Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1974 (Anul 7, nr. 1894-1930)
1974-04-20 / nr. 1910
PRODUSE LA EXPORT, PESTE PLAN In marea bătălie ce se desfăşoară pentru întîmpinarea zilei de 1 Mai cu noi succese în muncă, în scopul realizării angajamentelor asumate în cinstea celor două apropiate evenimente din viaţa poporului nostru — cea de-a XXX-a aniversare a eliberării patriei şi cel de-al XI-lea Congres al partidului — colectivul de muncă al întreprinderii de tricotaje Miercurea-Ciuc a reuşit pînă la finele primului trimestru al anului să recupereze integral restanţele privind planul producţiei pentru export, iar de la începutul acestei luni au executat suplimentar pentru partenerii externi 6000 bucăți tricotate. Eroi ai marii întreceri Frasina PORTIK Sânt doi, S.I.L. Di- strău, promoto- rul întrecerii socialiste de la acest sector. JIGAU, întreprinderea de confecţii Miercurea-Ciuc, lună de lună realizează numai confecţii de calitate. KONCZ Erzsé- bet, Topitoria de in Joseni, e- exemplu de dă- ruire în mun- că. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul VII, nr. 1910 4 pagini, 30 bani SIMBATA, 20 aprilie 1974 - sărbătoare generatoare de înalte elanuri în muncă Linia de îmbuteliere a apei minerale de la Apemin Borsec : lucrările de bună calitate efectuate cu ocazia remontului au readus linia la parametrii iniţiali, asigurînd realizarea integrală a sarcinilor de plan. XX Foto: Al. SZAKÁCS Economii de energie şi combu. Harnicul colectiv de meşteşugari al Cooperativei „Voinţa“ din Odorheiu Secuiesc, evidenţiat recent în întrecerea socialistă pe anul 1973, a realizat în perioada scursă de la începutul anului, economii de energie electrică şi combustibili în valoare de 67.000 lei. Tinerii din municipiu dăruiesc „straie“ noi oraşului lor Vorbeam, cu cîtva timp în urmă, cu activiştii Comitetului municipal Odorheiu Secuiesc al U.T.C. despre modul în care tineretul din oraş răspunde chemărilor la muncă patriotică ori, mai bine-zis, despre felul în care contribuie la crearea unei localităţi bine gospodărite şi frumoase, ai cărei cetăţeni maturi vor fi, mîine, tocmai ei. Unanim interlocutorii mei au fost de acord că, între organizaţiile din judeţ, cea a lor se distinge tocmai prin dragostea pe care o manifestă tinerii pentru oraşul lor, ,,copiind“, dacă vreţi, la o scară foarte puţin redusă, eforturile pe care le întreprind „cei mari“ în direcţia sporirii bogăţiei economice a aşezării, a dotării ei cu obiective social-obşteşti. In această primăvară am întovărăşit citeva brigăzi de tineret pe diferite şantiere ale muncii patriotice. Ca întotdeauna cînd te afli alături de tineri, m-a încercat un sentiment tonic, de optimism revărsat din străfundurile amintirii unde „doarme“ pentru toată viaţa tină- rul care am fost cîndva. ^ Poate aceasta a şi fost cauza pentru care am simţit nevoia să prind în mină o unealtă şi să mă „prenumăr în obştea ^ lor“, cum ar putea fi parafrazată celebra ex- presie călinesciană. * încă de la 1 martie, împrejurimile Băilor ^ Sărate au început să ^ freamăte de prezenţa ^ tinerilor. Au fost depuse . Val. GHEORGHIU ^Continuare in pag. a 3-a) \ In de ziarul azi: 9 De toate pentru toţi (pag. a 2-a) 9 Din activitatea consiliilor populare — Adunările populare — mijloc eficient de atragere a maselor la conducerea vieţii localităţilor, (pag. a 3-a) # Memento (pag. a 4-a) In pagina a 4-a : „Comunicatul Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia“„Declaraţiile Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia“ Zilele acestea, constructorii de nave de la Brăila au efectuat ultima lansare prin metode clasice. De pe vechea cală, care va ceda în curînd locul bazinului de armate, a fost lansat vasul „Milcov“, un împingător de 1.640 tone, ultima navă fluvială construită la Brăila. Acest vas a încheiat o serie de 14 nave-împingător destinate flotei noastre cît și exportului. In intervalul 1 ianuarie 1961—15 aprilie 1974 de pe această cală au fost lansate 931 de vase. In cadrul programului de dezvoltare prioritară a industriei construcţiilor navale, un loc important îl ocupă Şantierul naval Brăila, care se profilează în direcţia construcţiei şi reparaţiei de nave maritime. * După filaturile de bumbac din Cîmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului, pe meleagurile sucevene se ridică un nou obiectiv al industriei uşoare — Fabrica de tricotaje tip lină de la Rădăuţi. Stadiile fizice actuale de construcţie a întreprinderii se află în avans faţă de grafice. De altfel, constructorii s-au angajat ca în cinstea sărbătorii de la 23 August să-şi onoreze integral planul anual de investiţii. Peste 300 localnici, care vor lucra în noua unitate, urmează în prezent cursuri de calificare în întreprinderi similare din ţară. De asemenea, alţi muncitori de care fabrica va avea nevoie vor fi pregătiţi, în lunile următoare, prin cursuri de scurtă durată. (Agerpres) RECUPERAREA HIRTIEI - o problemă încă nerezolvată complet In ultimul timp, consumul de hîrtie a luat proporţii, solicitînd din plin rezervele de lemn pentru celuloză din pădurile noastre. Şi nu întotdeauna justificat, deoarece circa 40 la sută din pasta de hîrtie care se consumă în procesul de fabricaţie poate fi înlocuită cu deşeuri recuperate. S-a calculat că hîrtia ce se aruncă ori se arde anual echivalează cu consumul inutil a zeci de hectare de pădure. Semnalul de alarmă a fost tras acum cîţiva ani, modalităţile de colectare a hîrtiei utilizate formînd chiar obiectul unui act normativ — H.C.M. 1436/1970 — care fixează dispoziţii clare pentru toţi factorii cu atribuţii în acest domeniu. Hotărîrea stabileşte, de pildă, că întreprinderilor mari consumatoare de hîrtie li se fixează un plan de predare către centrele de preindustrializare şi achiziţii (foste centre D.C.A.), nerespectarea acestuia atrăgînd după sine aplicarea de penalizări. Sarcini clare sînt stabilite şi pentru consiliile populare, care trebuie să urmărească îndeplinirea tuturor indicatorilor fixaţi întreprinderii în sarcina căreia cade colectarea deşeurilor de hîrtie (întreprinderea de contractări, achiziţii şi preindustrializarea materiilor prime pentru industria uşoară). Din păcate, stipularile acestui act nu sunt cunoscute în amănunţime de către factorii de conducere din întreprinderi, care trebuie să organizeze un sistem de atribuţii stricte, nominalizate, incit să fie posibilă recuperarea în întregime a hîrtiei utilizate. De asemenea, nici centrele de preindustrializare şi achiziţii nu acţionează suficient de hotărît pentru preluarea operativă a deşeurilor papetare, atît de la consumatorii industriali cît şi de la populaţie, desfăşurînd o insuficientă propagandă pentru popularizarea punctelor de achiziţie, pentru educarea populaţiei în spiritul economiei, pentru combaterea risipei. (In judeţul nostru funcţionează trei asemenea centre, corespunzînd principalelor bazine geografice: la Miercurea-Ciuc, Gheorgheni şi Odorheiu Secuiesc. Care sunt carenţele acestei acţiuni şi ce măsuri trebuie aplicate pentru eliminarea lor, iată tema raidului nostru de azi, întreprins în Miercurea-Ciuc, în primul rînd am constatat că sînt încă multe întreprinderi care nu respectă cifrele stabilite prin planurile de predare. O situaţie statistică privind unităţile restanţiere la sfîrşitul anului 1973 ne-a pus în faţa unui caz clar de ignorare a prevederilor legale. Spicuim din lunga listă citeva cifre dintre cele mai mari P.T.T.R. — 4813 kg hîrtie nepredată ; I.J.E.COOP. — 9607 kg ; Întreprinderea ,de tricotaje — 9043 ; Filatura de lină pieptănată — 4457 kg ; Gh. VALCESCU (Continuare in pag. a I-a) Tovarăşul Lukács Zoltán, directorul adjunct al întreprinderii judeţene de legume şi fructe ne-a anunţat că astăzi, în magazinele specializate în desfacerea legumelor şi fructelor din judeţ, vor fi puse in vînzare noi cantităţi de castraveţi — circa 2,2 tone, roşii — 600 kg, salată — circa 13.000 căpăţini, şi ardei iute — 10.000 bucăţi — aduse din Olteniţa, Arad şi Ploieşti. Avertizăm pe şoferii care doresc să folosească D.N. 13 B Praid — Gheorgheni, că la kilometru 0+700, podul care traversează rîul Tîrnava Mică este deteriorat şi, ca atare, circulaţia se face pe o rută ocolitoare în cadrul comunei. In organizarea Filialei din Miercurea-Ciuc a Uniunii artiştilor plastici şi a Muzeului judeţean, a avut loc ieri, la Vlăhiţa, un schimb de experienţă la care au participat artişti plastici din judeţ. Acţiunea înII-lea al P.C.R., a urmărit apropierea creaţiei artistice de realităţile muncii clocotitoare din „cetatea de foc“ a judeţului, astfel că după vizitarea întreprinderii de fier, participanţii şi-au transpus impresiile cu mijloacele specifice artei plastice, laCorespondentul nostru, Demeter Francisc, ne scrie că, în aceste zile a început construcţia primului bloc turn în cartierul „Taberei“ din municipiul Odorheiu Secuiesc. Blocul va avea 40 de apartamente cu două şi trei camere şi va fi construit prin metoda cofrajului glisant. Astăzi, ora 19, la Casa de cultură din Topliţa are loc un medalion literar Camil Petrescu, închinat aniversării a 80 de ani de la naşterea marelui prozator român. Unităţile de desfacere aparţinătoare întreprinderii agricole de stat au primit circa 1.500 kg de castraveţi şi roşii de seră, precum şi o însemnată cantitate de ceapă verde, ce vor fi puse astăzi în vînzare, în magazinele „Gostat“ din Miercurea- Ciuc şi Odorheiu Secuiesc, chinată celei de-a 30-a aniversări a eliberării patriei şi Congresului al crările alcătuind o expoziţie „ad-hoc“, avînd ca tematică munca metalurgiştilor, în cadrul acţiunilor de înfrumuseţare a localităţilor rurale, ce se desfăşoară în această primăvară, se înscrie şi cea de la Sînsimion, unde prin munca patriotică a cetăţenilor au fost plan- Actualitatea toţi 1000 de butaşi trandafiri. de Pe firul apelor ţării, MUREŞUL După ce străbate marea Depresiune Transilvană, la hotarul comunei Zam, Mureşul pătrunde pe teritoriul judeţului Arad. Străvechi ţinut românesc, poartă de vest la hotarele patriei socialiste. Munţi cu pante line, dealuri semeţe ce coboară brusc în cîmpii largi şi netede, cu holde mănoase, bogat scăldate de razele soarelui. In porţiunea străjuită de Munţii Zărandului la nord şi dealurile Lipovei la sud, în drumul său spre cîmpie „unde zările sînt mai largi şi mai limpezi“, legendarul rîu primeşte la sinul său zeci de pîraie, ce-şi au obîrşia sub stîncile golaşe şi abrupte şi care în drumul lor culeg din adîncul vremii, doine şi datini nepieritoare despre vitejia, dragostea de libertate şi glia strămoşească, ale oamenilor din minunata „Ţară a Zărandului“ unde fiecare localitate, drum sau potecă din împărăţia pădurilor seculare ale Apusenilor, pînă în văile Crişului Alb, poartă amintirea paşilor lui Horea, ecoul fluierului lui Avram Iancu. Trezit la o nouă tinereţe sub soarele luminos al socialismului, meleagurile zărăndene pulsează o intensă viaţă economică. Liniştea acestor locuri este întreruptă de ţipătul ferăstraielor electrice, de concasoarele şi buldozerele carierelor de piatră, de sirenele fabricilor sau de coloanele camioanelor ce urcă şi coboară drumurile forestiere, transported bogăţia pădurilor la centrele de prelucrare. Şi din această amplă şi clocotitoare emulaţie creatoare, oamenii se remarcă demni şi stupini pe propria lor soartă, contribuind, în fiece zi cu noi izbînzi, la marea operă de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Mînîndu-şi apele mereu spre cîmpie, Mureşul întîlneşte în cale o localitate atestată documentar încă în secolul al XII-lea. Este oraşul Lipova, pe raza căruia în decursul istoriei s-au dezvoltat două alte localităţi : Radna şi Şoimoşul. Oraşul, renumit pentru meşteşugurile sale, devenit un puternic centru comercial (în stema medievală a oraşului era înfăţişată o barcă), care a deschis porţile în faţa răsculaţilor conduşi de Gheorghe Doja, în care Mihai Viteazul întemeiază în anul 1599 o garnizoană românească, înainte ca generalul Basta, comandantul trupelor habsburgice să-l fi ocupat, (ale cărei urme sunt păstrate şi astăzi în frontonul triunghiular, arcadele şi pilaştrii bazarului turcesc), oraşul prin care a trecut istoricul şi revoluţionarul Nicolae Bălcescu, la întoarcerea sa din tabăra lui Avram Iancu, este astăzi, mai întîi, de toate, o cochetă staţiune balneoclimaterică cu izvoare minerale alcaline, carbogazoase, feruginoase slab I. I. KISS (Continuare In pag. a 3-a) JUDEȚUL ARAD Aspect de muncă de la Combinatul chimic din Arad. Se efectuează lucrări de montaj.