Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1974 (Anul 7, nr. 1894-1930)
1974-04-25 / nr. 1914
La începutul acestui an, colectivul de muncă al întreprinderii ,,Tehnoutilaj" din Odorheiu Secuiesc şi-a asumat angajamente mobilizatoare în întrecerea socialistă , depăşirea planului producţiei globale cu un milion lei, cel al producţiei marfă cu două milioane lei, realizarea unei producţii fizice suplimentare concretizată în 80 tone de utilaj tehnologic pentru industria alimentară, concomitent cu economisirea unor importante valori — 90 tone de metal, 113.000 kWh energie electrică şi 87 tone de combustibil convenţional. Au trecut doar cîteva luni şi o parte a angajamentelor au fost majorate, preconizîndu-se producerea peste plan a unei producţii globale în valoare de două milioane lei şi a unei producţii marfă în valoare de cinci milioane lei. Angajamente mobilizatoare, al căror realism este atestat de rezultatele obţinute in perioada ce s-a scurs de la începutul anului şi pînă în prezent, cînd s-a realizat peste plan producţie globală în valoare de aproape 700.000 lei şi producţie marfă în valoare de peste 1,6 milioane lei, economisindu-se, totodată, circa 37.000 kWh energie electrică şi 32 tone de combustibil convenţional. Sunt rezultate care constituie motiv de justificată satisfacţie, cu atît mai mult cu cit ele înseamnă un spor de producţie de 27,8 la sută faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, deşi, practic, capacitatea de producţie a întreprinderii a rămas neschimbată. Am încercat, într-o discuţie purtată cu inginerul Petres Iuliu, directorul întreprinderii, să aflu explicaţia aces- • tor succese. Dacă n-am reuşit acest lucru, am aflat în schimb ... . . . DE CE, TOTUŞI E SUPĂRAT DIRECTORUL Pentru că, s-ar fi putut face mai mult, dacă ... Dacă s-ar fi obţinut so-C. ŞTEFAN (Continuare in pag. a 7-a) Bl MI MIMI mHIMIMRIOTimimiNHI VN IIVHim URII milMIINR I Angajamentele se realizează.ii BĂTĂLIA PENTRU RECOLTA 74 In plină desfăşurare î Activitate spornică pe ogoarele cooperativelor agricole din Ciceu şi Dăneşti Cooperatorii şi mecanizatorii de la C. A. P. Ciceu folosesc intens fiecare clipă bună de lucru pentru însămînţarea cît mai operativă a culturilor de primvară. In cursul zilei de ieri, cele trei maşini de plantat au reuşit să introducă în sol cartofii pe o suprafaţă de aproape 20 ha. I-am remarcat în mod deosebit pe mecanizatorii şi cooperatorii Domokos Ioan, Búzás Alexandru, Kovács loan, Sándor Adalbert, Biro Ludovic. In timp ce aceştia lucrau cu mult spor, la magazia cooperativei domnea o mare animaţie expediindu-se sămînţa de cartofi la cîmp, cu autocamioanele, acţiune la care au pus umărul şi cei doi ingineri ai cooperativei Bartalis Emeric şi Petru Cristea. Tot în cursul zilei de ieri s-a însămînţat o suprafaţă de 12 ha cu sfeclă de zahăr, fiind, de asemenea, Dan SUIANU (Continuare in pag. a 7-a) Conferinţa judeţeană a inginerilor şi tehnicienilor Ieri, 24 aprilie, la Miercurea-Ciuc, a avut loc Conferinţa judeţeană a inginerilor şi tehnicienilor, care a analizat activitatea desfăşurată în perioada de la ultima conferinţă judeţeană şi pînă în prezent. Au luat parte delegaţii inginerilor şi tehnicienilor din unităţile economice de pe întreg cuprinsul judeţului, activişti sindicali. Numeroşii vorbitori care au luat cuvîntul pe marginea dării de seamă prezentată de ing. Rákosi Zoltán, preşedintele Comisiei judeţene a inginerilor şi tehnicienilor, au relevat rezultatele bune obţinute în perioada expirată, reliefînd, totodată, principalele lipsuri şi neajunsuri, au formulat numeroase propuneri în vederea îmbunătăţirii activităţii viitoare. Conferinţa a adoptat un plan de măsuri, a aprobat rezultatele concursului de invenţii, inovaţii şi raţionalizări pe anul 1973, obiectivele acestui concurs pentru anul 1974, a ales pe noii membri ai Comisiei judeţene a inginerilor şi tehnicienilor şi a stabilit componenţa secţiilor pe specialităţi ale comisiei. Ca preşedinte al Comisiei judeţene a inginerilor şi tehnicienilor a fost reales ing. Rákosi Zoltán. -J Pagina a 3-a Localitățile harghitene la cota prezentului României socialiste La Ferma zootehnică din Cristuru Secuiesc Rezultate bune, dar şi posibilităţi neexplorate O parte din fermele producătoare de lapte din cooperativele agricole ale judeţului nostru s-au constituit întrun fel de „club de elită“, condiţia „admiterii“ fiind obţinerea unei producţii de peste 2.000 litri lapte de la o vacă furajată. Ferma din Cristuru Secuiesc a fost multă vreme „lidera“ acestui club imaginar şi, deşi în ultimii ani producţia de lapte a cam bătut pasul pe loc, există indicii că a fost luat un nou start. Unul din aceste indicii este dat de faptul că producţia medie zilnică obţinută de la o vacă furajată pe întreg trimestrul I depăşeşte 6 litri. E adevărat că atunci cînd s-a făcut planificarea producţiei de lapte pe anul 1974, cei de la Cristuru Secuiesc au fost extrem de circumspecţi, planificînd abia 2082 litri de la o vacă furajată (cu 67 litri mai mult decit s-a realizat în 1973), dar această producţie are toate şansele să fie depăşită cu multe sute de litri. Că posibilităţile fermei sunt mult mai mari o dovedeşte depăşirea substanţială a planului la fondul de stat pe primul trimestru al anului curent aproape 17.000 litri predaţi peste prevederile planului. Dealtfel cîteva operaţii simple, de aritmetică, ne arată că dacă pe primul trimestru al anului s-au realizat în medie 511 litri de la o vacă furajată şi dacă în continuare producţia va creşte cu minimum 25—30 la sută cum se întîmplă în perioada de vară şi toamnă, producţia medie de lapte pe cap de vacă furajată poate trece de 2.500 litri. Ar fi un bun punct de pornire pentru anul viitor, cu atît mai mult cu cît, după cum vom vedea, la Cristuru Secuiesc această producţie este departe de a constitui limita superioară a posibilităţilor. La ferma din Cristuru Secuiesc sunt vaci frumoase, cu potenţial productiv foarte bun, fer- Şt. DANCIU (Continuare In pag. a 3-a) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITIVA | ■^7/ \\ v \\\HARGHITEI Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul VII, nr. 1914 4 pagini, 30 bani Joi, 25 aprilie 1974 Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România DECRET PRIVIND PROGRAMUL DE LUCRU IN ZILELE DE 1 ȘI 2 MAI 1974 ŞI STABILIREA CA NELUCRATOARE A ZILEI DE 4 MAI 1974 Ţinînd seama de dorinţa exprimată de numeroase colective de oameni ai muncii din unităţile socialiste de a lucra în zilele de 1 și 2 mai, în scopul asigurării ritmului neîntrerupt al activității economice, și de a avea ca zi nelucrătoare sîmbătă 4 mai, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: ART. 1. — Zilele de 1 și 2 mai 1974 sînt zile lucrătoare, potrivit programului de lucru stabilit pentru fiecare unitate. ART. 2. — Ziua de 4 mai 1974 se declară zi nelucrătoare. Prevederile alineatului precedent nu se aplică unităţilor productive in care se desfăşoară proces continuu de muncă, precum şi unităţilor agricole de stat şi cooperatiste. ART. 3. — Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare vor stabili programe speciale pentru unităţile comerciale, de transporturi publice şi alte asemenea unităţi, care să asigure servirea populaţiei în ziua de 4 mai 1974. NICOLAE CEAUŞESCU, Preşedintele Republicii Socialiste România Gospodăreşti . La Băile Miercurea-Ciuc, se amenajează un nou bazin de înot de dimensiuni olimpice. De asemenea, se execută reparaţii complexe în vederea deschiderii sezonului turistic. In aproape toate localităţile judeţului nostru sunt mobilizate forţe sporite la acţiunile de împădurire. De remarcat este faptul că, deşi timpul nefavorabil a împiedicat desfăşurarea zi cu zi a acţiunilor de împădurire, pînă acum a fost plantată, cu varietăţi de molid, o suprafaţă de peste 500 de hectare. In fruntea acţiunilor de împădurire se află Ocolul silvic Brădeşti, care a realizat pînă astăzi 255 de hectare, şi cel din Odorheiu Secuiesc care a plantat o suprafaţă de 100 de hectare. Locuitorii comunei Feliceni sînt dornici să întîmpine Ziua internaţională a muncii cu rezultate cît mai frumoase. Redăm din bloc-notes: — planul de curăţare a 549 ha păşuni a fost depăşit ; — la noul dispensar uman prevăzut a fi dat în folosinţă în jurul datei de 1 Mai, se execută în prezent ultimele finisaje ; — în satul Poleniţa s-a dat in folosinţă un club realizat în întregime prin munca voluntară a meseriaşilor din localitate. IM OBIECTIV: Socoluri lapte de fiecare vacă furajată VIZITA PREŞEDINTELUI REPUBLICII COSTA RICA IN JUDEŢELE DOLJ ŞI ARGEŞ Preşedintele Republicii Costa Rica, Jose Eigneres Ferrer, împreună cu tovarăşul Emil Bodnaraş, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, a plecat miercuri într-o călătorie în judeţele Dolj şi Argeş. La vizită participă, de asemenea, persoanele oficiale costaricane care îl însoţesc pe distinsul oaspete. Pe aeroportul municipiului Craiova, pavoazat cu drapelele de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Costa Rica, şeful statului costarican a fost Intîmpinat de Gheorghe Petrescu, preşedintele Comitetului Executiv al Consiliului popular judeţean Dolj, de membri ai Comitetelor executive judeţean Dolj şi municipal Craiova, de conducători de întreprinderi şi instituţii. Primul obiectiv al călătoriei îl constituie cunoscuta întreprindere „Electroputere“, ale cărei produse sunt exportate şi pe con- tinentul sud-american. La sosirea in unitate, distinsul oaspete este intîmpinat de Ion Constantinescu, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini-unelte şi electrotehnicii, precum şi de inginerul Liviu Tănăsescu, directorul întreprinderii. Sunt vizitate fabricile de locomotive, de motoare electrice şi de aparataj. Oaspetele se informează asupra calităţii şi parametrilor tehnicoeconomici şi funcţionali ai produselor, se întreţine cordial cu muncitori, ingineri şi tehnicieni, care îşi exprimă sentimentele de satisfacţie faţă de bunele relaţii statornicite între România şi Costa Rica, bucuria de a-l avea in mijlocul lor pe preşedintele Jose Figueres Ferrer. La încheierea vizitei, oaspetele felicită călduros colectivul unităţii pentru succesele obţinute, semnînd în cartea de onoare a întreprinderii. La despărţire, preşedintelui Figueres îi este înmînată, în semn de înaltă cinstire, macheta unei locomotive electrice de 5.100 kilowaţi, unul dintre produsele de bază ce poartă inscripţia „Electroputere“ — Craiova. Coloana oficială de maşini tra(Continuare in pag. a 4-a) Astăzi, în jurul orei 14:45, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct de la Aeroportul Otopeni ceremonia plecării preşedintelui Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, care, la invitaţia preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a întreprins o vizită oficială de prietenie în ţara noastră. Lucrările celei de-a XXIX-a sesiuni a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa au fost onorate, miercuri dimineaţa, prin participarea preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Prezenţa şefului statului român la această importantă reuniune internaţională relevă, încă o dată, cu pregnanţă, interesul viu pe care ţara noastră îl manifestă faţă de activitatea acestui organism al O.N.U., faţă de rolul său însemnat în promovarea spiritului de cooperare între ţările membre ale Comisiei, între toate statele lumii, pe baze egale, durabile şi reciproc avantajoase, în procesul de edificare a unor raporturi noi de pace, securitate şi colaborare fructuoasă între naţiuni. Ea ilustrează, în acelaşi timp, în chip marcant, hotărîrea României socialiste de a-şi adu Doamnelor şi Domnilor, Stimaţi oaspeţi, îmi face o deosebită plăcere să vă adresez un călduros salut dumneavoastră participanţilor, la cea de-a 29-a sesiune a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa, care de 7 zile îşi desfăşoară lucrările în Capitala patriei noastre. Această reuniune are loc în împrejurări cînd popoarele europene, ca dealtfel toate naţiunile lumii, sunt confruntate cu probleme deosebit de grave determinate de perpetuarea unor relaţii inechitabile între state, a unor forme şi practici colonialiste şi neocolonialiste, de prelungirea crizei monetare şi accentuate în ultima vreme de criza energiei, de dificultăţile asigurării materiilor prime, de alte aspecte ale vieţii economice. In aceste împrejurări sesiunea Comisiei Economice O.N.U., pe agenda căreia sunt înscrise cooperarea în sfera producţiei şi schimburile de bunuri materiale, colaborarea în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, este chemată să contribuie la enunţarea unor soluţii în vederea unirii eforturilor ţărilor europene pentru rezolvarea, cu forţe comune, a problemelor economice de importanţă majoră ale continentului, ale întregii omeniri. Fără îndoială, încă este necesar să pornim neîncetat de la faptul că cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică, schimbul de valori materiale, de bunuri spirituale, de informaţii şi de experienţă reprezintă în lumea modernă o necesitate obiectivă a evoluţiei fiecărei ţări în pas cu cuceririle progresului universal şi, în acelaşi timp, o condiţie a mersului înainte al întregii umanităţi. Analizînd realitatea în această lumină, putem aprecia că în ultimii ani a căpătat o amploare tot mai mare colaborarea economică, tehnico-ştiinţifică şi culturală între statele de pe continentul european. Viaţa demonstrează însă că mai există mari rezerve nefolosite în acest domeniu, că mai persistă anacronisme care frânează desfăşurarea plenară a colaborării. Statele europene dispun, după părerea noastră, de largi posibilităţi pentru a intensifica cooperarea pe tărâmul asigurării, folosirii şi gospodăririi raţionale a materiilor prime, al surselor de energie, al producţiei industriale, al ameliorării mediului ambiant, al perfecţionării mijloacelor de comunicaţii şi telecomunicaţii, precum şi în alte domenii economice. Un rol stimulator deosebit de important ar avea în acest sens aşezarea raporturilor dintre naţiuni pe principii noi de egalitate şi democratice. Tocmai în această direcţie apreciem că Comisia Economică O.N.U. pentru Europa poate aduce o contribuţie deosebit de preţioasă, militînd mai activ pentru instaurarea în întregul ansamblu al relaţiilor intereuropene a principiilor egale şi echităţii, pentru înlăturarea oricăror discriminări ce mai impietează schimburile internaţionale, înlăturarea măsurilor discriminatorii, a taxelor şi suprataxelor constituie o cerinţă obiectivă pentru realizarea unei largi cooperări economice între ţările europene. De asemenea, este necesar ca ţările continentului nostru să acţioneze mai unitar pentru realizarea unui nou sistem monetar care să asigure un raport echitabil între monezile naţionale. Progresul material, social şi cultural al statelor de pe continentul nostru cere să se acţioneze cu toată fermitatea şi consecvenţa împotriva împărţirii Europei în blocuri economice închise, pentru relaţii nestingherite între toate statele continentului nostru. In soluţionarea problemelor complexe ale relaţiilor economice, ţările europene trebuie să acţioneze nu de pe poziţii de concurenţă, ci în mod unitar, pornind de la necesitatea participării active la făurirea linei noi ordini economice internaţionale, bazate pe egalitate şi echitate, pe crearea unor raporturi juste intre preţurile materiilor prime şi ale produselor industriale. La stabilirea unor preţuri echitabile, după părerea noastră, trebuie să se pornească de la legităţi şi principii obiective care să permită comensurarea justă a valorii diferitelor produse, înlăturarea acţiunilor speculative sau de conjunctură, ce generează, în ultimă instanţă, dereglarea relaţiilor economice, accentuează starea de înapoiere a ţărilor în curs de dezvoltare, creează condiţiuni tot mai grave pe plan internaţional. Procedînd astfel, Comisia Economică O.N.U. pentru Europa va deveni un organism de promovare a noilor raporturi economice, va determina progrese însemnate în făurirea unor relaţii cu adevărat noi între statele continentului nostru, în crearea unui climat de încredere şi apropiere între popoare, în întărirea destinderii şi cooperării în Europa. De altfel, desfăşurarea lucrărilor Conferinţei pentru securitate europeană, apropiata încheiere a fazei a doua şi posibilitatea ţinerii în vara acestui an a fazei a treia la nivel înalt, evidenţiază cu putere rolul important pe care îl au schimburile economice, relaţiile economice în înfăptuirea unei adevărate securităţi pe continentul nostru. Progresul economic şi social contemporan impune în mod tot mai acut schimbul rapid al noutăţilor ştiinţifice, precum şi unirea eforturilor specialiştilor din diferite ţări în vederea rezolvării cu mijloace comune a unor probleme complexe ale cercetării moderne. Militînd pentru accesul tuturor naţiunilor la cuceririle ştiinţei moderne. Comisia Economică O.N.U. pentru Europa poate contribui la ridicarea gradului de civilizaţie al fiecărui popor european, precum şi la creşterea contribuţiei fiecărei ţări la îmbogăţirea patrimoniului ştiinţific al umanităţii. Considerăm că este de datoria noastră, a tuturor, de a face totul ca întregul ansamblu al relaţiilor de colaborare şi cooperare între statele continentului eu (Continuare In pag. a 4-a) (Continuare In pag. a 4-a) Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU / 7 Cuvîntul preşedintelui Comisiei Economice a O.N.U. pentru Europa Domnule preşedinte, Vă mulţumesc pentru cuvîntarea pe care aţi adresat-o sesiunii noastre şi, prin intermediul delegaţilor prezenţi, guvernelor tuturor ţărilor membre ale Comisiei Economice a O.N.U. pentru Europa. Cea de-a XXIX-a sesiune a Comisiei noastre va rămîne puternic înscrisă în istoria ei. Este pentru prima oară cînd noi ne-am întrunit în afara sediului de la Geneva al Comisiei Economice a O.N.U. pentru Europa şi, de asemenea, pentru prima oară în decursul întregii perioade de existenţă a Comisiei cînd în plenul acesteia ia cuvîntul preşedintele unuia dintre statele membre Am urmărit cu deosebită atenţie cuvîntarea dumneavoastră. Problemele pe care le-aţi abordat şi ideile exprimate îşi vor găsi, fără îndoială, ecoul în ţările pe care le reprezentăm. Prezenţa dumneavoastră în mijlocul nostru şi în special cuvîntarea dumneavoastră nu numai că au subliniat importanţa pe care guvernul român o acordă acestei organizaţii şi participării Republicii Socialiste România la activitatea ei, dar au subliniat, totodată, marea însemnătate pe care Comisia Economică a O.N.U. pentru Europa, în calitate de unică organizaţie regională, o are în dezvoltarea colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice, precum şi în procesul general de reducere a încordării şi de promovare consecventă a principiilor coexistenţei paşnice între state cu sisteme sociale diferite, în viaţa popoarelor regiunii noastre. Domnule preşedinte, De peste un sfert de veac noi urmărim, în cadrul Comisiei Economice a O.N.U. pentru Europa, dezvoltarea economică a patriei dumneavoastră. Acum, la Bucureşti, am avut posibilitatea să ne convingem, cu proprii ochi — fie şi numai parţial — de progresele Republicii Socialiste România. Permiteţi-mi ca, în numele tuturor celor prezenţi, să vă felicit pe dumneavoastră şi poporul minunatei dumneavoastră ţări pentru realizările obţinute şi să vă urez în mod sincer înfăptuirea cu succes a planurilor al căror scop este asigurarea creşterii neîntrupte a nivelului de viaţă al poporului român, în condiţiile unei colaborări paşnice, egale în drepturi şi reciproc avantajoase cu celelalte popoare. încă o dată, domnue președinte, vă mulțumesc cordial pentru cuvântarea rostită la reuniunea noastră.