Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1974 (Anul 7, nr. 1894-1930)

1974-04-20 / nr. 1910

PRODUSE LA EXPORT, PESTE PLAN In marea bătălie ce se desfăşoară pentru în­­tîmpinarea zilei de 1 Mai cu noi succese în muncă, în scopul reali­zării angajamentelor a­­sumate în cinstea celor două apropiate evenimente din via­ţa poporului nostru — cea de-a XXX-a ani­versare a eliberării pa­triei şi cel de-al XI-lea Congres al partidului — colectivul de muncă al întreprinderii de trico­taje Miercurea-Ciuc a reuşit pînă la finele primului trimestru al a­­nului să recupereze in­tegral restanţele privind planul producţiei pentru export, iar de la înce­putul acestei luni au e­­xecutat suplimentar pentru partenerii externi 6000 bucăți tricotate. Eroi ai marii întreceri Frasina PORTIK Sân­­t doi, S.I.L. Di- s­trău, promoto-­­ rul întrecerii­­ socialiste de la­­ acest sector.­­ JIGAU, între­prinderea de confecţii Mier­curea-Ciuc, lu­nă de lună realizează nu­mai confecţii de calitate. KONCZ Erzsé-­­ bet, Topitoria­­ de in Joseni, e- e­xemplu de dă-­­ ruire în mun-­­ că.­­ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul VII, nr. 1910 4 pagini, 30 bani SIMBATA, 20 aprilie 1974 - sărbătoare genera­toare de înalte elanuri în muncă Linia de îmbute­­liere a apei mine­rale de la Apemin Borsec : lucrările de bună calitate e­­fectuate cu ocazia remontului au rea­dus linia la para­metrii iniţiali, asi­­gurînd realizarea integrală a sarcini­lor de plan. X­X Foto: Al. SZAKÁCS Economii de energie şi combu. Harnicul colectiv de meşteşugari al Coopera­tivei „Voinţa“ din Odorheiu Secuiesc, evidenţiat recent în întrecerea socialistă pe anul 1973, a realizat în perioada scursă de la începutul anu­lui, economii de energie electrică şi combustibili în valoare de 67.000 lei. Tinerii din municipiu dăruiesc „straie“ noi oraşului lor Vorbeam, cu cîtva timp în urmă, cu acti­viştii Comitetului muni­cipal Odorheiu Secuiesc al U.T.C. despre modul în care tineretul din o­­raş răspunde chemări­lor la muncă patriotică ori, mai bine-zis, despre felul în care contribuie la crearea unei locali­tăţi bine gospodărite şi frumoase, ai cărei ce­tăţeni maturi vor fi, mîine, tocmai ei. Una­nim interlocutorii mei au fost de acord că, în­tre organizaţiile din ju­deţ, cea a lor se distin­ge tocmai prin dragos­tea pe care o manifestă tinerii pentru oraşul lor, ,,copiind“, dacă vreţi, la o scară foarte puţin re­dusă, eforturile pe care le întreprind „cei mari“ în direcţia sporirii bo­găţiei economice a aşe­zării, a dotării ei cu o­­biective social-obşteşti. In această primăvară am întovărăşit citeva brigăzi de tineret pe di­ferite şantiere ale mun­cii patriotice. Ca întot­deauna cînd te afli a­­lături de tineri, m-a în­cercat un sentiment to­nic, de optimism revăr­sat din străfundurile a­mintirii unde „doarme“­­ pentru toată viaţa tină-­­ rul care am fost cîndva. ^ Poate aceasta a şi fost­­ cauza pentru care am­­ simţit nevoia să prind­­ în mină o unealtă şi să­­ mă „prenumăr în obştea ^ lor“, cum ar putea fi­­ parafrazată celebra ex-­­ presie călinesciană. * încă de la 1 martie,­­ împrejurimile Băilor ^ Sărate au început să ^ freamăte de prezenţa ^ tinerilor. Au fost depuse . Val. GHEORGHIU­­ ^Continuare in pag. a 3-a) \ In de ziarul azi: 9 De toate pentru toţi (pag. a 2-a) 9 Din activitatea consiliilor popu­lare — Adună­rile populare — mijloc eficient de atragere a maselor la con­ducerea vieţii localităţilor, (pag. a 3-a) # Memento (pag. a 4-a) In pagina a 4-a : „Comunicatul Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia“­„Declaraţiile Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia“­ Zilele acestea, con­structorii de nave de la Brăila au efectuat ulti­ma lansare prin meto­de clasice. De pe vechea cală, care va ceda în curînd locul bazinului de armate, a fost lan­sat vasul „Milcov“, un împingător de 1.640 to­ne, ultima navă fluvia­lă construită la Brăila. Acest vas a încheiat o serie de 14 nave-împin­­gător destinate flotei noastre cît și exportului. In intervalul 1 ianuarie 1961—15 aprilie 1974 de pe această cală au fost lansate 931 de vase. In cadrul programului de dezvoltare prioritară a industriei construcţiilor navale, un loc impor­tant îl ocupă Şantierul naval Brăila, care se profilează în direcţia construcţiei şi repara­ţiei de nave maritime. * După filaturile de bumbac din Cîmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului, pe meleagu­rile sucevene se ridică un nou obiectiv al in­dustriei uşoare — Fa­brica de tricotaje tip lină de la Rădăuţi. Stadiile fizice actuale de construcţie a între­prinderii se află în a­vans faţă de grafice. De altfel, constructorii s-au angajat ca în cin­stea sărbătorii de la 23 August să-şi onoreze in­tegral planul anual de investiţii. Peste 300 lo­calnici, care vor lucra în noua unitate, urm­ea­ză în prezent cursuri de calificare în întreprin­deri similare din ţară. De asemenea, alţi mun­citori de care fabrica va avea nevoie vor fi pre­gătiţi, în lunile urmă­toare, prin cursuri de scurtă durată. (Agerpres) RECUPERAREA HIRTIEI - o problemă încă nerezolvată complet In ultimul timp, con­sumul de hîrtie a luat proporţii, solicitînd din plin rezervele de lemn pentru celuloză din pă­durile noastre. Şi nu în­totdeauna justificat, de­oarece circa 40 la sută din pasta de hîrtie care se consumă în procesul de fabricaţie poate fi înlocuită cu deşeuri re­cuperate. S-a calculat că hîrtia ce se aruncă ori se arde anual echivalea­ză cu consumul inutil a zeci de hectare de pă­dure. Semnalul de alar­mă a fost tras acum cîţi­­va ani, modalităţile de colectare a hîrtiei utili­zate formînd chiar o­­biectul unui act norma­tiv — H.C.M. 1436/1970 — care fixează dispoziţii clare pentru toţi factorii cu atribuţii în acest do­meniu. Hotărîrea stabi­leşte, de pildă, că între­prinderilor mari consu­matoare de hîrtie li se fixează un plan de pre­dare către centrele de preindustrializare şi a­­chiziţii (foste centre D.C.A.), nerespectarea a­­cestuia atrăgînd după si­­ne aplicarea de penali­zări. Sarcini clare sînt stabilite şi pentru consi­liile populare, care tre­buie să urmărească în­deplinirea tuturor indi­catorilor fixaţi între­prinderii în sarcina că­reia cade colectarea de­şeurilor de hîrtie (între­prinderea de contractări, achiziţii şi preindustria­­lizarea materiilor prime pentru industria uşoară). Din păcate, stipulari­­le acestui act nu sunt cunoscute în amănunţi­me de către factorii de conducere din întreprin­deri, care trebuie să or­ganizeze un sistem de atribuţii stricte, nomi­nalizate,­ incit să fie po­sibilă recuperarea în în­tregime a hîrtiei utili­zate. De asemenea, nici centrele de preindus­­trializare şi achiziţii nu acţionează suficient de hotărît pentru preluarea operativă a deşeurilor papetare, atît de la con­sumatorii industriali cît şi de la populaţie, desfă­­şurînd o insuficientă pro­pagandă pentru populari­zarea punctelor de achi­ziţie, pentru educarea populaţiei în spiritul e­­conomiei, pentru com­baterea risipei. (In jude­ţul nostru funcţionează trei asemenea centre, corespunzînd principale­lor bazine geografice: la Miercurea-Ciuc, Gheor­­gheni şi Odorheiu Secu­iesc.­ Care sunt carenţele a­­cestei acţiuni şi ce mă­suri trebuie aplicate pen­tru eliminarea lor, iată tema raidului nostru de azi, întreprins în Mier­curea-Ciuc, în primul rînd am constatat că sînt încă multe întreprinderi care nu respectă cifrele sta­bilite prin planurile de predare. O situaţie sta­tistică privind unităţile restanţiere la sfîrşitul a­­nului 1973 ne-a pus în faţa unui caz clar de ignorare a prevederilor legale. Spicuim din lun­ga listă citeva cifre din­tre cele mai mari­­ P.T.T.R. — 4813 kg hîrtie nepredată ; I.J.E.COOP. — 9607 kg ; Întreprin­derea ,de tricotaje — 9043 ; Filatura de lină pieptănată — 4457 kg ; Gh. VALCESCU (Continuare in pag. a I-a) Tovarăşul Lukács Zoltán, directorul adjunct al în­treprinderii judeţene de le­gume şi fructe ne-a anun­ţat că astăzi, în magazine­le specializate în desface­rea legumelor şi fructelor din judeţ, vor fi puse in vînzare noi cantităţi de castraveţi — circa 2,2 tone, roşii — 600 kg, salată — circa 13.000 căpăţini, şi ardei iute — 10.000 bucăţi — aduse din Olteniţa, Arad şi Ploieşti. Avertizăm pe şoferii care doresc să foloseas­că D.N. 13 B Praid — Gheorgheni, că la kilo­metru 0+700, podul ca­re traversează rîul Tîr­­nava Mică este deterio­rat şi, ca atare, circula­ţia se face pe o rută o­­colitoare în cadrul co­munei. In organizarea Filia­lei din Miercurea-Ciuc a Uniunii artiştilor plas­tici şi a Muzeului jude­ţean, a avut loc ieri, la Vlăhiţa, un schimb de experienţă la care au participat artişti plastici din judeţ. Acţiunea în­II-lea al P.C.R., a ur­mărit apropierea crea­ţiei artistice de realită­ţile muncii clocotitoare din „cetatea de foc“ a judeţului, astfel că după vizitarea întreprinderii de fier, participanţii şi-au transpus impresii­le cu mijloacele specifi­ce artei plastice, la­Corespondentul nos­tru, Demeter Francisc, ne scrie că, în aceste zi­le a început construcţia primului bloc turn în cartierul „Taberei“ din municipiul Odorheiu Se­cuiesc. Blocul va avea 40 de apartamente cu două şi trei camere şi va fi construit prin me­toda cofrajului glisant. Astăzi, ora 19, la Casa de cultură din Topliţa a­­re loc un medalion lite­rar Camil Petrescu, în­chinat aniversării a 80 de ani de la naşterea mare­lui prozator român. Unităţile de desfacere aparţinătoare întreprin­derii agricole de stat au primit circa 1.500 kg de castraveţi şi roşii de seră, precum şi o însemnată cantitate de ceapă verde, ce vor fi puse astăzi în vînzare, în magazinele „Gostat“ din Miercurea- Ciuc şi Odorheiu Secuiesc, chinată celei de-a 30-a aniversări a eliberării patriei şi Congresului al crările alcătuind o ex­poziţie „ad-hoc“, avînd ca tematică munca me­­talurgiştilor, în cadrul acţiunilor de înfrumuseţare a locali­tăţilor rurale, ce se des­făşoară în această pri­măvară, se înscrie şi cea de la Sînsimion, unde prin munca patriotică a cetăţenilor au fost plan- Actualitatea toţi 1000 de butaşi trandafiri. de Pe firul apelor ţării, MUREŞUL După ce străbate ma­rea Depresiune Transil­vană, la hotarul comu­nei Zam, Mureşul pă­trunde pe teritoriul ju­deţului Arad. Străvechi ţinut românesc, poartă de vest la hotarele pa­triei socialiste. Munţi cu pante line, dealuri se­meţe ce coboară brusc în cîmpii largi şi netede, cu holde mănoase, bo­gat scăldate de razele soarelui. In porţiunea străjuită de Munţii Zărandului la nord şi dealurile Lipovei la sud, în drumul său spre cîmpie „unde zări­le sînt mai largi şi mai limpezi“, legendarul rîu primeşte la sinul său zeci de pîraie, ce-şi au obîrşia sub stîncile gola­şe şi abrupte şi care în drumul lor culeg din adîncul vremii, doine şi datini nepieritoare des­pre vitejia, dragostea de libertate şi glia strămo­şească, ale oamenilor din minunata „Ţară a Zărandului“ unde fieca­re localitate, drum sau potecă din împărăţia pă­durilor seculare ale A­­pusenilor, pînă în văile Crişului Alb, poartă a­­mintirea paşilor lui Ho­rea, ecoul fluierului lui Avram Iancu. Trezit la o nouă tine­reţe sub soarele luminos al socialismului, melea­gurile zărăndene pulsea­ză o intensă viaţă eco­nomică. Liniştea acestor locuri este întreruptă de ţipătul ferăstraielor e­­lectrice, de concasoarele şi buldozerele carierelor de piatră, de sirenele fa­bricilor sau de coloane­le camioanelor ce urcă şi coboară drumurile fo­restiere, transported bogăţia pădurilor la centrele de prelucrare. Şi din această amplă şi clocotitoare emulaţie creatoare, oamenii se re­marcă demni şi stupini pe propria lor soartă, contribuind, în fiece zi cu noi izbînzi, la marea operă de făurire a so­cietăţii socialiste multi­lateral dezvoltate. Mînîndu-şi apele me­reu spre cîmpie, Mure­şul întîlneşte în cale o localitate atestată do­cumentar încă în seco­lul al XII-lea. Este ora­şul Lipova, pe raza­­ că­ruia în decursul istoriei s-au dezvoltat două alte localităţi : Radna şi Şoi­­moşul. Oraşul, renumit pentru meşteşugurile sa­le, devenit un puternic centru comercial (în ste­ma medievală a oraşu­lui era înfăţişată o bar­că), care a deschis por­ţile în faţa răsculaţilor conduşi de Gheorghe Doja, în care Mihai Vi­teazul întemeiază în a­­nul 1599 o garnizoană românească, înainte ca generalul Basta, coman­dantul trupelor habs­­burgice să-l fi ocupat, (ale cărei urme sunt păstrate şi astăzi în frontonul triunghiular, arcadele şi pilaştrii ba­zarului turcesc), oraşul prin care a trecut isto­ricul şi revoluţionarul Nicolae Bălcescu, la în­toarcerea sa din tabăra lui Avram Iancu, es­te astăzi, mai întîi, de toate, o coche­tă staţiune balneocli­materică cu izvoare mi­nerale alcaline, carboga­­zoase, feruginoase slab I. I­. KISS (Continuare In pag. a 3-a) JUDEȚUL ARAD Aspect de muncă de la Combinatul chimic din Arad. Se efectuează lu­crări de montaj.

Next