje co­respunzătoare, atît sub raport cantitativ,­­lit şi calitativ. La noi, din cauza lipsei braţelor de muncă, a mecaniză­rii, pină în prezent, necorespunzătoare, la lucrările de recoltare a furajelor, finul — so­cotit a fi furaj de ba­ză în creşterea anima­lelor — nu este în mă­sură să satisfacă în în­tregime necesităţile. De aceea, acordăm o a­­tenţie deosebită culti­vării unor furaje bo­gate în proteine şi substanţe nutritive, cum ar fii trifoiul, lu­cerna, porumbul pen­tru siloz, sfecla fura­jeră şi altele. Producţia acestora, ca urmare a aplicării chimizării, se ridică la 5.000-8.000 u­­nităţi nutritive la hec­tar şi prezintă avanta­jul deosebit că recolta­tul se poate efectua mecanizat. De aseme­nea, avem în vedere să amplasăm culturile furajere în aşa fel, In­cit să fie în apropierea adăposturilor zootehni­ce, existînd astfel po­sibilitatea reducerii substanţiale a cheltu­ielilor de transport şi, ca urmare, a cheltuieli­lor de producţie. O influenţă pozitivă exercită asupra creşte­rii producţiei de lapte şi faptul că pe timpul păşunatului asigurăm a­­nimalelor cantităţi co­respunzătoare de masă verde, administrind în fiecare an pe păşuni circa 200 kg îngrăşă­minte chimice la hec­tar. Am enumerat aces­te citeva măsuri fără pretenţia de a fi epui­zat multitudinea as­pectelor legate de spo­rirea producţiei de lapte. Intenţia rînduri­­lor de faţă este doar de a demonstra exis­tenţa unor posibilităţi reale, în fiecare unita­te agricolă cooperatis­tă, pentru a obţine in­­tr-un viitor apropiat 3.000 litri de lapte de la fiecare vacă fura­jată. Este un obiectiv realist, dovedit de fap­tul că in cadrul fermei noastre zootehnice, fă­ră să fi fost luate mă­­suri ieşite din comun, se obţin de la loturi întregi de vaci produc­ţii de peste 2.800 litri de lapte şi avem chiar exemplare cu produc­ţie de peste 4.000 litri. Informaţia HARGHITEI G­RIJA \h\k RE 1181NEVOIIE SAIE Citeva propuneri Din prevederile noi­lor proiecte de legi re­zultă clar caracterul de cointeresare, de îm­binare armonioasă a intereselor fiecăruia din­tre noi cu interesele generale ale societăţii. Prin extinderea pro­cesului de cumpărare a locuinţelor proprie­tate personală, statul nostru va avea posibi­lităţi mult mai mari pentru investiţii în toa­te sectoarele vieţii e­­conomice şi sociale, in­­clusiv pentru construi­rea — într-o măsură sporită — a blocurilor de locuinţe proprieta­te de stat. Afirmîndu-mi acor­dul total faţă de prin­cipiile care au stat la baza întocmirii­ acestor proiecte de legi, ca şi faţă de principalele re­glementări cuprinse în ele, consider, totuşi, că unele articole sunt sus­ceptibile de îmbunătă­ţiri şi precizări foar­te utile. Astfel, privind vînzarea locuinţelor din fondul locativ de stat, cred că ar fi necesar ca preţurile aparta­mentelor să fie dife­renţiate în funcţie de diferitele categorii de municipii şi oraşe, iar în cadrul acestora un fort III şi IV să nu fie vindute populaţiei, fă­când parte, în conti­nuare, din fondul lo­cativ de stat şi fiind puse la dispoziţia noilor angajaţi, a tinerilor etc., urmînd ca apoi aceştia să-şi poată construi sau cumpăra o locuinţă cu confort sporit. Ing. DEMETER Dionisie, directorul Fabricii de tricotaje din Miercurea.Cinc ale felului cum unii îşi „rezolvau“ problemele personale, ocolind pe cit posibil legea ! Pro­iectul noii legi vine să reglementeze o proble­mă esenţială, aceea a criteriului repartiţiei după necesitate. Sunt cu toa­tă fiinţa mea a­­lătu­ri de ea, întrucît am convingerea că şi eu o să-mi pot realiza pe o cale corectă de­toare că nu realizăm baremul prevăzut in le­ge — de 900 de lei — îmi voi putea rezolva problema spaţiului lo­cuibil prin construirea unui apartament pro­prietate personală. Asta in caz de urgenţă, fiindcă sper că pină a­­tunci să primesc spaţiu din fondul de locuinţe a statului, fond ce de acum înainte va fi mai bine gospodărit. Legea privind dez­funcţie de diferitele zo­ne — centrale, semi­­centrale sau periferi­ce. Intrucît prin aces­te legi se urmăreşte a­­sigurarea unui confort sporit fiecărui cetăţean şi fiecărei familii, con­­sider că apartamentele şi garsonierele de con- ÎN DEZBATERE PUBLICĂ. Proiectul legii privind dezvoltarea construc­ţiei de locuinţe Proiectul legii privind administrarea fondului locativ Contribuţii! la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii voltarea construcţiei de locuinţe Va contribui, hotărîtor la ridicarea nivelului de viaţă al tu­turor oamenilor, ce-şi aduc, prin munca de zi cu zi, contribuţia la ■ e­­dificarea societăţii noas­tre social­iste Consider, totuşi, că proiectul de lege ar putea fi îmbunătăţit prin accentuarea spri­jinului pentru familiile numeroase, in special în ceea ce priveşte pri­oritatea în acordarea suprafeţelor de locuit în sensul că acesta ar trebui să fie primul criteriu de repartizare ! Vasile GHERGHELUCA, protecţionist la cine­mascopul „Transilva­nia" din Miercurea- Ciuc Nu sunt un egoist. Am înţeles întotdeauna ne­voile mai urgente ale al­tora, dar nu de puţi­ne ori mi-a fost dat să observ unele aspecte finţa ce dăinuie de mult timp. Calculele mele arată că din ve­niturile familiei şi în funcţie de numărul membrilor acesteia, cu r.­ Abundenţă de mărfuri in noul magazin cu autoservire oraşului Miercurea-Ciuc, din centrul ______­ Aştept ziua mutării in noua locuinţă Am citit cu atenţie proiectele de legi pri­vind dezvoltarea con­strucţiei de locuinţe şi administrarea fondului locativ, ele reflectînd cunoaşterea profundă din partea conducerii de partid şi de stat, a condiţiilor de viaţă ale oamenilor muncii. Se simte în articolele de lege grija pentru creş­terea bunăstării popu­laţiei, pentru respec­tarea principiului echi­tăţii socialiste şi a stăvilim unor abuzuri. Eu şi familia mea, compusă din soţie şi un copil, am stat în spaţiul locativ al diferiţilor proprietari opt ani de zile, plătind drept chi­rie sume însemnate. De trei ani încoace locuim într-o singură cameră şi bucătărie, ceea ce es­te cu totul insuficient, ţinind cont de faptul că avem un copil de vîrstă şcolară. Proiectul de lege privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe înseamnă pentru mine posibilitatea de a lua un împrumut de la stat in condiţii avantajoa­se, pentru a-mi clădi o locuinţă proprietate personală. In afară de acest avans, în valoare de 15.000 iei, o altă înlesnire este aceea că mi s-a acordat de către consiliul popular co­munal un teren rezer­vat construcţiilor de locuinţe. De asemenea, voi avea posibilitatea să cumpăr de la stat, la preţuri avantajoase, materiale de construc­ţie. De-abia aştept să­­mi văd casa înălţată, şi cred că ziua în care o să mă mut în ea, va fi cea mai fru­moasă a vieţii mele. Şi nuam să uit niciodată cui o datorez.. KOVÁCS Ferencz, muncitor la întreprinderea de bere, spirt și amidon „Harghita" P­icherul (Urmare din pa* 1)­le şubelor ridicate, intr-o zadarnică şi dis­perată încercare de a se feri de viscol. Mulţi nu prevăzuseră schimbarea vremii şi se in­­­călţaseră cu pantofi uşori. Terminaseră lucrul la Harghita-Băi şi voiseră să meargă la case­le lor, la Lueta şi Căpilniţa. Viscolul ii sur­prinsese pe şosea şi mult n-ar mai fi lipsit pină să îngheţe, puţini mai simţindu-şi dege­tele picioarelor şi puţind să meargă. Picherul n-a stat mult pe ginduri, a chemat pe unul din şoferii camioanelor ce veneau in urma sa, cu ajutorul lui i-a încărcat pe oameni in ma­şină şi au pornit spre sediul Districtului. Cum au ajuns, ajutat de muncitorii ce tocmai se o­­dihneau puţin înainte de a pleca înapoi pe şosea,­­ au adus pe cei 25 in dormitorul cel mare, făcind in sobă un foc zdravăn, frecin­­du-i pentru a-i scoate din amorţeală. Apoi, pe alţi câţiva i-au dus acasă, la Căpilniţa. Pi­nă dimineaţa picherul şi ai lui au avut grijă şi de oameni, şi de şosea , oamenii au fost salvaţi, iar şoseaua n-a fost închisă traficului rutier ! Prea multe n-am reuşit să aflu de la piche­n. Antal Iuliu, tăcut, mereu preocupat de munca sa, alegând locurile de muncă cele mai dificile, tinărul comunist nu vrea să ştie ce­­ odihna pină nu consideră că in sectorul său toate lucrurile sint puse la punct, totul fiind aşa cum trebuie să fie. A fost şi aceasta o împrejurare, ca multe altele, cînd oamenii işi dezvăluie bogăţia sufletească, grija pentru se­menii lor aflaţi in primejdie, dar şi grija pen­tru îndeplinirea sarcinilor de serviciu. O îm­prejurare în care oamenii dovedesc că sunt Consiliul popular comunal şi conducerea activităţii ideologice şi cultural-educative (Urm­are din pag 1) cum o serie de teme privind dezvoltarea na­ţiunii, frăţia şi unita­tea oamenilor muncii români şi de alte na­ţionalităţi,­­ recomandate şi de programul unitar editat de secţia de propagandă a Comite­tului judeţean de par­tid, „au fost scăpate“ din atenţia celor care sunt răspunzători pen­tru orientarea conţinu­tului tuturor activităţi­lor. La Mihăileni nu se cunoaşte structura or­ganizatorică programul, tematica şi responsabi­lii lectoratelor materia­­list-ştiinţifice, tocmai de către organele cate ar trebui să con­troleze şi să îndrume activitatea acestor lec­torate. Lipsei de con­trol şi de interes, atri­buim numărul extrem de redus al auditorului la această formă de activitate la Mihăileni, Ciumani, Mereşti, Sin­­crăieni, Tuşnad, Joseni, Lăzarea. Articolul 5 al Hotărî­­rii nr. 9/1972 prevede înfiinţarea pe lingă că­minele culturale, cen­tre de comune, de bri­găzi ştiinţifice care pe­­baza unor tematici tre­buie să asigure con­tinuitatea muncii de răspîndire a cunoştin­ţelor. Prevederile Ho­­tărîrii au fost respec­tate în Praid şi Ocland, unde pe baza unei pla­nificări se fac depla­sări ritmice, auditoriul fiind antrenat în dez­baterea unor probleme de actualitate. In alte comune (Ciumani, Tuş­nad, Tulgheş) — unde nu există brigăzi ştiin­ţifice — s-a găsit o altă rezolvare înfiin­­ţîndu-se aşa numitele colective de conferen­ţiari care susţin spo­radic cite o expunere fără un program edu­cativ special întocmit. Brigada ştiinţifică din Joseni există, însă nu activează, la nivelul ce­rinţelor. Consemnăm ca feno­mene negative în ac­tivitatea multor cămi­ne culturale, lipsa de perspectivă şi de con­tinuitate a educaţiei ideologico-ştiinţifice, pa­triotice, juridice mora­le, sanitare etc., şi limitarea acţiunilor e­­ducative la prelegeri şi conferinţe, formele ce­le mai comode la înde­­m­îna activistului­­ cultu­ral. De asemenea consi­derăm că nici un con­siliu popular, nu tre­buie să fie indiferent la promovarea iniţia­tivelor în munca cul­­tural-educativă şi ar­tistică, felul in care tinerii îşi petrec, tim­pul liber sau alte as­pecte legate de desfă­şurarea activităţii de educare a locuitorilor din comuna respectivă. De toate acestea răs­pund în mod permanent comitetul comunal de partid şi comitetul e­­xecutiv al consiliului popular, care trebuie să coordoneze munca tuturor factorilor edu­caționalii din comună. POPICE TEHNOUTILAJ ODOR­­HEIU SECUIESC — OŢELULGHEORGHENI 4737—4779 Duminică s-a dispu­tat la Odorheiu Secuiesc meciul de popice din­tre echipa locală Teh­­noutilaj şi formaţia O­­ţelul Gheorgheni. Du­pă o partidă de bun nivel tehnic, echili­brată, oaspeţii au reu­şit să obţină o preţioa­să victorie, care men­ţine echipa din Gheorgheni, pe locul doi, în clasamentul campionatului. Din e­­chipa­ Oţelul Gheor­gheni s-au remarcat Bajkó B­rancisc şi Baj­­kó Arcadie, care au ob­ţinut 855, respectiv 835 de puncte. Din echipa gazdă cel mai bun re­zultat l-a obţinut Nagy Ludovic, care a dobo­­rît 819 popice. Duminica viitoare se va disputa ultima eta­pă a campionatului ju­deţean. K. LADISLAU VOINŢA TOPLIŢA — AVINTUL MIERCUREA.CIUC 4.283—4.417 p.d. Victoria a­­ revenit oaspeţilor la o diferen­ţă de 134 p.d. Gazdele s-au comportat din nou neconvingător pierzînd pe teren propriu. Cele mai bune rezultate au fost realizate de jucă­torii Sándor Emeric (A­­vintul) și Szabó Petru (Voința) cu 796, respec­tiv 789 p.d. V. TOFLIŢEANU ANUL VI, nr. 1575 insim Am ■nSS— Înşelătorul autoînşelat ,­V . Dorind să-şi construiască un zid din piatră V. Iuliana din Vlăhiţa a pornit spre Şantierul de construcţii din localitate să „tranşeze“ cu inginerul şef asupra lucrării. Intimplător l-a întîlnit pe Gábor Ladislau, muncitor la acest şantier, care, pe nepusă masă, s-a angajat să facă el oficiul de persoană intermediară, pro­miţând că va lua legătura cu inginerul în ve­derea aranjării afacerii. Z A şi făcut ! S-a pus Omni pe treabă şi a ticluit o scrisoare în nu­mele inginerului precum că ar fi de acord cu executarea lucrării. Unde mai pui că a tras şi o semnătură în toată regula. La înmînarea „aprobării“, solicită nici mai mult nici mai puţin de 700 lei, dar primeşte drept acont doar 400, după care se face nevăzut. Sus-nu­­mitul mai fusese condamnat de două ori pen­tru furt, deci ar fi trebuit să aibă puţină „rutină“. Cu to­ata vechimea în „muncă“ a picat în cursă şi de această dată. Instanţa de judecată a rămas surdă la „scu­zele“ infractorului recidivist şi i-a prescris un an închisoare pentru înşelăciune şi încă şase luni pentru infracţiunea de fals in înscrisuri sub semnătură privată. Poate îi vor veni omului acasă minţile ple­cate cu sorcova după bani nenânciţi. Dintre indivizii cu mina lungă, care trebuie vizaţi la această rubrică face parte şi Gheor­­ghe Diţă din localitatea Vinători Intr-una din zilele toamnei trecute se afla in livada C.A.P. Cristuru Secuiesc la cositul otavei. In livadă erau nişte prune de toată frumuseţea, ce se cereau a fi culese. In consecinţă G.D., a discu­tat cu brigadierul să le recolteze şi să predea unităţii 50 la sută din cantitatea recoltată. Insă cînd a fost vorba să predea prunele s-a gîndit că şi aşa cooperativa are destule. Şi cu cele vreo 92 de kg s-a îndreptat direct spre casă, cugetlnd la cantitatea de pălimeă ce va rezulta. Din împărăţia visului plutind pe ţuica în devenire, a fost readus repede la realitate ! Pentru furt din avutul obştesc a fost con­damnat la trei luni închisoare. I. GORJ Schi - sărituri După o inactivitate de trei ani, pe trambu­lina de la Valea Strîm­­bă s-a organizat un concurs de schi - să­rituri, la care au par­ticipat concurenţii din localitate. Competiţia a avut succes în rîndul spectatorilor , prezenţi în mare număr (peste 500) la demonstraţia săritorilor. S-a desfăşu­rat o probă pentru ju­niori de la şanţul mic, după care seniorii au concurat la şanţul ma­re. La juniori s-a re­marcat, în mod special, Bajkó Tiberiu, care a avut cele mai lungi să­rituri. La seniori s-a dat o luptă foarte echilibrată între primii trei clasaţi. Benedek Csaba, cu două sărituri de 50 metri, a reuşit să obţi­nă o dificilă, dar meri­,­tată victorie. La competiţie au luat parte 27 de sportivi. Rezultate: Juniori: 1. Bajkó Ti­beriu — 26 + 27 metri, 2. Páka Alexandru — 26 + 24 metri, 3. Pá­ka Ştefan — 24+23 metri. Seniori: 1. Benedek Csaba — 50+50 metri, 2. Péter Alexandru — 50 + 49 metri, 3. Mada­ras Alexandru — 48 + 49 metri. L. KOVÁCS s Viitorul sezon estiva! se pregă­teşte de pe acum (Urmare din pag I) lectroterapii etc. In a­­vanpremiera noului se­zon estival vor fi orga­nizate cursuri de instrui­re profesională cu ca­drele medicale care vor activa în timpul sezonului estival in staţiune. Problema recrutării cadrelor necesare de­servirii prompte şi ci­vilizate a celor sosiţi la odihnă şi tratament preocupă conducerea în­treprinderii încă de pe acum, deşi până la i­­naiugurarea sezonului mei este destul timp. Se preconizează selec­tarea a încă 100 de ca­dre necesare, care, îm­preună cu cele existen­te în momentul de fa­ţă vor urma cursuri, de pregătire profesională. Tot în cadrul acestei pregătiri vor fi organi­zate două­­ cursuri de limbi străine pentru reîmprospătarea cunoş­tinţelor personalului ca­re intră în contact di­rect cu turiştii străini. O atenţie deosebită va fi acordată şi acti­vităţilor cultural-educa­tive. Vor fi pregătite din timp programe cul­turale bogate, dedicate oamenilor sosiţi la o­­dihnă, urm­ăriindu-se, în acelaşi timp şi antre­narea acestora la reali­zarea acestor mani­festări. Ca şi în anii precedenţi, şi în actua­lul sezon estival vor fi organizate tot mai mul­te excursii, pe cele mai diferite trasee. Aşadar, preocupările ce se fac simţite încă de pe a­­cum la Borsec pentru întîmpinarea sezonului estival, ne îndreptăţesc să afirmăm că oaspeţii staţiunii vor beneficia de condiţii optime de cazare, de deservire promptă și civilizată, de un tratament a­­decvat.

Next