Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1509-1583)

1973-03-22 / nr. 1575

ANUL VI, nr 1575 JOI 22 martie 1973 r­oD 0 o aa I rcn cracat 11=31 FILE DIN MAREA ÎNTRECERE 2 Şi în această a doua decadă a lunii martie, colective ] muncă dintr-o serie de unităţi economice harghitene au obţinut­­ realizări notabile in întrecerea socialistă pentru îndeplinirea pla­nului pe acest an la nivelul său maximal, precum şi a angaja - mentelor asumate. Uzina de fier Vlăhiţa 0 Metalurgiştii vlăhiţeni, printr-o mai bună utilizare a capaci- t tăţilor de producţie şi a timpului de lucru, au produs PESTE­­ PREVEDERILE PLANULUI, IN PRIMELE DOUA DECADE ALE LI ACESTEI LUNI, 24 TONE DE MAŞINI ŞI UTILAJE PENTRU­­ INDUSTRIA METALURGICA. D . Tot la Uzina de fier Vlăhiţa se desfăşoară în prezent o ac­ţiune în vederea reorganizării transportului intern, prin intro­­in­ducerea metodei boxpaletizării mecanizate, care vizează reduce-­­ rea manipulărilor la operaţiile de încărcare-descărcare, sporirea productivităţii muncii, evitarea deteriorărilor provocate în tim­pul transportului intern, mai buna folosire a spaţiilor de depo­­n­zitare extinzîndu-se utilizarea lor verticală, reducerea cu circa 1, 50 la sută a cheltuielilor de manipulare-transport. Eficienţa eco-­­ nomică a acestei măsuri este de 540.000 Iei anual. 11.31 Tehnoutilaj Odorheiu Secuiesc a .0 Muncitorii, tehnicienii şi inginerii acestei întreprinderi ni odorheiene au obţinut şi ei rezultate bune în cele douăzeci de­­ zile ce au trecut din luna martie. Ei au produs PESTE PREVE- fi DERILE PLANULUI 32 TONE DE MAŞINI ŞI UTILAJE PEN-­­ TRU INDUSTRIA ALIMENTARA. In felul acesta, cantitatea de [j maşini şi utilaje realizate suplimentar de la începutul anului şi pină in prezent se ridică la 192 tone. D 0 □ de DDDD IL Fapt incontestabil, u­­nităţile agricole co­operatiste din judeţul nostru, şi printre ele şi cea din Cristuru Se­cuiesc, dispun de mari posibilităţi în activita­tea de creştere a ani­malelor Deci tendinţa ca zootehnia să devin­­ că principală sursă de­­ venituri apare temei­nic justificată. Pornind de la acest deziderat, precum şi de la fap­tul că sporirea produc­ţiei animaliere depinde în măsură hotărîtoare de asigurarea unui e­­fectiv de animale cu fond genetic corespun­zător şi cu producţie ridicată, ca urmare a concentrării şi specia­lizării pe producţia de lapte, a restructurării şi îmbunătăţirii efecti­vului de bovine, în a­­nul trecut, unitatea noastră a înregistrat progrese considerabile, obţinînd peste 2.000 litri de lapte de la fiecare vacă furajată, faţă de 1.670 litri cît era pla­nificat. Cînd se obţin rezul­tate într-un domeniu sau altul, obişnuim să vorbim de „eforturi substanţiale“, de „preo­cupări sporite“ etc. Tre­buie să arăt însă că producţia de peste 2.000 litri lapte de la fie­care vacă furajată ob­ţinută la unitatea noas­tră, nu este rezultatul cine ştie căror sforţări, ci şi al unor măsuri fi­reşti, fără de care ac­­­­tivitatea de creştere a animalelor nici nu se poate concepe. Astfel, în mod concret, la fer­ma noastră am introdus o evidenţă clară a pro­ducţiei de lapte la fie­care vacă furajată, ca­re au fost urmărite şi sub aspectul reproduc­ţiei, ceea ce ne-a ofe­rit posibilitatea nu nu­mai a unei selecţii ju­dicioase din punctul de vedere al producţiei, ci şi asigurarea unui tineret de înlocuire corespunzător, din pră­­sila proprie. De un real folos ne-a fost şi ţinerea la zi a calendarului des­făşurării procesului de montă şi de natalitate a vacilor şi a juninci­­lor, fapt concretizat într-un procent de natalitate de 90,2 la su­tă, obţinut în cursul anului trecut. La capitolul „măsuri pentru sporirea produc­ţiei de lapte“ trebuie să amintim, în primul rînd, lotizarea vaci­lor, în vederea deter­minării şi asigurării ra­ţiilor zilnice, în confor­mitate cu producţia da­tă, precum şi pentru asigurarea maturizării la timp, în scopul intră­rii în producţie a tine­retului de înlocuire. Considerăm, de ase­menea, că am proce­dat just atunci cînd am dublat preocupări­le menţionate cu sti­­mularea activităţii lu­crătorilor din acest sector important, prin introducerea şi gene­ralizarea acordului glo­bal la fiecare loc de muncă. Astfel, în sec­torul de vaci cu lapte, îngrijitorilor li s-a a­­cordat — în cadrul a­­cordului global — pen­tru fiecare litru de lap­te muls cîte 0,50 lei, la fiecare viţea pre­dată la o greutate de 70 kg un stimulent de 150 lei, după fiecare vacă şi junincă gestan­­tă o remunerare de 50 lei etc. Rezultatele prac­tice obţinute, precum şi Hotărîrea cu privire BÁRÓ Attila, inginer şef la C.A.P. Cristuru Secuiesc (Continuare în pag. ■ 2­a) = ac=iai=3ai=3mi=3c=ii=j!=3E=!i=3c_n în obiectiv:3000 LITRI LAPTE DE LA FIECARE VACA FURAJATA! Experienţa noastră demon­strează realismul ţelului propus ­ PICHERUL Trecuse de mult miezul nopţii şi viscolul se înteţise, spulberînd nămeţii şi îngrămădin­­du-i in mijlocul şoselei naţionale Miercurea- Ciuc — Odorheiu Secuiesc. Circulaţia autove­hiculelor devenise anevoioasă. Şi totuşi, în pofida căderilor masive de zăpadă şi a visco­lului, şoseaua nu trebuia închisă pentru că altfel se paraliza traficul dintre cele două mari oraşe ale judeţului, ca şi tranzitul ce­lorlalte vehicule înspre Braşov sau Sighişoara. Din cabina autogrederului, picherul Antal Iuliu de la Districtul Harghita, stăpinul“ ce­lor 40 de kilometri de şosea de la marginea oraşului Miercurea-Ciuc pină in comuna Satu Mare, privea nemulţumit in urma celor două tractoare echipate cu pluguri care mergeau în faţă. Ce folos că cu un minut înainte ză­pada fusese înlăturată, cînd acum iarăşi şo­seaua se înzăpezise! A­bia se întorsese de la şantierele de drumuri din Ciceu şi Frumoasa, aducind cu sine alte utilaje care să ajute la deszăpezirea şoselei. Tractoare, camioane, au­­togrederul, turbofreza ... toate mergeau în lanţ, formind parcă o puternică coloană blin­dată in Luptă cu natura dezlănţuită. Urcaseră cu greu serpentinele şi tocmai depăşiseră cabana Brădet şi intersecţia cu drumul judeţean spre Băile Harghita, cînd pi­cherului i se păru că zăreşte, în lumina fa­rurilor, ei şi­pa oameni. Faptul părea neverosi­mil, atît din cauza orei înaintate, cit şi a vis­colului. Cine ar fi pornit la drum pe un ase­menea timp ? Coborind din cabină, găsi de-a lungul șoselei vreo 25 de oameni, fiecare a­­vînd căciulile trase pină peste ochi și gulere- Ing. Viorel MAGHIARU (Continuare to oag • 2-a) nai Proletari din toate ţările, tini­ți-vă! 4 pagini 30 baniHARGH1T ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN I. J. I. L Odorheiu Secuiesc Colectivul de muncă al secţiei de mobilă a întreprinderii de­­ industrie locală din Odorheiu Secuiesc, participînd cu însufleţire­a la întrecerea socialistă, a înscris un nou succes în activitatea­­ desfăşurată pentru îndeplinirea planului pe acest an şi a anga-­­ jamentelor asumate . IN PRIMELE DOUA DECADE ALE LUNII n MARTIE LUCRATORII SECTIEI AU PRODUS PESTE PREVE-­­ DERILE PLANULUI MOBILA IN VALOARE DE 111.000 LEI. [] Pe teme ale muzicii culte Ieri, la Casa de cul­tură din Miercurea- Ciuc, a avut loc o în­tâlnire a colectivului ar­tistic al Operei maghia­re din Cluj, cu activişti culturali din oraşul re­şedinţă de judeţ şi re­dactori ai presei loca­le. Discuţiile au eviden­ţiat modul în care spec­tacolele prezentate de acest colectiv ar putea îmbogăţi viaţa muzica­lă a judeţului, care sunt căile cele mai adecva­te de pătrundere a mu­zicii culte în rîndul marelui public. De ase­menea, s-a ridicat pro­blema unui plan de perspectivă al turneelor pe care Opera maghiară din Cluj Ie va între­prinde în judeţul Har­ghita, precum şi con­diţiile unei bune desfă­şurări a spectacolelor. PAG. A 3-A Sistematizarea­­cale a dezvol­tării şi înfloririi continue a localităţilor rurale Din cronica La Fabrica de maşini casnice „23 August“ din Satu Mare a fost realizat primul lot din­­tr-un nou produs. Este vorba de maşina de gă­tit electrică, cu 3 o­­chiuri, (avînd o putere de 1 200 W, 800 W şi respectiv, 200 W), cup­tor şi grătar. Noul produs, con­struit pe modelul maşi­nilor de gătit cu gaze, va fi livrat pieţei In cursul acestei luni, ur­mând ca pînă la sfârşi­tul anului să fie reali­zate peste 4 000 de bucăţi. Colectivul sătmărean a pregătit alte trei ti­puri de maşini de gă­tit cu gaze, cu 4 şi 5 ochiuri, precum şi un model mai mic cu 2 ochiuri, care urmează a fi asimilate în pro­ducţia de serie pînă la sfîrşitul primului se­mestru. Noul hotel din Tg. Mureş, dat în folo­sinţă acum cîteva zile, dispune de 234 locuri, restaurant, bar de zi, bar de noapte, cofetărie etc. ■Coto­­ Al. SZAKÁCS Informaţii Schimburile de experienţă între comitetele de femei din judeţul nostru continuă. Ieri, la ora­ş, in comuna Joseni, a avut loc schimbul de experienţă intre comitetul comunal de fe­mei din localitate şi cel din Praid. S-au purtat discuţii pe marginea stilului şi metodelor de muncă cu femeile, discuţii ce au determi­nat o mai bună cunoaştere reciprocă. Totodată, au fost vizitate obiectivele social-culturale la realizarea cărora o contribuţie valoroasă au a­­vut-o şi femeile. Pentru o mai bună securitate a circulaţiei in oraşul reşedinţă de judeţ au fost desfiinţa­te unele treceri de pie­toni, după cum urmea­ză: s-a desfiinţat tre­cerea de pietoni din faţa Casei orăşeneşti de cultură, traversarea executîndu-se numai prin faţa Consiliului popular orăşenesc; în strada N. Bălcescu s-au produs două modifi­cări: desfiinţarea tre­cerilor de pietoni din faţa blocului nr. 2 şi din dreptul hotelului „Harghita“, în strada Petőfi s-a desfiinţat trecerea de pietoni din faţa Şcolii tehnice de construcţii Astăzi după-amiază, la clubul „Minerula“ din Bălan va avea loc ex­punerea intitulată :Cul­tura spirituală“, susţi­nută de Barabási La­­dislau, directorul clu­bului. Recent, la Clubul „Mi­nerul“ din Bălan a a­­vut loc deschiderea cursurilor noului cerc de croitorie, care cu­prinde circa 20 de cursante. Cercul va a­vea două şedinţe pa săptămână într-una din sălile clubului. Peste­­ 90 de ingineri agronomi de la coope­rativele agricole din judeţ au participat la un schimb de experi­enţă pe tema cartofu­lui şi protecţiei plan­telor. Ei au vizitat fer­ma zootehnică a Coope­rativei agricole din Sin­­martin, precum şi Co­operativa agricolă din Tuşnad, unde discuţiile s-au purtat pe tema distrugerii buruienilor, vizionîndu-se și un film documentar în legătu­ră cu folosirea ierbi­­cidelor. Consiliul popular comunal şi conducerea activităţii ideologice şi cultural-educative „Organelor şi organizaţiilor de partid, consiliilor populare comunale le revine îndatorirea de a conduce în mod direct activitatea căminelor culturale, a bibliotecilor, cinematografelor, centrelor de radioficare, muzeelor, caselor memoriale a mişcării artistice de amatori, a tuturor instituţiilor de educaţie şi cultură de la sate, asigurînd cuprindi­rea în cadrul acestei activităţi a maselor largi de oameni ai muncii, în­deosebi a tineretului şi femeilor“. (Din Rezoluţia Conferinţei pe ţară a secretarilor comitetelor de partid şi a preşedinţilor consiliilor populare comunale). Avînd în vedere sar­cinile stabilite în Hotă­­rîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 3—5 noiem­brie 1971, precum şi la cele reieşite din docu­mentele­­Conferinţei Na­ţionale a P.C.R. din iulie 1972, Consiliul po­pular al judeţului Har­ghita, la sesiunea a XIV-a ordinară din 28 noiembrie 1972, a a­­nalizat activitatea con­siliilor populare privind dezvoltarea activităţii cultural-educative şi de răspîndire a cunoştin­ţelor ştiinţifice. Pen- * tru a îmbunătăţi mun­ca în acest domeniu de activitate a emis Hotă­rîrea nr. 9, care trasea­ză sarcini concrete tu­turor consiliilor popu­lare. Din dorinţa de a ur­mări cum sînt traduse în viaţă prevederile a­­cestei hotărîri au fost întreprinse controale în numeroase comune, a­­jungîndu-se la conclu­zia că majoritatea con­siliilor populare dau dovadă de receptivitate privind orientarea vieţii spirituale a localităţii îmbinînd interesele cul­turale locale cu cerin­ţele generale ale edu­caţiei. Planurile cămi­nelor culturale din Praid, Ocland, Corund confirmă preocuparea în acest sens a comite­telor executive locale, ele conţinînd acţiuni educative concrete ur­mărind formarea şi dez­voltarea conştiinţei po­litice, cetăţeneşti a oa­menilor muncii, lărgi­rea orizontului lor ştiinţific, pregătirea pentru muncă şi viaţă a tinerei generaţii. Con­siderăm pozitiv modul cum aceste consilii po­pulare se preocupă de realizarea sarcinilor e­­ducative înscrise în pro­gramele unitare locale, şi contribuţia con­cretă a fiecărui inte­lectual şi conducător de unitate la desfăşu­rarea ritmică a acţiuni­lor politico-educative din cadrul comunelor şi satelor aparţinătoare. Ne surprinde însă cazul unor consilii po­pulare (Mihăileni, Lă­­zarea, Corbu, Siculeni, Ciumani, Tulgheş) ca­re fie că nu cunosc Hotărîrea nr. 9/1972,, fie că n-au întreprins mai nimic pentru realizarea acesteia. Nu se poate concepe, ca tocmai re­prezentanţii­­locali ai puterii de stat să nu cunoască nişte indica­ţii concrete referitoare la un domeniu cum este educaţia comunis­tă a cetăţenilor, atît de mult accentuată în documentele de par­tid şi de stat. Numai astfel se poate explica, N. BUCUR. (Continuare în pag­i 2 a) In staţiunea Borsec De la un an La altul, Borsecul — cunoscută staţiune montană de odihnă şi tratament — şi-a căpătat un bine­meritat­ prestigiu. A­nu­al mii de oameni ai muncii din diferite col­ţuri ale ţării beneficia­ză de condiţiile optime de odihnă şi tratament ce le oferă întreprin­derea balneară. Edifi­cator este faptul că numai în anul trecut, tratamentul balneo­­fizioterapeutic a adus întreprinderii un bene­ficiu de 772.000 lei faţă de 350.000 lei, cît fusese prevăzuţi Avîndu-se în vedere afluxul mare de turişti care vizitează staţiunea, conducerea I.B.C. Borsec, a pornit de timpuriu pregătirile pentru întâmpinarea vii­torului sezon aşa cum se cuvine. Int­rucît în perioadele de vîrf, ca­pacitatea vilelor exis­tente nu satisface soli­citările celor sosiţi, conducerea întreprin­derii s-a orientat ca, prin lucrările ce vor fi întreprinse să pună la dispoziţia oaspeţilor, un număr mai mare de vile, cu un confort a­­decvat. în acest sens, prin reconstrucţia vilei Ipson, care pînă acum nu era cotată la nici u­­na din categoriile de confort, se vor realiza 12 garsoniere de con­fort A. De asemenea, prin introducerea încăl­zirii centrale la vila nr. 58, apoi la vilele 46, 47, 48, 49 se vor pune în valoare 228 de locuri cu un confort îmbună­tăţit, ceea ce va satis­face pe deplin exigen­ţele celor sosiţi la odih­nă şi tratament în ano­timpurile mai frigu­roase, întrucît în tim­pul sezonului, solicită­rile familiştilor pentru camere cu două şi trei paturi au fost foarte multe, conducerea în­treprinderii a venit cu ideea compartimentării camerelor mari. Astfel, va fi compartimentată cabana de la vila nr. 53, iar la 15 vile se vor executa lucrări de zu­grăvire şi reamenajare. Printr-o mai­ bună fo­losire a spaţiilor de cazare existente, există posibilitatea punerii in valoare a peste 50 de locuri în timpul sezonu­lui, realizîndu-se astfel un spor de producţie suplimentară de peste 200.000 lei. O discuţie avută cu tovarăşul Mihai Natea, directorul I.B.C. Borsec, a relie­fat faptul că, sezonul estival este pregătit cu minuţiozitate încă de pe acum.­­ De fapt, ne spu­nea interlocutorul nos­tru, anul acesta, va constitui pentru noi un an al calităţii servicii­lor prestate Rezultatele frumoase obţinute în anul trecut, beneficiile realizate, ne obligă la mai mult. Colectivul nostru de muncă este din timp, a staţiunii cu produse alimentare în sortimente şi cantităţi suficiente. De asemenea la cantinele noastre se vor afla pe timpul se­zonului, tot felul de băuturi, de răcoritoare. In vederea asigurării unei asistenţe medica­le de calitate şi la un nivel corespunzător, a­­vem promisiuni certe că personalul medical ce va fi deplasat in sta­ţiune pe timpul sezo­nului estival va satis­face pe deplin cerinţele celor sosiţi la noi pen­tru tratament. De fapt, activitatea cadrelor me­dicale a fost bună şi în anul trecut. O sta­tistică sumară eviden­ţiază că s-au efectuat pentru oamenii muncii sosiţi la tratament 18.600 analize medicale, peste 1000 de radiosco­­pii, 900 de radiografii, 232.000 băi, 257.000 e­ VIITORUL SEZON ESTIVAL SE PREGĂTEŞTE ÎNCĂ DE PE ACUM convins de acest lucru şi va face totul pentru ca în viitorul sezon să fie la înălţimea aştep­tărilor. Pe lângă faptul că vom acorda o mare atenţie creşterii locuri­lor de cazare în vile, îmbunătăţirii gradului de­ confort, vom pune un accent deosebit pe aprovizionarea ritmică. (Confort in p.g. . .­.)" G. CIPRIAN

Next