Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1976 (Anul 9, nr. 2135-2213)

1976-10-01 / nr. 2135

Anul IX., nr. 2135 — pag. a 2-a Femeile, participante active în viaţa politică, economică şi socială a oraşului Cu Szabó Gizella, preşedin­ta Comitetului orăşenesc al femeilor, nu e prima oară că mă aflu faţă în faţă, dînsa povestind, eu notînd zeloasă. De fapt, dorinţa noastră este să-i aflăm opiniile despre fe­meia de azi. — Deși mi se pare că am mai abordat acest subiect... în orice caz este o diferență mare între femeia de ieri şi femeia de azi. înainte se re­semnau cu soarta lor şi tă­ceau. Te rugai de ele să-şi spună părerile în adunări. Acum se supără dacă nu le dai cuvîntul. Astea-s progre­se ! Femeile sunt dornice să participe la viaţa civică, sunt mulţumite că sunt luate în seamă, că li se cere părerea, au devenit mai curajoase, mai conştiente de forţa lor. S-a schimbat şi mentalitatea băr­baţilor, deşi mai e pînă la emanciparea deplină pe care o visăm noi, comuniştii, în prezent, din persoa­nele ocupate în muncă în oraşul Gheorgheni, 37 la sută sunt femei, ocupând o pondere însemnată în indus­tria uşoară, în învăţămînt, în ocrotirea sănătăţii. Ca urma­re a însemnatei lor participări în viaţa economică şi socia­lă, nu puţine sunt femeile a­­lese în diferite funcţii de conducere fie pe linie admi­nistrativă fie pe linie­ politică. Activitatea Comitetului o­­răşenesc al femeilor — desfă­şurată sub conducerea directă şi permanentă a Comitetului orăşenesc de partid, — a co­misiilor de femei din între­prinderi are caracteristici co­mune cu orice muncă econo­­mico-socială şi politico-edu­­cativă. Este o muncă cotidia­nă ce se realizează conştient în scopul unirii tuturor forţe­lor pentru realizarea şi depă­şirea indicatorilor de produc­ţie, a sarcinilor profesionale şi social-culturale, precum şi în întărirea familiei şi educa­rea tinerei generaţii. Contribuţia femeilor în rea­lizarea planurilor de produc­ţie nu poate fi contestată. în acest sens, notăm cifrele în­registrate la sfîrşitul primului semestru al acestui an în în­treprinderile unde marea ma­joritate a angajaţilor o for­mează femeile: întreprinde­rea de stofe de mobilă, cu un procent de circa 80 la sută femei, a realizat planul pro­ducţiei globale în procent de 104 la sută. Filatura de in şi cînepă, cu circa 70 la sută fe­mei, a realizat planul pro­ducţiei globale în procent de 100,5 la sută. Ca urmare a La Gheorgheni participării lor în întrecerea socialistă, la sfîrşitul primu­lui semestru din totalul de 646 evidenţiaţi în întrecere, peste 180 sunt femei. Succese au înregistrat or­ganizaţiile de femei nu numai pe linia sporirii eficienţei eco­nomice a unităţilor în care lucrează, ci şi în funcţionarea corespunzătoare a serviciilor sociale de care dispun unită­ţile economice, în această di­recţie comisiile de femei au dobîndit o experienţă bună. S-a rezolvat problema vestia­relor, a asistenţei medicale, iar cu prilejul vizitelor la că­mine şi grădiniţe au dat sfa­turi, dar nu numai sfaturi, ci au ajutat concret la confecţio­narea unor lucruri ca : şorţu­­leţe, pantalonaşi şi jucării. Sfera preocupărilor organi­zaţiilor de femei cuprinde şi alte aspecte. Bunăoară, au o participare valoroasă în gru­pele de control obştesc. 57 din cei 175 de membri ai acestor grupe sunt femei. Se eviden­ţiază în această activitate Paul Irina, Jakab Rozalia, Lukács Ildikó, Benedek Ida, Süket Anna, Letiţia Micu, Boer Teréz. Fiecare control se face cu exigenţă, iar atunci cînd este cazul fac propuneri, aşa cum stă bine unor gos­podine. Un alt aspect din activitatea femeilor din oraşul Gheor­gheni este acela al participă­rii lor conştiente la viaţa culturală. La orice manifesta­re — ne spune preşedintele Comitetului orăşenesc al fe­meilor — fie că e vorba de o dezbatere, expunere, masă ro­tundă, avînd indiferent ce temă, din totalul participanţi­lor numărul femeilor este întotdeauna mai mare. La întrebarea noastră care a fost cea mai însemnată rea­lizare a femeilor din Gheor­gheni pe tărîm social în ulti­ma perioadă, tovarăşa Szabó Gizella ne-a răspuns : „Aş zi­ce că darea în funcţiune a ci­nematografului pentru copii. Meritul nu ne aparţine în to­tal. Noi n-am făcut decît să cerem insistent organelor lo­cale de partid, întreprinderii cinematografice judeţene să accepte şi să ne sprijine în a­­ceastă acţiune. în orice caz, a ieşit un lucru frumos şi util. Am mai reţinut şi alte suc­cese ale femeilor cum ar fi expoziţia de cusături şi ţesă­turi populare specifice zonei Gheorgheni realizată de Csa­­la Klára şi Dombi Mária sau cercul de dezbatere a norme­lor de conduită în societate condus de Veres Julianna cu participarea unui număr în­semnat de tinere fete sau în­­tîlnirile organizate cu tinerii căsătoriţi. Se prea poate ca organiza­ţiile de femei din Gheorgheni să nu fi reuşit să cuprindă absolut toate problemele, cert este însă că sunt conştiente de rolul lor în societate şi că îşi orientează acţiunile educa­tive spre îmbogăţirea spiri­tuală a personalităţii umane, spre atragerea la participare tot mai activă a femeilor la viaţa politică, economică şi socială. Aurelia ILUŢ „CUPA ROMÂNIEI“ Cîteva cuvinte despre me­ciul dintre Sport Club şi A.S.E., din cadrul etapei a treia, Sport Club, după ce în prima repriză a înscris şa­se puncte, faţă de numai două ale studenţilor, părînd că a lămurit problema învin­gătorului, a cedat mai net decit arată scorul de 2—5 re­priza a di­ua, şi a învins cu greu în cea de-a treia cu 3—2 • Cauza acestei comportări con­tradictorii : indisciplina tac­tică a jucătorilor, rezultată din faptul că ei nu-şi pot controla nervii, urmărind tot timpul „plata unor poliţe“, capitol la care a excelat Gali. Studenţii, jucînd angajat la limita regulamentului, formu­lă psihologică în a cărei cursă au căzut, mai valoroşii jucă­tori din Miercurea-Ciuc, au ştiut tot timpul ce vor şi nu mult a lipsit să reuşească o victorie. A fost un noroc pen­tru gazde că au avut în for­maţie pe Basa, care a liniştit spiritele şi, după eforturi mari, a readus calmul coechipieri­lor. Victoria finală a jucăto­rilor Sport Clubului cu 11—9 îi recomandă, pînă acum, drept cîştigători ai grupei. După părerea multor specia­lişti, studenţii sunt a doua e­­chipă care se va califica, fiindcă au un lot valoros şi bine pregătit. Au marcat Sándor, Borbáth (2), Szentes (2), Antal Előd, Texe (2), Basa (2) şi Gabrielli, pentru Sport Club şi Vlad, Moiş (2), Boldescu (3), Vasile Huţanu, Păduraru şi Stenberg pentru studenţi. Etapa a IV-a, eşalonată pe parcursul a două zile, a pro­gramat ieri partidele Dunărea Galaţi — Avântul Gheorgheni 3—1 (0—1, 2—0, 1—0) şi Târnava Odorheiu Secuiesc — Sport Club 4—9 (0—3, 1—2,­­3-4). Horea MOLDOVAN TURNEU INTERNAŢIONAL DE LUPTE LIBERE La Odorheiu Secuiesc a a­­vut loc marţi, un interesant turneu internaţional de lupte libere dotat cu „Cupa Har­ghita“, competiţie la care au luat parte sportivi de la Che­mie Halle (R.D.G.), C.S. Oltul şi Şcoala sportivă din Sf. Gheorghe, Comerţul Tg. Mu­reş, Lemnarul şi Şcoala spor­tivă din Odorheiu Secuiesc. Iată cîştigătorii pe catego­rii : 48 kg — U. Gouschorek (R.D.G.), 52 kg — Béla Mózes, 57 kg — Szatmári Péter, 62 kg — Kalapács Arcadiu (toţi de la Lemnarul), 68 kg — R. Oi­­schack, 74 kg — G. Rieger, 82 kg — B. Ratschm­at (toţi R.D.G.), 90 kg — Kemenes Andrei (Lemnarul), 100 kg — A. Rosentreter (R.D.G.), +100 kg — Bálint Iosif (Lemnarul). Pe echipe, pe primele trei locuri s-au clasat, în ordine : Lemnarul, Chemie Halle, C.S. Oltul, V. PAȘCANU Informaţia HARGHITEI Cămin cultural în construcţie la Ciceu Jurnal pionieresc în aceste zile, pînă la 20 oc­tombrie, se desfăşoară dife­ritele forme ale alegerilor pioniereşti, menite să desem­neze atît pe cei mai buni în fruntea grupelor, a detaşa­mentelor şi a unităţilor (în perioada 10—20 vor avea loc şi alegerile pentru membri ai consiliilor comunale, orăşe­neşti şi municipale ale Orga­nizaţiei pionierilor), dar să constituie, în acelaşi timp, un prilej de analiză aprofundată a muncii depuse în perioada care a trecut. . Adunările de alegeri repre­zintă un moment important al vieţii de organizaţie, fiind un bun prilej de aprofundare a democraţiei pioniereşti şi a autoconducerii, pentru per­fecţionarea vieţii de organi­zaţie şi iniţierea purtătorilor cravatelor roşii cu tricolor în practica socială, ceea ce în­seamnă, cu alte cuvinte, fo­losirea adecvată a virtuţilor educative pe care activităţile pioniereşti le oferă din plin. Adunările de alegeri au loc într-o perioadă cu semnifica­ţii majore pentru viaţa po­porului nostru , şi pionierii, ca nişte mici cetăţeni ai pa­triei, trebuie să acţioneze în spiritul hotărîrilor Congresu­lui al XI-lea al P.C.R. şi ale Congresului educaţiei politice şi al culturii socialiste, în ca­drul tuturor alegerilor, dezba­terile trebuie să se desfăşoare în acest spirit, contribuind, totodată, la aplicarea indica­ţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Forumul tinere­tului, la traducerea în viaţă a hotărîrii celei de a IlI-a Conferinţe Naţionale a Orga­nizaţiei Pionierilor, în cadrul alegerilor, trebuie să se evi­denţieze modul cum s-a ac­ţionat pentru aplicarea „Pro­gramului educaţiei prin mun­că şi pentru muncă, în spirit revoluţionar a pionierilor şi şcolarilor“, a „Codului etic al pionierului“ şi a „Statutului Organizaţiei pionierilor“. Cu ocazia informărilor şi dezba­terilor, se analizează modul în care s-au preocupat grupe­le şi detaşamentele pentru transpunerea în viaţă a pro­gramului pentru muncă, pen­tru îmbunătăţirea calitativă a rezultatelor la învăţătură, li­chidarea repetenţiei la ciclul primar, eliminarea ei trepta­tă la cel gimnazial, în direc­ţia şcolarizării tuturor elevi­lor. Trebuie analizate cu spi­­rit de răspundere activităţile de muncă patriotică, cât şi participarea la lucrările de recoltare, făcîndu-se dovada unei poziţii critice faţă de rezultatele slabe sau de nea­junsuri.­­ Programele de activitate, ce se vor stabili cu aceste prile­juri, vor trebui să cuprindă acţiuni, forme şi modalităţi mai adecvate pentru sprijini­rea pionierilor şi şcolarilor în scopul cunoaşterii şi înţelege­rii politicii partidului şi sta­tului nostru. Ele vor trebui să cuprindă acţiuni concrete educative, sportiv-turistice, cultural-artistice, de pregătire pentru apărarea patriei, care să contribuie la educarea în spiritul dragostei pentru pa­trie, la formarea multilaterală a viitorilor constructori ai pa­triei noastre. Programele de activitate trebuie să pună un accent deosebit pe caracterul concret al tuturor activităţilor ce se vor întreprinde, ele fiind rezultatul spiritului co­lectiv (deci, realizate pe baza consultării pionierilor). Tre­buie să se urmărească cu con­secvenţă orientarea tuturor activităţilor pioniereşti în di­recţia legăturii cît mai strînse cu practica vieţii de fiecare zi, în scopul formării genera­ţiilor de nădejde ale amplului proces de edificare a socialis­mului multilateral dezvoltat ai cărui contemporani suntem­ cu toţii. Rubrică realizată de Nicolae KOVÁCS, cu sprijinul Consiliului judeţean al Organizaţiei Pionierilor Cum va fi vremea în luna octombrie? Caracteristica generală a vremii în luna octombrie in­dică o ameliorare vizibilă a timpului, cu precipitaţii sub media normală a acestei pe­rioade, în special in primele zece zile. Pentru ultimele două decade se prevede o u­­şoară creştere a frecvenţei zi­lelor noroase şi a ploilor, fă­ră a se depăşi însă regimul pluviometric normal. Tempe­raturile se menţin apropiate de valorile obişnuite. Pentru prima decadă se apreciază că pe alocuri există condiţii fa­vorabile producerii brumei, iar la sfîrşitul lunii, chiar şi pentru îngheţul pe sol. Prognoza pentru intervalele de timp cu caracteristici me­teorologice similare arată astfel: 1—7 octombrie — vreme in general frumoasă, cu cer va­riabil. Precipitaţiile vor fi slabe, locale, sub formă de burniţă şi ploaie, mai frec­vente în nordul ţării. Vîntul va prezenta intensificări de scurtă durată din sectoarele sud şi est. Temperaturile mi­nime vor fi cuprinse între 2 şi 12 grade, izolat mai coborî­­te în nord şi în depresiunile intramontane din estul Tran­silvaniei, iar maximele vor oscila între 12 şi 22 grade. 8—13 octombrie — vreme în general închisă, cu ploi şi burniţe mai frecvente în ju­mătatea de vest a ţării. Vînt moderat. Temperaturile mini­me vor fi cuprinse între 6 şi 14 grade, iar maximele între 12 şi 20 grade. 14—18 octombrie — vremea devine relativ caldă, cu cer temporar noros. Ploile vor ■vea caracter local, iar pe a­­locuri vor fi sub formă de a­­verse, însoţite de descărcări electrice. Temperaturile mi­nime vor fi cuprinse între 6 şi 14 grade, iar maximele în­tre 12 şi 20 grade. 19—22 octombrie — vremea va fi în curs de răcire, cerul variabil cu înnorări mai ac­centuate în jumătatea de nord a ţării, unde şi ploile vor fi mai frecvente. La munte, pre­cipitaţiile vor lua şi forma de lapoviţă şi ninsoare. Vîntul va prezenta intensificări pînă la tare, predominînd din sectorul nordic. Temperaturile minime vor fi cuprinse între minus 1 grad şi plus 9 grade, iar ma­ximele între plus 6 şi 16 grade. 23—27 octombrie — vremea va fi în general închisă şi u­­medă. Burniţe şi ploi mai a­­bundente se vor înregistra în special în zona sud-estică. Vîntul va fi moderat, cu in­tensificări locale. Temperatu­ra, în uşoară creştere, îşi va situa minimele între 3 şi 13 grade, iar maximele între 7 şi 17 grade. 28—31 octombrie — vremea se va ameliora uşor, cerul va­riabil, va fi mai mult senin noaptea şi dimineaţa. Vîntul va sufla slab. Temperatura va scădea din nou, ceea ce va face ca minimele să fie cu­prinse între minus 5 şi plus 5 grade, iar maximele între 6 şi 16 grade, ceva mai ridicate în sud. In acest interval există condiţii favorabile producerii brumei şi îngheţului pe sol.

Next