Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 1977 (Anul 10, nr. 2214-2288)

1977-01-04 / nr. 2214

Amil X., nr. 2214 — pag. a 2 a Sub semnul belşugului şi al datoriei împlinite Un buchet de realizări Curmare din pag I­ păşit planul lună de lună cu 15—20 la sută. Printre cei e­­videnţiaţi am auzit şi numele maistrului Naghi Mărcuş şi ajutorului de maistru Gavril Bucur. Pe toţi aceştia îi pu­teai întîlni în noaptea anului nou, sărbătorindu-şi succesele la restaurantul „Cerbul“ din localitate. Şi fiindcă veni vor­ba de fruntaşi, nu-i putem o­­mite nici pe Victor Moldovan, Ioan Nadiş, Domokos Alexan­dru, Aurelia Morărean, Kömi­­ves Tosif, de la C.E.P.L. care s-au remarcat în 1976 pentru lucrări de bună calitate. Toţi aceştia au petrecut momentul trecerii în noul an la restau­rantele „Transilvania“, „Cer­bul“ sau în mijlocul familiei. De asemenea, cooperatorii meş­teşugari şi-au sărbătorit roa­dele muncii anului 1976 în­­tr-o încăpere frumos amena­jată, chiar în cadrul coopera­tivei „Munca colectivă“. Cu toţii, oamenii muncii topli­­ţeni, au ridicat, la cumpăna dintre ani, paharele în cinstea succeselor dobîndite în anul de care abia ne-am despărţit, cu dorinţa mărturisită ca în noul an, cel de-al doilea al actualului cincinal, să depună eforturi şi mai susţinute pen­tru ca rezultatele să fie şi mai rodnice. O urare, la care ne alăturăm şi noi, dorindu-le oamenilor munc­ii din Topliţa împlinirea tuturor gîndurilor cu care au păşit în 1977. Şi pentru că revelionul este, mai ales, prilej de bucurie, cîntec, dans şi voie bună nu vom uita să spunem că s-a dansat in acordurile formaţiei „Sirinx“, că n-au lipsit, pină in zori, momentele distractive şi surprizele „tombolei“, că miinile tuturor s-au unit in acordurile „Periniţei“. N. ŞANDRU bătorească, cu voie bună şi încredere în ceea ce va aduce noul an. Belşugul meselor în­tinse, clinchetul neîntrerupt al paharelor ciocnite în toas­turi de sănătate şi de mai bi­ne, tombolele cu numeroase surprize, cu cîştigători fericiţi şi fără păgubaşi, dansul şi glumele au fost prezente peste tot unde s-a organizat reve­lionul — la restaurantul Mu­reşul, la cramele Tulipan şi Vînătorul, la Izvorul Mureşu­lui, unde şi-au petrecut re­velionul numeroşi locuitori ai Gheorghenilor, la Şcoala ge­nerală nr. 1, unde au petrecut cadrele didactice. Un final de an bun care s-a împletit cu începutul unui an pe care ni-l dorim şi mai bun. S. M. Toast în numele tinereţii! O trăsătură dominantă a o­­raşului Miercurea-Ciuc este tinereţea sa. Dată de noul pei­saj urbanistic îmbogăţit de noi construcţii date în folo­sinţa oamenilor muncii in fie­care din ultimii ani, de entu­ziasmul şi capacitatea creatoa­re a virstei tinere, caracteris­tică a multor colective de muncă cum sunt cele din în­treprinderile industriei texti­le, de la I.U.P.S., de la I.P.A.T., dată, mai ales, de succesele deosebite înregistrate in acti­vitatea productivă — rezul­tantă a conştiinţei comuniste proprie uteciştilor din oraş. Ne-au revenit in minte aceste gînduri, aceste aprecieri la a­­dresa lor şi în plăcuta seară a revelionului, tocmai pentru că acest eveniment al sfârşitu­lui de an a fost trăit de cei aproape 100 de tineri ce l-au petrecut la Clubul tineretului, cu sentimentul unei mature responsabilităţi de care tre­buie să dea, şi vor da, dovadă şi în noul an. Acesta a fost angajamentul fiecăruia, faţă de conştiinţa sa, in emoţionan­tele şi înălţătoarele clipe ale mesajului tovarăşului Nicolae Ceauşescu , rostit în pragul Anului Nou la posturile de radio şi televiziune, mesaj plin de îndemnuri şi la adre­sa tineretului patriei. „Păşind în anul 1977 vom depune toate eforturile, ne vom dărui în­treaga noastră putere de mun­că pentru a ilustra pe deplin, convingător, faptul că şi noi, tinerii din Miercurea-Ciuc, suntem­­ factor activ în îndepli­nirea cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice, că ne vom situa la înălţimea încrederii acordate de partidul şi statul nostru.“ Sunt acestea gînduri proprii tinerilor aflaţi în acea noapte a revelionului la Clu­bul tineretului, printre care i-am intilnit şi pe Andrei Uji­­că de la întreprinderea de tri­cotaje, Gegő Lajos de la I.C.M.J.H., Székely Iulia de la I.P.A.T., Constantin Stoica de la I.P.E.G, Gergely Zoltán de la I.J.I.L., Szakács Iulia de la Cooperativa meşteşugărească „Oltul“ şi alţii. Că întîlnirea lor de revelion a însemnat totodată şi un bilanţ, o trece­re în revistă a unor frumoase succese ale anului trecut, ob­ţinute de tinerii români şi maghiari — uniţi în muncă, realizări şi idealuri — a dove­dit-o şi toastul în cinstea fruntaşilor în producţie, în cinstea autorilor „zilelor şi săptămînilor record“, a tineri­lor care au obţinut succese deosebite în pregătirea profe­sională, şi vom reţine două nume rostite în toast, cele ale muncitoarelor Viorica Grama şi Kovács Gizella — finaliste pe ţară la concursul „Mîini măiestre“ în meseriile de fila­toare şi, respectiv, tricotoare. Cu veselie în zîmbet şi priviri, cu dans neobosit, Anul Nou a fost aşteptat cu încredere şi la Clubul tineretului justificată bucurie. Poate că nicicind cooperato­rii şi mecanizatorii din Reme­­tea n-au trăit un început de an nou atit de plin, cu o bucu­rie atit de fără rezerve. Dacă, aşa cum spunea unul din „e­­roii“ noştri, sărbătoarea reve­lionului este cu atit mai fru­moasă şi speranţele pentru noul an cu atit mai mari cu cit anul abia încheiat a fost mai darnic cu roadele muncii, atunci oamenii din Remetea au avut absolut toate motivele să petreacă şi să se bucure din adîncul inimii. La căminul cultural, la res­taurantul din comună sau pe la casele lor, cei care au uimit un judeţ — şi poate nu numai un judeţ — obţinînd 6000 kg de in fuior la hectar, livrînd fondului de stat o cantitate de lapte reprezentind dublul faţă de cit livrau in urmă cu doi-trei ani, s-aur dovedit a fi la înălţime confirmind încă o dată că cei ce ştiu să mun­cească, ştiu şi să petreacă. László G. Ştefan, Portik F. Francisc, Nagy Vera, Páll Iu­­liana — „campionii viului“ —, gînduri optimiste mecanizatorii Ferencz Andrei, Péter Vilmos, Laczkó Attila, Antal Dezideriu au depănat pe îndelete, avind in vecinătate prezenţa stimulatoare a unui pahar cu vin, amintirile legate de un an de muncă, amintiri care acum nu pot fi decit deo­sebit de frumoase de vreme ce munca lor s-a soldat cu o producţie record. Pe măsură ce orele trec, timpul viitor devine tot mai frecvent in discuţie pentru că ce a fost, a fost, de-acum ce o să fie e im­portant şi e musai să fie cel puţin la fel de bine cum a fost în anul 1976. Dacă aceste vorbe au deve­nit un crez pentru toţi coope­ratorii şi mecanizatorii din Remetea, acest lucru se dato­­reşte fără îndoială şi faptului că anul 1976 a fost anul im­plantării unei mari certitu­dini : dacă munceşti bine, cu tragere de inimă, zi de zi, mi­nut de minut, rezultatele îţi întrec uneori cele mai opti­miste aşteptări. Dan SUIANU Împreună la muncă, şi la petrecere Cea mai mare parte a oa­menilor muncii din munici­piul Odorheiu Secuiesc a ţi­nut ca şi în noaptea de re­velion să fie împreună la pe­trecere, aşa cum în cursul a­­nului împreună au fost în munca pentru realizarea sar­cinilor de producţie. Conform tradiţiei, lucrătorii de la Teh­­noutilaj, peste 400 persoane, au pus stâpînire pe cramă. Alte 150 persoane din diferite instituţii ale municipiului au petrecut în sala de festivităţi a consiliului popular, iar o mare parte a lucrătorilor de la întreprinderea de confecţii împreună au fost prezenţi la cantina u­­nităţii. Tineretul din oraş a a­­vut plăcuta surpriză de a pu­tea sărbători revelionul în sala clubului tineret­­lui, care de mai mult timp era închisă pentru renovare. Acum, în straie noi, sărbătoreşti, clubul i-a primit pe tineri, asigurîn­­du-le o atmosferă din cele mai potrivite pentru o petrecere ca cea de revelion, atmosfe­ră susţinută, şi mai mult de prezenţa actorului clujean Bencze Ferenc, care a­ prezen­tat numeroase momente ve­sele.­­ C. S. Noul an cu „Noroc Clipe plăcute, impregnate de satisfacţia muncii îm­plinite, a bunelor rezultate obţinute în activitatea productivă, au pe­trecut în noaptea de’ Revelion şi minerii Bălanului, reuniţi îni două din localurile oraşu­lui, amenajate special, sau în mijlocul familiilor lor. La pragul dintre ani, au fost ri­dicate cupele pline, au fost rostite toasturi, s-a făcut au­zită urarea specifică căutăto­rilor din adîncuri: „Noroc bun !“, care, mai mult ca în oricare altă zi, a însemnat o urare de sănătate și noi suc­cese în muncă, un convingă­tor angajament pentru înde­plinirea sarcinilor în­­ acest nou an al cincinalului. Şi-au adresat această urare şi cei 70 de tineri mineri, utecişti, reuniţi la revelionul tineretu­lui, printre care se numărau fruntaşi în producţie, tineri destoinici ca Pălferencz Ste­­ ban Iu­ lian, Ion Chibilic, Nicolae Mi­­reanu, de la întreprinderea mi­nieră, sau Gheorghe Moldovan de la secţia din Bălan a I.P.E.G. şi alţii, apreciaţi de mai vîrstni­­cii lor ortaci pentru dărui­rea şi hotărîrea cu care mun­cesc, apreciaţi de prietenii lor mai mici, pionierii, care pen­tru exemplul lor în muncă le-au adus un „Pluguşor“ cu toate urările lui. Dar nu nu­mai pionierii au fost prezenţi în mijlocul lor, ci şi condu­cerea întreprinderii, reprezen­tanţi ai organelor locale de partid şi de stat, care le-au urat tinereţe fericită, împlini­rea idealurilor. Şi, în noaptea de Anul Nou, fiecare dintre acești tineri s-a arătat hotărît de a da curs urărilor, mun­cind mai bine, mai mult, pen­tru el, pentru societate. S. NICOLAE Petrecere pe măsura succeselor... Locuitorii Gheorghhenilor, fie că şi-au petrecut revelionul în familie, în cerc de prieteni sau în localurile de alimenta­ţie publică, au ştiut să orga­nizez petrecerea in aşa fel, încît să fie pe măsura succese­lor obţinute de colectivele de muncă respective în anul ce a trecut. Cu conştiinţa datoriei împlinite, ei au întîmpinat noul an într-o atmosferă să.­ Informaţia HARGHITEI Cu voie bună Revelionul '77 a fost petre­cut de majoritatea feroviarilor Complexului C.F.R. Ciceu în familii, alături de soţiile şi copiii lor, cu prietenii, rudele şi colegii de muncă. Este vor­ba, desigur, de cei care n-au fost de serviciu, pentru că, aşa cum se ştie, calea ferată este unul din locurile de muncă cu activitate neîntreruptă ... Intr-unul din apartamentele blocurilor din frumosul cartier al ceferiştilor, noul an i-a gă­sit în voie bună, fericiţi de împlinirea unor idealuri, de succesele frumoasei munci de ceferist, pe mecanicii de loco­motive electrice Kurkó Carol şi Bencze István, pe lăcătuşul de depou Tamás Mihai, pe so­ţiile acestora — Elisabeta, ca­sieră la gara C.F.R. Giceu, Margareta, şi ea casieră la Agenţia de voiaj C.F.R. Mier­curea-Ciuc, pe Veronica, an­gajată la Cooperativa de con­sum a comunei Siculeni. Pen­tru urări de sănătate şi feri­cire au venit aici şi mecani­cul de locomotivă Mesko Tibe­­riu cu soţia, ca şi Maria Kiss, soţia lăcătuşului de revizie Kiss Dezideriu, şi alţi colegi. S-au ciocnit cupe de şampa­nie, s-a cîntat şi dansat, s-a vizionat programul la televi­zor ... Dar pentru că trenu­rile circulă continuu, petrece­rea nu se putea prelungi. A urmat odihna, şi, apoi, la drum. Cei doi mecanici — Kurko şi Bencze, erau spre ora prînzului primei zile a a­­nului 1977 în drum spre Gheorgheni , LDE 073 în ca­pul trenului iar LDE 212 la „roată“. Şi de­ această dată, trenurile de marfă şi cele de călători au fost îndrumate din staţia Ciceu la timp, în depline condiţii de siguranţă. Ceferiştii nu s-au dezminţit nici de această dată .. Anton BORŞ COLECTIVUL REDAC­ŢIONAL AL ZIARULUI „INFORMAŢIA HARGHI­TEI“ MULŢUMEŞTE, PE ACEASTA CALE, TUTU­ROR CELOR CARE I-AU ADRESAT FELICITĂRI CU PRILEJUL ANULUI NOU.

Next