Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1974 (Anul 7, nr. 1894-1930)

1974-04-25 / nr. 1914

La începutul acestui an, colectivul de muncă al întreprinderii ,,Teh­­noutilaj" din Odorheiu Secuiesc şi-a asumat an­gajamente mobilizatoare în întrecerea socialistă , depăşirea planului pro­ducţiei globale cu un milion lei, cel al pro­ducţiei marfă cu două milioane lei, realizarea unei producţii fizice su­plimentare concretizată în 80 tone de utilaj teh­nologic pentru industria alimentară, concomitent cu economisirea unor importante valori — 90 tone de metal, 113.000 kWh energie electrică şi 87 tone de combustibil convenţional. Au trecut doar cîteva luni şi o parte a angajamentelor au fost majorate, preco­­nizîndu-se producerea peste plan a unei pro­ducţii globale în valoa­re de două milioane lei şi a unei producţii mar­fă în valoare de cinci milioane lei. Angajamente mobili­zatoare, al căror rea­lism este atestat de re­zultatele obţinute in pe­rioada ce s-a scurs de la începutul anului şi pînă în prezent, cînd s-a rea­lizat peste plan produc­ţie globală în valoare de aproape 700.000 lei şi producţie marfă în va­loare de peste 1,6 mi­lioane lei, economisin­­du-se, totodată, circa 37.000 kWh energie elec­trică şi 32 tone de com­bustibil convenţional. Sunt rezultate care con­stituie motiv de justifi­cată satisfacţie, cu atît mai mult cu cit ele în­seamnă un spor de pro­ducţie de 27,8 la sută faţă de­ perioada cores­punzătoare a anului trecut, deşi, practic, capacitatea de pro­ducţie a întreprinde­rii a rămas neschimba­tă. Am încercat, într-o discuţie purtată cu ingi­nerul Petres Iuliu, di­rectorul întreprinderii, să aflu explicaţia aces- • tor succese. Dacă n-am reuşit acest lucru, am aflat în schimb ... . . . DE CE, TOTUŞI E SUPĂRAT DI­RECTORUL Pentru că, s-ar fi putut face mai mult, dacă ... Dacă s-ar fi obţinut so-C. ŞTEFAN (Continuare in pag. a 7-a) Bl MI MIMI mHIMIMRIOTimimiNHI VN IIVHim URII milMIINR I Angajamentele se realizează.ii BĂTĂLIA PENTRU RECOLTA 74 In plină desfăşurare î Activitate spornică pe ogoarele coope­rativelor agricole din Ciceu şi Dăneşti Cooperatorii şi meca­nizatorii de la C. A. P. Ciceu folosesc intens fiecare clipă bună de lucru pentru însămîn­­ţarea cît mai operativă a culturilor de primva­­ră. In cursul zilei de ieri, cele trei maşini de plantat au reuşit să in­troducă în sol cartofii pe o suprafaţă de a­­proape 20 ha. I-am re­marcat în mod deosebit pe mecanizatorii şi coo­peratorii Domokos Ioan, Búzás Alexandru, Ko­vács loan, Sándor A­­dalbert, Biro Ludovic. In timp ce aceştia lu­crau cu mult spor, la magazia cooperativei domnea o mare anima­ţie expediindu-se să­­mînţa de cartofi la cîmp, cu autocamioane­le, acţiune la care au pus umărul şi cei doi ingineri ai cooperativei Bartalis Emeric şi Petru Cristea. Tot în cursul zilei de ieri s-a însă­­mînţat o suprafaţă de 12 ha cu sfeclă de za­hăr, fiind, de asemenea, Dan SUIANU (Continuare in pag. a 7-a) Conferinţa judeţeană a inginerilor şi tehnicienilor Ieri, 24 aprilie, la Miercurea-Ciuc, a avut loc Conferinţa judeţeană a inginerilor şi tehnicienilor, care a analizat activitatea desfăşurată în perioada de la ultima conferinţă judeţeană şi pînă în pre­zent. Au luat parte delegaţii inginerilor şi tehnicie­nilor din unităţile economice de pe întreg cuprinsul judeţului, activişti sindicali. Numeroşii vorbitori care au luat cuvîntul pe mar­ginea dării de seamă prezentată de ing. Rákosi Zoltán, preşedintele Comisiei judeţene a inginerilor şi tehnicienilor, au relevat rezultatele bune obţi­nute în perioada expirată, reliefînd, totodată, prin­cipalele lipsuri şi neajunsuri, au formulat nume­roase propuneri în vederea îmbunătăţirii activităţii viitoare. Conferinţa a adoptat un plan de măsuri, a apro­bat rezultatele concursului de invenţii, inovaţii şi raţionalizări pe anul 1973, obiectivele acestui con­curs pentru anul 1974, a ales pe noii membri ai Comisiei judeţene a inginerilor şi tehnicienilor şi a stabilit componenţa secţiilor pe specialităţi ale comisiei. Ca preşedinte al Comisiei judeţene a inginerilor şi tehnicienilor a fost reales ing. Rákosi Zoltán. -J Pagina a 3-a Localitățile harghitene la cota prezentului României socialiste La Ferma zootehnică din Cristuru Secuiesc Rezultate bune, dar şi posibilităţi neexplorate O parte din fermele producătoare de lapte din cooperativele agri­cole ale judeţului nos­tru s-au constituit într­­un fel de „club de eli­tă“, condiţia „admiterii“ fiind obţinerea unei pro­ducţii de peste 2.000 li­tri lapte de la o vacă furajată. Ferma din Cristuru Secuiesc a fost multă vreme „lidera“ a­­cestui club imaginar şi, deşi în ultimii ani pro­ducţia de lapte a cam bătut pasul pe loc, exis­tă indicii că a fost luat un nou start. Unul din aceste indi­cii este dat de faptul că producţia medie zilnică obţinută de la o vacă furajată pe întreg tri­mestrul I depăşeşte 6 litri. E adevărat că a­­tunci cînd s-a făcut pla­nificarea producţiei de lapte pe anul 1974, cei de la Cristuru Secuiesc au fost extrem de cir­cumspecţi, planificînd abia 2082 litri de la o vacă furajată (cu 67 litri mai mult decit s-a rea­lizat în 1973), dar aceas­tă producţie are toate şansele să fie depăşită cu multe sute de litri. Că posibilităţile fermei sunt mult mai mari o dovedeşte depăşirea substanţială a planului la fondul de stat pe pri­mul trimestru al anu­lui curent­­ aproape 17.000 litri predaţi peste prevederile planului. Dealtfel cîteva operaţii simple, de aritmetică, ne arată că dacă pe pri­mul trimestru al anului s-au realizat în medie 511 litri de la o vacă fu­rajată şi dacă în conti­nuare producţia va creş­te cu minimum 25—30 la sută cum se întîmplă în perioada de vară şi toamnă, producţia me­die de lapte pe cap de vacă furajată poate tre­ce de 2.500 litri. Ar fi un bun punct de porni­re pentru anul viitor, cu atît mai mult cu cît, du­pă cum vom vedea, la Cristuru Secuiesc aceas­tă producţie este depar­te de a constitui limita superioară a posibilită­ţilor. La ferma din Cristuru Secuiesc sunt vaci fru­moase, cu potenţial pro­ductiv foarte bun, fer- Şt. DANCIU (Continuare In pag. a 3-a) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI­VA | ■^7/ \\ v \\\HARGHITEI Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul VII, nr. 1914 4 pagini, 30 bani Joi, 25 aprilie 1974 Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET PRIVIND PROGRAMUL DE LUCRU IN ZILELE DE 1 ȘI 2 MAI 1974 ŞI STABILIREA CA NELUCRATOARE A ZILEI DE 4 MAI 1974 Ţinînd seama de dorinţa exprimată de numeroase colective de oameni ai muncii din unităţile socialis­te de a lucra în zilele de 1 și 2 mai, în scopul asigurării ritmului neîntrerupt al activității econo­mice, și de a avea ca zi nelucrătoare sîmbătă 4 mai, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: ART. 1. — Zilele de 1 și 2 mai 1974 sînt zile lucrătoare, potrivit programului de lucru stabilit pentru fiecare unitate. ART. 2. — Ziua de 4 mai 1974 se declară zi ne­lucrătoare. Prevederile alineatului precedent nu se aplică unităţilor productive in care se desfăşoară proces continuu de muncă, precum şi unităţilor agricole de stat şi cooperatiste. ART. 3. — Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare vor stabili programe speciale pentru unităţile comercia­­le, de transporturi publice şi alte asemenea unităţi, care să asigure servirea populaţiei în ziua de 4 mai 1974. NICOLAE CEAUŞESCU, Preşedintele Republicii Socialiste România Gospodăreşti . La Băile Miercurea-Ciuc, se amenajea­ză un nou bazin de înot de dimensiuni olimpice. De asemenea, se execută reparaţii complexe în vederea deschiderii sezonului tu­ristic. In aproape toate lo­calităţile judeţului nos­tru sunt mobilizate for­ţe sporite la acţiunile de împădurire. De re­marcat este faptul că, deşi timpul nefavorabil a împiedicat desfăşura­rea zi cu zi a acţiunilor de împădurire, pînă a­­cum a fost plantată, cu varietăţi de molid, o suprafaţă de peste 500 de hectare. In fruntea acţiunilor de împăduri­re se află Ocolul silvic Brădeşti, care a realizat pînă astăzi 255 de hec­tare, şi cel din Odorhe­­iu Secuiesc care a plan­tat o suprafaţă de 100 de hectare. Locuitorii comunei Feliceni sînt dornici să întîmpine Ziua internaţională a muncii cu re­zultate cît mai frumoase. Redăm din bloc-notes: — planul de curăţare a 549 ha păşuni a fost depăşit ; — la noul dispensar uman prevăzut a fi dat în folosinţă în jurul datei de 1 Mai, se e­­xecută în prezent ultimele finisaje ; — în satul Poleniţa s-a dat in folosinţă un club realizat în întregime prin munca vo­luntară a meseriaşilor din localitate. IM OBIECTIV: Socolu­ri lapte de fiecare vacă furajată VIZITA PREŞEDINTELUI REPUBLICII COSTA RICA IN JUDEŢELE DOLJ ŞI ARGEŞ Preşedintele Republicii Costa Rica, Jose Eigneres Ferrer, îm­preună cu tovarăşul Emil Bod­­naraş, vicepreşedinte al Consi­liului de Stat, a plecat miercuri într-o călătorie în judeţele Dolj şi Argeş. La vizită participă, de aseme­nea, persoanele oficiale costari­­cane care îl însoţesc pe distinsul oaspete. Pe aeroportul municipiului Craiova, pavoazat cu drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Costa Ri­ca, şeful statului costarican a fost Intîmpinat de Gheorghe Petrescu, preşedintele Comitetului Execu­tiv al Consiliului popular jude­ţean Dolj, de membri ai Comite­telor executive judeţean Dolj şi municipal Craiova, de conducă­tori de întreprinderi şi instituţii. Primul obiectiv al călătoriei îl constituie cunoscuta întreprin­dere „Electroputere“, ale cărei produse sunt exportate şi pe con-­ tinentul sud-american. La sosirea in unitate, distinsul oaspete este intîmpinat de Ion Constantinescu, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini-unelte şi electrotehnicii, precum şi de in­ginerul Li­viu Tănăsescu­, directo­rul întreprinderii. Sunt vizitate fabricile de locomotive, de mo­toare electrice şi de aparataj. Oaspetele se informează asupra calităţii şi parametrilor tehnico­­economici şi funcţionali ai pro­duselor, se întreţine cordial cu muncitori, ingineri şi tehnicieni, care îşi exprimă sentimentele de satisfacţie faţă de bunele relaţii statornicite între România şi Costa Rica, bucuria de a-l avea in mijlocul lor pe preşedintele Jose Figueres Ferrer. La încheierea vizitei, oaspetele felicită călduros colectivul unită­ţii pentru succesele obţinute, semnînd în cartea de onoare a întreprinderii. La despărţire, pre­şedintelui Figueres îi este înmî­­nată, în semn de înaltă cinstire, macheta unei locomotive electri­ce de 5.100 kilowaţi, unul dintre produsele de bază ce poartă in­scripţia „Electroputere“ — Cra­iova. Coloana oficială de maşini tra­­(Continuare in pag. a 4-a) Astăzi, în jurul orei 14:45, posturile noastre de radio şi tele­viziune vor transmite direct de la Aeroportul Otopeni ceremonia plecării preşedintelui Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, care, la invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a întreprins o vizită oficială de prietenie în ţara noastră. Lucrările celei de-a XXIX-a sesiuni a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa au fost onorate, miercuri dimineaţa, prin participarea preşedintelui Repu­blicii Socialiste România, tovară­şul Nicolae Ceauşescu. Prezenţa şefului statului ro­mân la această importantă reu­niune internaţională relevă, încă o dată, cu pregnanţă, interesul viu pe care ţara noastră îl ma­nifestă faţă de activitatea acestui organism al O.N.U., faţă de ro­lul său însemnat în promovarea spiritului de cooperare între ţă­rile membre ale Comisiei, între toate statele lumii, pe baze egale, durabile şi reciproc avantajoase, în procesul de edificare a unor raporturi noi de pace, securitate şi colaborare fructuoasă între naţiuni. Ea ilustrează, în acelaşi timp, în chip marcant, hotărîrea României socialiste de a-şi adu­ Doamnelor şi Domnilor, Stimaţi oaspeţi, îmi face o deosebită plăcere să vă adresez un călduros salut dumneavoastră participanţilor, la cea de-a 29-a sesiune a Comi­siei Economice O.N.U. pentru Europa, care de 7 zile îşi desfă­şoară lucrările în Capitala pa­triei noastre. Această reuniune are loc în împrejurări cînd popoarele eu­ropene, ca dealtfel toate naţiu­nile lumii, sunt confruntate cu probleme deosebit de grave de­terminate de perpetuarea unor relaţii inechitabile între state, a unor forme şi practici colonialiste şi neocolonialiste, de prelungi­rea crizei monetare şi accentua­te în ultima vreme de criza e­­nergiei, de dificultăţile asigurării materiilor prime, de alte aspecte ale vieţii economice. In aceste împrejurări sesiunea Comisiei E­­conomice O.N.U., pe agenda că­reia sunt înscrise cooperarea în sfera producţiei şi schimburile de bunuri materiale, colaborarea în domeniul ştiinţei şi tehnolo­giei, este chemată să contribuie la enunţarea unor soluţii în ve­derea unirii eforturilor ţărilor europene pentru rezolvarea, cu forţe comune, a problemelor e­­conomice de importanţă majoră ale continentului, ale întregii o­­meniri. Fără îndoială, încă este nece­sar să pornim neîncetat de la faptul că cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică, schimbul de valori materiale, de bunuri spirituale, de informaţii şi de ex­perienţă reprezintă în lumea mo­dernă o necesitate obiectivă a evoluţiei fiecărei ţări în pas cu cuceririle progresului universal şi, în acelaşi timp, o condiţie a mersului înainte al întregii uma­nităţi. Analizînd realitatea în a­­ceastă lumină, putem aprecia că în ultimii ani a căpătat o am­ploare tot mai mare colaborarea economică, tehnico-ştiinţifică şi culturală între statele de pe con­tinentul european. Viaţa demon­strează însă că mai există mari rez­erve nefolosite în acest do­meniu, că mai persistă anacro­nisme care frânează desfăşura­rea plenară a colaborării. State­le europene dispun, după păre­rea noastră, de largi posibilităţi pentru a intensifica cooperarea pe tărâmul asigurării, folosirii şi gospodăririi raţionale a materii­lor prime, al surselor de energie, al producţiei industriale, al ame­liorării mediului ambiant, al perfecţionării mijloacelor de co­municaţii şi telecomunicaţii, pre­cum şi în alte domenii economi­ce. Un rol stimulator deosebit de important ar avea în acest sens aşezarea raporturilor dintre na­ţiuni pe principii noi de egalitate şi democratice. Tocmai în aceas­tă direcţie apreciem că Comisia Economică O.N.U. pentru Europa poate aduce o contribuţie deose­bit de preţioasă, militînd mai ac­tiv pentru instaurarea în între­gul ansamblu al relaţiilor inter­­europene a principiilor egale ­şi echităţii, pentru înlăturarea oricăror discriminări ce mai im­pietează schimburile internaţio­nale, înlăturarea măsurilor dis­criminatorii, a taxelor şi supra­taxelor constituie o cerinţă obiec­tivă pentru realizarea unei largi cooperări economice între ţările europene. De asemenea, este ne­cesar ca ţările continentului nostru să acţioneze mai unitar pentru realizarea unui nou sis­tem monetar care să asigure un raport echitabil între monezile naţionale. Progresul material, social şi cultural al statelor de pe continentul nostru cere să se acţioneze cu toată fermitatea şi consecvenţa împotriva împărţi­rii Europei în blocuri economice închise, pentru relaţii nestinghe­rite între toate statele continen­tului nostru. In soluţionarea pro­blemelor complexe ale relaţiilor economice, ţările europene tre­buie să acţioneze nu de pe po­ziţii de concurenţă, ci în mod u­­nitar, pornind de la necesitatea participării active la făurirea li­nei noi ordini economice inter­naţionale, bazate pe egalitate şi echitate, pe crearea unor rapor­turi juste intre preţurile materii­lor prime şi ale produselor in­dustriale. La stabilirea unor pre­ţuri echitabile, după părerea noastră, trebuie să se pornească de la legităţi şi principii obiec­tive care să permită comensura­­rea justă a valorii diferitelor produse, înlăturarea acţiunilor speculative sau de conjunctură, ce generează, în ultimă instanţă, dereglarea relaţiilor economice, accentuează starea de înapoiere a ţărilor în curs de dezvoltare, creează condiţiuni tot mai grave pe plan internaţional. Procedînd astfel, Comisia Economică O.N.U. pentru Europa va deveni un or­ganism de promovare a noilor raporturi economice, va deter­mina progrese însemnate în fău­rirea unor relaţii cu adevărat noi între statele continentului nostru, în crearea unui climat de încre­dere şi apropiere între popoare, în întărirea destinderii şi coope­rării în Europa. De altfel, desfă­şurarea lucrărilor Conferinţei pentru securitate europeană, a­­propiata încheiere a fazei a doua şi posibilitatea ţinerii în vara a­­cestui an a fazei a treia la nivel înalt, evidenţiază cu putere rolul important pe care îl au schimbu­rile economice, relaţiile economi­ce în înfăptuirea unei adevărate securităţi pe continentul nostru. Progresul economic şi social contemporan impune în mod tot mai acut schimbul rapid al nou­tăţilor ştiinţifice, precum şi u­­nirea eforturilor specialiştilor din diferite ţări în vederea rezol­vării cu mijloace comune a unor probleme complexe ale cercetă­rii moderne. Militînd pentru ac­cesul tuturor naţiunilor la cuce­ririle ştiinţei moderne. Comisia Economică O.N.U. pentru Europa poate contribui la ridicarea gra­dului de civilizaţie al fiecărui popor european, precum şi la creşterea contribuţiei fiecărei ţări la îmbogăţirea patrimoniului ştiinţific al umanităţii. Considerăm că este de datoria noastră, a tuturor, de a face to­tul ca întregul ansamblu al re­laţiilor de colaborare şi coopera­re între statele continentului eu­ (Continuare In pag. a 4-a) (Continuare In pag. a 4-a) Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU / 7 Cuvîntul preşedintelui Comisiei Economice a O.N.U. pentru Europa Domnule preşedinte, Vă mulţumesc pentru cuvîn­tarea pe care aţi adresat-o sesiu­nii noastre şi, prin intermediul delegaţilor prezenţi, guvernelor tuturor ţărilor membre ale Co­misiei Economice a O.N.U. pentru Europa. Cea de-a XXIX-a sesiune a Comisiei noastre va rămîne pu­ternic înscrisă în istoria ei. Este pentru prima oară cînd noi ne-am întrunit în afara sediului de la Geneva al Comisiei Econo­mice a O.N.U. pentru Europa şi, de asemenea, pentru prima oară în decursul întregii perioade de existenţă a Comisiei cînd în ple­nul acesteia ia cuvîntul preşedin­tele unuia dintre statele membre Am urmărit cu deosebită aten­ţie cuvîntarea dumneavoastră. Problemele pe care le-aţi abor­dat şi ideile exprimate îşi vor găsi, fără îndoială, ecoul în ţă­rile pe care le reprezentăm. Pre­zenţa dumneavoastră în mijlocul nostru şi în special cuvîntarea dumneavoastră nu numai că au subliniat importanţa pe care gu­vernul român o acordă acestei organizaţii şi participării Repu­blicii Socialiste România la acti­vitatea ei, dar au subliniat, tot­odată, marea însemnătate pe ca­re Comisia Economică a O.N.U. pentru Europa, în calitate de u­­nică organizaţie regională, o are în dezvoltarea colaborării econo­mice şi tehnico-ştiinţifice, precum şi în procesul general de reduce­re a încordării şi de promovare consecventă a principiilor coexis­tenţei paşnice între state cu sis­teme sociale diferite, în viaţa popoarelor regiunii noastre. Domnule preşedinte, De peste un sfert de veac noi urmărim, în cadrul Comisiei Eco­nomice a O.N.U. pentru Europa, dezvoltarea economică a patriei dumneavoastră. Acum, la Bucu­reşti, am avut posibilitatea să ne convingem, cu proprii ochi — fie şi numai parţial — de pro­gresele Republicii Socialiste Ro­mânia. Permiteţi-mi ca, în numele tu­turor celor prezenţi, să vă felicit pe dumneavoastră şi poporul mi­nunatei dumneavoastră ţări pen­tru realizările obţinute şi să vă urez în mod sincer înfăptuirea cu succes a planurilor al căror scop este asigurarea creşterii ne­­într­upte a nivelului de viaţă al poporului român, în condiţiile unei colaborări paşnice, egale în drepturi şi reciproc avantajoase cu celelalte popoare. încă o dată, dom­n­ue președin­te, vă mulțumesc cordial pentru cuvântarea rostită la reuniunea noastră.

Next