Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1977 (Anul 10, nr. 2289-2366)

1977-04-01 / nr. 2289

Anul X., nr. 2289 - peg. a 2-a în satele mărginaşe viaţa culturală nu se află la periferie • La Valea Rece condiţiile mai dificile sunt compensate de entuziasmul activiştilor culturali. • Tinerii aşteaptă mai multe acţiuni educative. • Oamenii vin cu plăcere să asculte o expunere. Asta se numeşte sete de cultură. Aici, la Valea Rece, sat aparţinind comunei Lunca de Jos, condeiul se îndreaptă către reportaj, în primul rînd datorită peisajului — dealuri împădurite, locuinţe răspindite pe coaste, sau înşiruite de-a lungul drumului forestier — iar în al doilea rînd, datorită oamenilor primitori şi cu sămînţă de vorbă, bucuroşi de oaspeţi. Am părăsit insă tentaţia, dorind să prezentăm cîteva aspecte legate de viaţa spirituală a acestor oameni, de activitatea culturală ce se desfăşoară aici, în condiţii ceva mai dificile decit în centrul de comună. Modesta clădire a căminului cultural este adeseori luminată seara. Tinerii vin la club, cei mai vîrstnici doresc să asculte o informare politică, participă la o dezbatere pe o temă ce îi interesează, sau, pur şi simplu, vizionează un program la televizor. La club există jocuri distractive, aparat de radio şi televiziune, în fine sunt condiţii pentru ca tinerii să-şi petreacă aici o seară plăcută. Păcat, însă, şi, aşa cum se exprima unul din săteni, Tanke Gheorghe : — ,,Nu se prea organizează acţiuni educative, deşi auditoriu ar fi suficient de numeros". De acest adevăr îşi dă seama şi directorul coordonator al căminului cultural, tovarăşul Miklós Csaba. „Căutăm ca în satele mărginaşe, în cazul de faţă Valea Rece, să organizăm în aşa fel activitatea culturală, ca locuitorii să beneficieze de tot ceea ce poate oferi viaţa spirituală în mediul rural. Adică să nu simtă că sunt cu ciţiva kilometri mai sus faţă de centrul de comună. De altfel, aici, chiar cetăţenii sunt aceia, care, mai mult ca în alte părţi, ne îndeamnă să deschidem cit mai des uşa căminului cultural". O dovadă a dorinţei oamenilor de aici, de cunoaştere. Dorinţă întîmpinată de activiştii culturali voluntari din sat, mai precis de cadrele didactice. Pentru că la Valea Rece cadrele didactice constituie nucleul vieţii culturale, fiecare avînd sarcini precise , Buzsus Sofia răspunde de bunul mers al formaţiei de teatru, Ambrus Veronica instruieşte „păpuşarii", montajul literar este „condus" de Toth Elisabeta, iar grupul vocal repetă sub îndrumarea tovarăşei Gábor Maria. Am putea enumera şi alte formaţii unde participă peste 110 artişti amatori. Insă, oricît de entuziaşti ar fi artiştii amatori de la Valea Rece, ei nu reuşesc să acopere o stagiune întreagă cu spectacole, deoarece riscă să se repete. De aceea, căminul cultural este vizitat şi de formaţii din centrul de comună sau alte sate, ba chiar de la Miercurea-Ciuc, şi la rîndul lor artiştii amatori din Valea Rece întorc vizita „colegilor" nu ale artei. Fiecare întîlnire cu brigada ştiinţifică sau cu lectori este aşteptată cu mare interes de locuitori. Expunerile, simpozioanele, dezbaterile sunt interesante, membrii brigăzii şi lectorii se pregătesc cu deosebită grijă. „Să nu credeţi că ne lăudăm — ne spunea unul dintre aceşti lectori - dar credeţi dumneavoastră că dacă ar fi altfel, ar bate oamenii kilometri ca să ne asculte ? în afară de lectoratele cu părinţii care au loc la şcoală, şi de acţiunile ce se desfăşoară la căminul cultural, chiar acasă la oameni, vine în mijlocul lor un cadru didactic sau medical şi dirijează pe nesimţite discuţia pe o anumită temă. Cel puţin în cercul femeilor se întimplă frecvent acest lucru". „în acest cerc, pe care noi îl numim ora femeilor — ne spunea Csiló Matild — realizăm cusături şi broderii inspirate după modele locale. Am participat şi la expoziţii, cea mai recentă fiind cea vernisată la Lunca de Jos in cadrul Festivalului Naţional „Cîntarea României". Dar, în cercul nostru au loc şi informări politice, dezbateri pe marginea unor emisiuni transmise la televizor, se citeşte presa sau fragmente din opere literare. De fiecare dată vine în mijlocul nostru tovarăşa învăţătoare Szabó Irén, aşa că întotdeauna putem spune că am învăţat ceva nou, că am folosit din plin cele două-trei ore". E adevărat că la Valea Rece baza materială a activităţii culturale nu este aşa de puternică, după cum adevărat este că aici munca activiştilor culturali nu este atît de uşoară, insă, şi satisfacţiile sunt pe măsură, pentru că, ce satisfacţie poate fi mai mare decit aceea de a deschide în faţa oamenilor ferestre către cunoaştere şi către frumos ? ! luliu CONDRAT In fiecare lună la Căminul de zi nr. 15 din Miercurea-Ciuc se serbează ziua de naştere a copiilor, în imagine , cei sărbătoriţi sunt felicitaţi Informaţia HARGHITEI Uteciştii topliţeni integraţi deplin efortului colectiv Ca o constantă a dezvoltării sale, a integrării tot mai accentuate în peisajul urban modern, pe zi ce trece se afirmă, cu mai multă pregnanţă, perpetua tinereţe a oraşului Topliţa. Nu ne referim doar la noua sa înfăţişare edilitar-gospodărească, la evoluţia sa pe scara industrială, ci mai ales la cei care contribuie efectiv la acestea, la colectivele de tineri, angajaţi sau elevi, la uteciştii oraşului cu toţii sunt apreciaţi, datorită hărniciei şi conştiinciozităţii lor. Organizaţia orăşenească U.T.C. dovedeşte, prin acţiunile sale, maturitate politică şi capacitate de organizare şi educare a tineretului topliţean. Vom reţine, într-o primă ilustrare a acestor caracteristici, opinia tovarăşului loan Iacob — secretarul Comitetului orăşenesc U.T.C. Topliţa, formulată în limitele unei juste aprecieri : „Desigur că succesele în muncă ale colectivelor din unităţile economice ale oraşului se datoresc şi aportului tinerilor angajaţi. In contextul strădaniilor întregului popor pentru înlăturarea efectelor cutremurului, tinerii topliţeni şi-au suplimentat angajamentele, au luat noi iniţiative pentru a veni în sprijinul celor care au avut de suferit de pe urma seismului, pentru a-şi aduce o contribuţie şi mai mare la dezvoltarea oraşului, convinşi că numai in acest fel se achită de îndatorirea utecistă, patriotică, ce le revine". La aceste cuvinte, intr-o mai temeinică susţinere, faptele. Amintim, deci, că intr-un prim gest de solidaritate cu populaţia din zonele sinistrate, organizaţia orăşenească U.T.C. a depus în „Contul 1977" suma de 10.000 lei ; organizaţia de tineret de la întreprinderea de tricotaje s-a angajat să predea suplimentar, pînă la sfirşitul lunii, o producţie în valoare de 100.000 lei. Aceasta prin organizarea schimburilor prelungite şi a duminicilor de lucru. Cei circa 350 de tineri de la fabrica de mobilă vor preda, în aceleaşi condiţii, 25 garnituri mobilă in valoare de 310.000 lei. Uteciştii se mobilizează intens şi pe frontul muncilor patriotice. Astfel, duminici la rînd, muncitorii, elevi ai liceelor, alţi utecişti, au adunat 30 tone cetină de brad destinată industriei farmaceutice , fiecare organizaţie a primit sarcini concrete în colectarea deşeurilor metalice, textile, a sticlelor şi borcanelor. începutul celui de-al doilea trimestru va coincide cu deschiderea a două şantiere locale ale tineretului. Unul se va orgniza pentru amenajarea unui complex sportiv în cartierul Cornişa, la care vor participa 800 tineri (valoarea lucrărilor : 500.000 lei), iar celălalt pentru curăţatul păşunilor la care vor fi antrenaţi 500 de utecişti. Aceste citeva date din activitatea organizaţiei orăşeneşti U.T.C. nu epuizează nici pe departe ampla contribuţie a tineretului la dezvoltarea oraşului, dar, într-o oarecare măsură sunt edificatoare pentru înalta conştiinţă revoluţionară a uteciştilor topliteni. Nicolae ŞANDRU Iniţiativă a celor mici in folosul celor şi mai mici Dăunăzi, un grup de pionieri din Topliţa au adus cu ei la pediatrie pe Donald Răţoiul, pe Alba ca Zăpada, Scufiţa Roşie, Hansel şi Grettel, Motanul încălţat şi alte personaje din cele mai cunoscute basme. Dar nu în calitate de pacienţi, ci ca picturi atractive, viu colorate, pe care le-au aşezat pe coridoare şi în saloane. Micuţii bolnavi se vor intîlni acum cu „cunoscuţi îndrăgiţi" şi poate „nenea doctoru" le va părea mai „blind". Printre cei care au executat aceste lucrări amintim pe Doina Gabor, Gabriela Urzică, Constantin Dima, Carmen Rusu, Anamaria Marc, Carmen Pascalu îndrumaţi cu pricepere şi competenţă de profesoara Viorica Todoran. A. MARC Pentru o lume mai bună, pentru pace şi colaborare intre toate popoarele (Urmare rtin pas, 11 ler de la Helsinki, pentru înfăptuirea securităţii şi colaborării pe continentul european. Aceste documente au deschis largi perspective instaurării unui climat de încredere, securitate şi colaborare între toate statele. Unele progrese s-au şi realizat, dar s-a făcut mult prea puţin pentru transpunerea concretă in viaţă a angajamentelor asumate. „Iată de ce considerăm - subliniază secretarul general al partidului nostru - că trebuie făcut mult mai mult pentru pregătirea reuniunii care va avea loc in vara acestui an la Belgrad, astfel incit aceasta, prin măsurile pe care le va adopta, să dea un nou şi puternic impuls înfăptuirii in practică a obiectivelor majore convenite la Helsinki". In vederea stimulării relaţiilor bilaterale şi multilaterale în probleme de interes comun, se avansează ideea organizării unor consfătuiri, cu participarea tuturor statelor europene, consacrate cooperării economice, schimbului de tehnologie, informării reciproce asupra rezultatelor cercetării ştiinţifice şi tehnice, precum şi a altor domenii, îndeosebi ar fi necesară organizarea unor consfătuiri privind căile de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă şi viaţă ale maselor muncitoare, cu atît mai mult cu cit unele cercuri din Occident încearcă să reducă problemele de ordin umanitar doar la unele aspecte, denatured astfel spiritul documentelor de la Helsinki. Printre numeroasele idei de cea mai mare însemnătate privind măsurile ce ar putea asigura consolidarea securităţii europene se subliniază cea referitoare la „încheierea unui pact general-european la care să ia parte toate statele participante la Conferinţa de la Helsinki, care să conţină angajamentul de renunţare la folosirea forţei şi la ameninţarea cu forţa, precum şi angajamentul statelor posesoare de arme nucleare de a nu le folosi sub nici o formă împotriva altor state sau grupări de state". Subliniindu-se necesitatea luptei pentru lichidarea subdezvoltării şi instaurarea unei noi ordini economice internaţionale bazate pe deplină egalitate şi echitate - luptă la care trebuie să-şi aducă contribuţia nu numai ţările în curs de dezvoltare, ci şi cele avansate, imperativul ca ţările în curs de dezvoltare să-şi întărească solidaritatea, să stabilească o poziţie comună şi să acţioneze in mod organizat pentru apărarea intereselor proprii, aşa cum şi ţările dezvoltate şi-au coordonat poziţiile, se avansează ideea organizării unei conferinţe a statelor în curs de dezvoltare, eventual încolaborare cu ţările nealiniate. In expunere se reafirmă cu putere poziţia ţării noastre în problemele dezarmării şi se reamintesc propunerile concrete pe care România le-a prezentat la O.N.U. şi în alte foruri internaţionale. înfăptuirea dezarmării generale şi, în primul rînd, a dezarmării nucleare este o problemă de importanţă vitală pentru progresul şi pacea întregii omeniri. O securitate reală şi egală pentru toţi nu se poate realiza pe calea accelerării continue a cursei înarmărilor, pentru că aceasta poartă în sine germenul ruperii echilibrului militar şi ascuţirii încordării internaţionale. „De aceea apare mult mai logic şi mai firesc - se arată in expunere - să se acţioneze pentru realizarea unui echilibru militar nu prin sporirea înarmărilor, ci prin reducerea acestora, prin trecerea fermă la acţiuni concrete de dezarmare şi, in primul rind, de dezarmare nucleară, la eliberarea popoarelor de această grea povară şi de acest spectru ameninţător". In ultima parte a expunerii sale, secretarul general al partidului a subliniat rolul maselor populare in transformarea progresistă a societăţii, dezvoltarea colaborării şi solidarităţii Partidului Comunist Român cu toate partidele comuniste şi muncitoreşti, partidele socialiste şi social-democrate, alte partide şi organizaţii democratice, progresiste, cu toate forţele antiimperialiste de pretutindeni. Politica externă a partidului şi statului nostru, ale cărei principii au fost din nou atît de strălucit afirmate în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, consecvenţa cu care ţara noastră acţionează pentru aplicarea acestor principii în relaţiile internaţionale, au ridicat prestigiul şi autoritatea internaţională a României socialiste pe culmi neatinse în trecut, însuşindu-şi in întregime obiectivele şi orientările de viitor cuprinse în expunere, Comitetul Central al partidului, Marea Adunare Naţională, Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale reafirmă hotărîrea partidului şi statului nostru de a acţiona cu aceeaşi consecvenţă şi fermitate pentru aplicarea neabătută a hotărîrilor Congresului al XI-Iea privind activitatea internaţională, de a face totul pentru promovarea intereselor poporului român, pentru asigurarea tuturor condiţiilor necesare desfăşurării muncii sale paşnice, creatoare, de a milita neobosit pentru triumful idealurilor socialismului, democraţiei şi păcii. Oamenii muncii harghiteni, angajaţi plenar în lupta şi munca poporului nostru pentru înfăptuirea istoricelor hotărîri ale Congresului al XI-lea, sînt pe deplin conştienţi de legătura strinsă şi concordanţa deplină dintre politica internă şi cea externă a partidului şi statului nostru, că această politică reflectă interesele vitale ale întregului popor, şi de aceea ei işi exprimă întreaga adeziune faţă de această politică şi sunt hotărîţi să facă totul pentru aplicarea ei în viaţă.