Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1973 (Anul 6, nr. 1509-1583)
1973-03-22 / nr. 1575
ANUL VI, nr 1575 JOI 22 martie 1973 roD 0 o aa I rcn cracat 11=31 FILE DIN MAREA ÎNTRECERE 2 Şi în această a doua decadă a lunii martie, colective ] muncă dintr-o serie de unităţi economice harghitene au obţinut realizări notabile in întrecerea socialistă pentru îndeplinirea planului pe acest an la nivelul său maximal, precum şi a angaja - mentelor asumate. Uzina de fier Vlăhiţa 0 Metalurgiştii vlăhiţeni, printr-o mai bună utilizare a capaci- t tăţilor de producţie şi a timpului de lucru, au produs PESTE PREVEDERILE PLANULUI, IN PRIMELE DOUA DECADE ALE LI ACESTEI LUNI, 24 TONE DE MAŞINI ŞI UTILAJE PENTRU INDUSTRIA METALURGICA. D . Tot la Uzina de fier Vlăhiţa se desfăşoară în prezent o acţiune în vederea reorganizării transportului intern, prin introinducerea metodei boxpaletizării mecanizate, care vizează reduce- rea manipulărilor la operaţiile de încărcare-descărcare, sporirea productivităţii muncii, evitarea deteriorărilor provocate în timpul transportului intern, mai buna folosire a spaţiilor de deponzitare extinzîndu-se utilizarea lor verticală, reducerea cu circa 1, 50 la sută a cheltuielilor de manipulare-transport. Eficienţa eco- nomică a acestei măsuri este de 540.000 Iei anual. 11.31 Tehnoutilaj Odorheiu Secuiesc a .0 Muncitorii, tehnicienii şi inginerii acestei întreprinderi ni odorheiene au obţinut şi ei rezultate bune în cele douăzeci de zile ce au trecut din luna martie. Ei au produs PESTE PREVE- fi DERILE PLANULUI 32 TONE DE MAŞINI ŞI UTILAJE PEN- TRU INDUSTRIA ALIMENTARA. In felul acesta, cantitatea de [j maşini şi utilaje realizate suplimentar de la începutul anului şi pină in prezent se ridică la 192 tone. D 0 □ de DDDD IL Fapt incontestabil, unităţile agricole cooperatiste din judeţul nostru, şi printre ele şi cea din Cristuru Secuiesc, dispun de mari posibilităţi în activitatea de creştere a animalelor Deci tendinţa ca zootehnia să devin că principală sursă de venituri apare temeinic justificată. Pornind de la acest deziderat, precum şi de la faptul că sporirea producţiei animaliere depinde în măsură hotărîtoare de asigurarea unui efectiv de animale cu fond genetic corespunzător şi cu producţie ridicată, ca urmare a concentrării şi specializării pe producţia de lapte, a restructurării şi îmbunătăţirii efectivului de bovine, în anul trecut, unitatea noastră a înregistrat progrese considerabile, obţinînd peste 2.000 litri de lapte de la fiecare vacă furajată, faţă de 1.670 litri cît era planificat. Cînd se obţin rezultate într-un domeniu sau altul, obişnuim să vorbim de „eforturi substanţiale“, de „preocupări sporite“ etc. Trebuie să arăt însă că producţia de peste 2.000 litri lapte de la fiecare vacă furajată obţinută la unitatea noastră, nu este rezultatul cine ştie căror sforţări, ci şi al unor măsuri fireşti, fără de care activitatea de creştere a animalelor nici nu se poate concepe. Astfel, în mod concret, la ferma noastră am introdus o evidenţă clară a producţiei de lapte la fiecare vacă furajată, care au fost urmărite şi sub aspectul reproducţiei, ceea ce ne-a oferit posibilitatea nu numai a unei selecţii judicioase din punctul de vedere al producţiei, ci şi asigurarea unui tineret de înlocuire corespunzător, din prăsila proprie. De un real folos ne-a fost şi ţinerea la zi a calendarului desfăşurării procesului de montă şi de natalitate a vacilor şi a junincilor, fapt concretizat într-un procent de natalitate de 90,2 la sută, obţinut în cursul anului trecut. La capitolul „măsuri pentru sporirea producţiei de lapte“ trebuie să amintim, în primul rînd, lotizarea vacilor, în vederea determinării şi asigurării raţiilor zilnice, în conformitate cu producţia dată, precum şi pentru asigurarea maturizării la timp, în scopul intrării în producţie a tineretului de înlocuire. Considerăm, de asemenea, că am procedat just atunci cînd am dublat preocupările menţionate cu stimularea activităţii lucrătorilor din acest sector important, prin introducerea şi generalizarea acordului global la fiecare loc de muncă. Astfel, în sectorul de vaci cu lapte, îngrijitorilor li s-a acordat — în cadrul acordului global — pentru fiecare litru de lapte muls cîte 0,50 lei, la fiecare viţea predată la o greutate de 70 kg un stimulent de 150 lei, după fiecare vacă şi junincă gestantă o remunerare de 50 lei etc. Rezultatele practice obţinute, precum şi Hotărîrea cu privire BÁRÓ Attila, inginer şef la C.A.P. Cristuru Secuiesc (Continuare în pag. ■ 2a) = ac=iai=3ai=3mi=3c=ii=j!=3E=!i=3c_n în obiectiv:3000 LITRI LAPTE DE LA FIECARE VACA FURAJATA! Experienţa noastră demonstrează realismul ţelului propus PICHERUL Trecuse de mult miezul nopţii şi viscolul se înteţise, spulberînd nămeţii şi îngrămădindu-i in mijlocul şoselei naţionale Miercurea- Ciuc — Odorheiu Secuiesc. Circulaţia autovehiculelor devenise anevoioasă. Şi totuşi, în pofida căderilor masive de zăpadă şi a viscolului, şoseaua nu trebuia închisă pentru că altfel se paraliza traficul dintre cele două mari oraşe ale judeţului, ca şi tranzitul celorlalte vehicule înspre Braşov sau Sighişoara. Din cabina autogrederului, picherul Antal Iuliu de la Districtul Harghita, stăpinul“ celor 40 de kilometri de şosea de la marginea oraşului Miercurea-Ciuc pină in comuna Satu Mare, privea nemulţumit in urma celor două tractoare echipate cu pluguri care mergeau în faţă. Ce folos că cu un minut înainte zăpada fusese înlăturată, cînd acum iarăşi şoseaua se înzăpezise! Abia se întorsese de la şantierele de drumuri din Ciceu şi Frumoasa, aducind cu sine alte utilaje care să ajute la deszăpezirea şoselei. Tractoare, camioane, autogrederul, turbofreza ... toate mergeau în lanţ, formind parcă o puternică coloană blindată in Luptă cu natura dezlănţuită. Urcaseră cu greu serpentinele şi tocmai depăşiseră cabana Brădet şi intersecţia cu drumul judeţean spre Băile Harghita, cînd picherului i se păru că zăreşte, în lumina farurilor, ei şipa oameni. Faptul părea neverosimil, atît din cauza orei înaintate, cit şi a viscolului. Cine ar fi pornit la drum pe un asemenea timp ? Coborind din cabină, găsi de-a lungul șoselei vreo 25 de oameni, fiecare avînd căciulile trase pină peste ochi și gulere- Ing. Viorel MAGHIARU (Continuare to oag • 2-a) nai Proletari din toate ţările, tiniți-vă! 4 pagini 30 baniHARGH1T ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN I. J. I. L Odorheiu Secuiesc Colectivul de muncă al secţiei de mobilă a întreprinderii de industrie locală din Odorheiu Secuiesc, participînd cu însufleţirea la întrecerea socialistă, a înscris un nou succes în activitatea desfăşurată pentru îndeplinirea planului pe acest an şi a anga- jamentelor asumate . IN PRIMELE DOUA DECADE ALE LUNII n MARTIE LUCRATORII SECTIEI AU PRODUS PESTE PREVE- DERILE PLANULUI MOBILA IN VALOARE DE 111.000 LEI. [] Pe teme ale muzicii culte Ieri, la Casa de cultură din Miercurea- Ciuc, a avut loc o întâlnire a colectivului artistic al Operei maghiare din Cluj, cu activişti culturali din oraşul reşedinţă de judeţ şi redactori ai presei locale. Discuţiile au evidenţiat modul în care spectacolele prezentate de acest colectiv ar putea îmbogăţi viaţa muzicală a judeţului, care sunt căile cele mai adecvate de pătrundere a muzicii culte în rîndul marelui public. De asemenea, s-a ridicat problema unui plan de perspectivă al turneelor pe care Opera maghiară din Cluj Ie va întreprinde în judeţul Harghita, precum şi condiţiile unei bune desfăşurări a spectacolelor. PAG. A 3-A Sistematizareacale a dezvoltării şi înfloririi continue a localităţilor rurale Din cronica La Fabrica de maşini casnice „23 August“ din Satu Mare a fost realizat primul lot dintr-un nou produs. Este vorba de maşina de gătit electrică, cu 3 ochiuri, (avînd o putere de 1 200 W, 800 W şi respectiv, 200 W), cuptor şi grătar. Noul produs, construit pe modelul maşinilor de gătit cu gaze, va fi livrat pieţei In cursul acestei luni, urmând ca pînă la sfârşitul anului să fie realizate peste 4 000 de bucăţi. Colectivul sătmărean a pregătit alte trei tipuri de maşini de gătit cu gaze, cu 4 şi 5 ochiuri, precum şi un model mai mic cu 2 ochiuri, care urmează a fi asimilate în producţia de serie pînă la sfîrşitul primului semestru. Noul hotel din Tg. Mureş, dat în folosinţă acum cîteva zile, dispune de 234 locuri, restaurant, bar de zi, bar de noapte, cofetărie etc. ■Coto Al. SZAKÁCS Informaţii Schimburile de experienţă între comitetele de femei din judeţul nostru continuă. Ieri, la oraş, in comuna Joseni, a avut loc schimbul de experienţă intre comitetul comunal de femei din localitate şi cel din Praid. S-au purtat discuţii pe marginea stilului şi metodelor de muncă cu femeile, discuţii ce au determinat o mai bună cunoaştere reciprocă. Totodată, au fost vizitate obiectivele social-culturale la realizarea cărora o contribuţie valoroasă au avut-o şi femeile. Pentru o mai bună securitate a circulaţiei in oraşul reşedinţă de judeţ au fost desfiinţate unele treceri de pietoni, după cum urmează: s-a desfiinţat trecerea de pietoni din faţa Casei orăşeneşti de cultură, traversarea executîndu-se numai prin faţa Consiliului popular orăşenesc; în strada N. Bălcescu s-au produs două modificări: desfiinţarea trecerilor de pietoni din faţa blocului nr. 2 şi din dreptul hotelului „Harghita“, în strada Petőfi s-a desfiinţat trecerea de pietoni din faţa Şcolii tehnice de construcţii Astăzi după-amiază, la clubul „Minerula“ din Bălan va avea loc expunerea intitulată :Cultura spirituală“, susţinută de Barabási Ladislau, directorul clubului. Recent, la Clubul „Minerul“ din Bălan a avut loc deschiderea cursurilor noului cerc de croitorie, care cuprinde circa 20 de cursante. Cercul va avea două şedinţe pa săptămână într-una din sălile clubului. Peste 90 de ingineri agronomi de la cooperativele agricole din judeţ au participat la un schimb de experienţă pe tema cartofului şi protecţiei plantelor. Ei au vizitat ferma zootehnică a Cooperativei agricole din Sinmartin, precum şi Cooperativa agricolă din Tuşnad, unde discuţiile s-au purtat pe tema distrugerii buruienilor, vizionîndu-se și un film documentar în legătură cu folosirea ierbicidelor. Consiliul popular comunal şi conducerea activităţii ideologice şi cultural-educative „Organelor şi organizaţiilor de partid, consiliilor populare comunale le revine îndatorirea de a conduce în mod direct activitatea căminelor culturale, a bibliotecilor, cinematografelor, centrelor de radioficare, muzeelor, caselor memoriale a mişcării artistice de amatori, a tuturor instituţiilor de educaţie şi cultură de la sate, asigurînd cuprindirea în cadrul acestei activităţi a maselor largi de oameni ai muncii, îndeosebi a tineretului şi femeilor“. (Din Rezoluţia Conferinţei pe ţară a secretarilor comitetelor de partid şi a preşedinţilor consiliilor populare comunale). Avînd în vedere sarcinile stabilite în Hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971, precum şi la cele reieşite din documenteleConferinţei Naţionale a P.C.R. din iulie 1972, Consiliul popular al judeţului Harghita, la sesiunea a XIV-a ordinară din 28 noiembrie 1972, a analizat activitatea consiliilor populare privind dezvoltarea activităţii cultural-educative şi de răspîndire a cunoştinţelor ştiinţifice. Pen- * tru a îmbunătăţi munca în acest domeniu de activitate a emis Hotărîrea nr. 9, care trasează sarcini concrete tuturor consiliilor populare. Din dorinţa de a urmări cum sînt traduse în viaţă prevederile acestei hotărîri au fost întreprinse controale în numeroase comune, ajungîndu-se la concluzia că majoritatea consiliilor populare dau dovadă de receptivitate privind orientarea vieţii spirituale a localităţii îmbinînd interesele culturale locale cu cerinţele generale ale educaţiei. Planurile căminelor culturale din Praid, Ocland, Corund confirmă preocuparea în acest sens a comitetelor executive locale, ele conţinînd acţiuni educative concrete urmărind formarea şi dezvoltarea conştiinţei politice, cetăţeneşti a oamenilor muncii, lărgirea orizontului lor ştiinţific, pregătirea pentru muncă şi viaţă a tinerei generaţii. Considerăm pozitiv modul cum aceste consilii populare se preocupă de realizarea sarcinilor educative înscrise în programele unitare locale, şi contribuţia concretă a fiecărui intelectual şi conducător de unitate la desfăşurarea ritmică a acţiunilor politico-educative din cadrul comunelor şi satelor aparţinătoare. Ne surprinde însă cazul unor consilii populare (Mihăileni, Lăzarea, Corbu, Siculeni, Ciumani, Tulgheş) care fie că nu cunosc Hotărîrea nr. 9/1972,, fie că n-au întreprins mai nimic pentru realizarea acesteia. Nu se poate concepe, ca tocmai reprezentanţiilocali ai puterii de stat să nu cunoască nişte indicaţii concrete referitoare la un domeniu cum este educaţia comunistă a cetăţenilor, atît de mult accentuată în documentele de partid şi de stat. Numai astfel se poate explica, N. BUCUR. (Continuare în pagi 2 a) In staţiunea Borsec De la un an La altul, Borsecul — cunoscută staţiune montană de odihnă şi tratament — şi-a căpătat un binemeritat prestigiu. Anual mii de oameni ai muncii din diferite colţuri ale ţării beneficiază de condiţiile optime de odihnă şi tratament ce le oferă întreprinderea balneară. Edificator este faptul că numai în anul trecut, tratamentul balneofizioterapeutic a adus întreprinderii un beneficiu de 772.000 lei faţă de 350.000 lei, cît fusese prevăzuţi Avîndu-se în vedere afluxul mare de turişti care vizitează staţiunea, conducerea I.B.C. Borsec, a pornit de timpuriu pregătirile pentru întâmpinarea viitorului sezon aşa cum se cuvine. Intrucît în perioadele de vîrf, capacitatea vilelor existente nu satisface solicitările celor sosiţi, conducerea întreprinderii s-a orientat ca, prin lucrările ce vor fi întreprinse să pună la dispoziţia oaspeţilor, un număr mai mare de vile, cu un confort adecvat. în acest sens, prin reconstrucţia vilei Ipson, care pînă acum nu era cotată la nici una din categoriile de confort, se vor realiza 12 garsoniere de confort A. De asemenea, prin introducerea încălzirii centrale la vila nr. 58, apoi la vilele 46, 47, 48, 49 se vor pune în valoare 228 de locuri cu un confort îmbunătăţit, ceea ce va satisface pe deplin exigenţele celor sosiţi la odihnă şi tratament în anotimpurile mai friguroase, întrucît în timpul sezonului, solicitările familiştilor pentru camere cu două şi trei paturi au fost foarte multe, conducerea întreprinderii a venit cu ideea compartimentării camerelor mari. Astfel, va fi compartimentată cabana de la vila nr. 53, iar la 15 vile se vor executa lucrări de zugrăvire şi reamenajare. Printr-o mai bună folosire a spaţiilor de cazare existente, există posibilitatea punerii in valoare a peste 50 de locuri în timpul sezonului, realizîndu-se astfel un spor de producţie suplimentară de peste 200.000 lei. O discuţie avută cu tovarăşul Mihai Natea, directorul I.B.C. Borsec, a reliefat faptul că, sezonul estival este pregătit cu minuţiozitate încă de pe acum. De fapt, ne spunea interlocutorul nostru, anul acesta, va constitui pentru noi un an al calităţii serviciilor prestate Rezultatele frumoase obţinute în anul trecut, beneficiile realizate, ne obligă la mai mult. Colectivul nostru de muncă este din timp, a staţiunii cu produse alimentare în sortimente şi cantităţi suficiente. De asemenea la cantinele noastre se vor afla pe timpul sezonului, tot felul de băuturi, de răcoritoare. In vederea asigurării unei asistenţe medicale de calitate şi la un nivel corespunzător, avem promisiuni certe că personalul medical ce va fi deplasat in staţiune pe timpul sezonului estival va satisface pe deplin cerinţele celor sosiţi la noi pentru tratament. De fapt, activitatea cadrelor medicale a fost bună şi în anul trecut. O statistică sumară evidenţiază că s-au efectuat pentru oamenii muncii sosiţi la tratament 18.600 analize medicale, peste 1000 de radioscopii, 900 de radiografii, 232.000 băi, 257.000 e VIITORUL SEZON ESTIVAL SE PREGĂTEŞTE ÎNCĂ DE PE ACUM convins de acest lucru şi va face totul pentru ca în viitorul sezon să fie la înălţimea aşteptărilor. Pe lângă faptul că vom acorda o mare atenţie creşterii locurilor de cazare în vile, îmbunătăţirii gradului de confort, vom pune un accent deosebit pe aprovizionarea ritmică. (Confort in p.g. . ..)" G. CIPRIAN