Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1977 (Anul 10, nr. 2367-2444)
1977-07-01 / nr. 2367
Anul X., nr. 2367 — peg. a 2-6 Reţeaua liceelor din judeţul Harghita S-au aprobat, in cadrul lucrărilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român, din 29 iunie a.c., măsurile privind perfecţionarea învăţămîntului liceal, profesional şi superior, măsuri menite sa ducă la realizarea, într-o con- MIERCUREA-CIUC : cepţie unitară, a unei mai bune organizări şi profilări a învăţămîntului de toate gradele, în concordanţă cu cerinţele actuale şi de perspectivă ale dezvoltării ţării noastre. Ele vor asigura tinerilor o pregătire multilaterală şi calificarea intr-o meserie, cunoştinţele necesare integrării rapide şi eficiente în activitatea utilă societăţii, cit şi pentru continuarea studiilor. în continuare, facem cunoscute liceele, că profilele respective (anii I şi III) şi cu locurile pe clase (ani) : 1. Liceul industrial nr. 1 (str. Toplița nr. 20) — anul I cu următoarele profiluri : silv. expl. forestieră (72), prelucrarea lemnului (72), mecanică (72) ; anul III cu următoarele profiluri : mec. pentru exploatare transp. forest. (36), prelucr. în lemn (36), prelucrare prin așchiere (36). 2. Liceul industrial nr. 2 (str. Topliţa nr. 22) - anul I : prelucr. lemnului (36), industr. aliment. (72), construcţii (108), mecanică (216), electrotehnică (36) ; anul III : construcţii (36), mec. pentru maşini şi utilaje (36), prelucrare prin aşchiere (36), electroni. pentru autovehicule (72). 3. Liceul industrial nr. 3 (str. Gh. Doja nr. 21) - anul I : industrie ușoară (144), matern, mecanică (36) ; anul III : tricot.-conf. text. (72), matern, fizică (36), filologie-istorie (36). 4. Liceul de matematică-fizică (str. G. Coșbuc nr. 80 — anul I : mat.-mecanică (72), filologie-istorie (36), fil.-istorie (ed. fizică) (30), electroteh. (72), biologie-chimie (36) ; anul III : filologie-istorie (36), filologie-istorie (ed. fizică) (30), biologie-chimie (36), matern.-fizică (36), electronist pentru automatizări (36. GHEORGHENI : 1. Liceul industrial „Salamon Ernő (bd. 23 August nr. 5) — anul I : mecanică (144), electrotehnică (72), construcţii (36), ind. uşoară (36), matematică-mecanică (36) ; anul III : prelucrare prin aşchiere (36), matematică-fizică (36). 2. Liceul industrial nr. 1 (str. 1 Mai nr. 13) — anul I : mecanică (252) ; anul III : prelucrare prin aşchiere (36), mecanici pentru maşini şi utilaje (36). 3. Liceul economic şi de drept administrativ (str. 1 Mai nr. 22) - anul I : econ. de contab. comerţ (108), alim. publică (72) ; anul III economie (36). CRISTURU SECUIESC : 1. Liceul industrial - anul I : mecanică (72), electroteh. (36), construcţii (36), matern.-mecanică (36) ; anul III : prelucrare prin aşchiere (36), mec. maşini şi utilaje (36). BALAN 1. Liceul industrial (bd. Republicii nr. 82) - anul I : mecanică (72), mine, petrol, geologie (36), electrotehn. (36), anul III : electromec. pentru utilaj tehnol. (36). ODORHEIU SECUIESC : VLAHIŢA : 1. Liceul industrial nr. 1 anul I : mecanică (144), ind. uşoară (108), construcţii (108) , anul III : mec. pentru maşini şi utilaje (36), prelucr. prin aşchiere (36). 2. Liceul industrial nr. 2 anul I : mecanică (144) ; anul III : prelucr. la cald (36), prelucr. prin aşchiere (36). 3. Liceul agro-industrial (str. Justiţiei nr. 12) - anul I : agricol (72), mecanici agricoli (72), mecanică (108) ; anul III : prelucrare prin aşchiere (72), agron. mecanici (36). 4. Liceul sanitar anul I : sanitar (72). 5. Liceul de matematică-fizică ,,Dr. Petru Groza" (str. Budai N. Antal nr. 32) — anul I : matern.-mecanică (72), mecanică (36), ind. uşoară (36) ; anul III : mat.-fizică (72). 6. Liceul pedagogic (Piaţa Libertăţii nr. 4) -anul I : ped. învăţător (72) ; anul III : învăţător şi educat. (72). TOPLIŢA : 1. Liceul industrial (str. Ştefan cel Mare nr. 15) — anul I: mecanică (144), prelucr. lemnului (72), construcţii (36) ; anul III : prelucrare prin aşchiere (72). 2. Liceul de matematică-fizică (str. Dealului nr. 1) — anul I : matern.-mecanică (36), mecanică (36), ind. uşoară (36) ; anul III : matematică-fizică (36). 1. Liceul industrial (str. M. Eminescu nr. 21) — anul I : metalurgie (72), mecanică (108), electrotehn. (36) ; anul III : mecanici pentru maşini şi utilaje (36), prelucrare prin aşchiere (36). DURAU: 1. Liceul industrial — anul I : prelucr. lemnului (72), mecanică (36) ; anul III : prelucr. in lemn (36). SUBCETATE : 1. Liceul industrial - anul I : mecanică (36) ; anul III : prelucrare prin aschiere (36). DANESTI : 1. Liceul agro-industrial - anul I : agricol (72). SÎNMARTIN : 1. Liceul agro-industrial - anul I : agricol (72) ; anul III : zootehn. mec. (36). Pe lingă aceste licee vor funcţiona clase afiliate în şcolile generale din localităţile : Borsec, Ciumani, Cirţa, Corund, Joseni, Lueta, Lunca de Jos, Lunca de Sus, Mugeni, Praid, Remetea, Sîndominic, Tulgheş, Vărşag şi Zetea. Cu excepţia a două clase (efectiv : 36—36) cu profil de prelucrarea lemnului, celelalte sunt cu profil de mecanică, cite o clasă (36) în fiecare dintre localităţile menţionate. Din activitatea comitetelor şi comisiilor de femei ■ Sub conducerea nemijlocită a organelor şi organizaţiilor de partid, comisiile de femei de la întreprinderile : de tricotaje din Miercurea-Ciuc, de aţă şi filatură din Odorheiu Secuiesc, de stofe de mobilă şi ţesături tehnice şi de la filatura de in din Gheorgheni, desfăşoară o muncă susţinută pe linia antrenării lucrătoarelor din unităţile respective la îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Faptul că aceste unităţi au depăşit planul de producţie cu 4 la sută este un rezultat şi al acţiunilor politico-educative organizate în rîndul femeilor care, în aceste întreprinderi, constituie majoritatea lucrătorilor. ■ 1762 de cooperatoare din judeţul nostru au fost mobilizate, prin comisiile de femei din cooperativele agricole, la cursurile învăţămîntului agroindustrial, a cărui absolvire sporeşte pregătirea, implicit contribuţia calificată a femeilor, la creşterea producţiei din sectorul vegetal şi zootehnic. ■ Tot mai multe femei lucrează în ramura industriei constructoare de maşini — ramură care pină acum antrena într-o mică măsură munca femeilor. Astfel, la cursurile de calificare organizate la întreprinderea de tractoare, sunt cuprinse 19 la sută femei, dintre cei care se pregătesc pentru meseriile de frezor, rectificator, rabotor. ■ „Aportul comisiilor de femei din fiecare întreprindere la realizarea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate pe anul 1977” va fi tema schimbului de experienţă dintre întreprinderea de confecţii din Miercurea-Ciuc şi întreprinderea de confecţii „Mondiala“ din Satu Mare, acţiune organizată de Comitetul judeţean al femeilor, şi care va avea loc în trimestrul ce urmează. ■ In scopul integrării rapide a noilor angajate în colectivele unităţilor respective, din iniţiativa comisiei de femei de la întreprinderea de tricotaje Topliţa, cu colaborarea organizaţiei U.T.C., s-au întreprins acţiuni ca : „Prietenii noului angajat", „Tineretul factor activ în realizarea cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice", „Curierul juridic* şi altele. Totodată, prin aceste acţiuni se urmăreşte şi stimularea activităţii de creaţie şi sporirea exigenţelor lucrătoarelor privind calitatea produselor realizate. ■ Din iniţiativa Comitetului judeţean al femeilor, se preconizează ca in toate căminele de fete să se organizeze cicluri de cite 8-10 expuneri pe teme de educaţie sanitară. A. ILUŢ Pentru ca planul să poată fi integral îndeplinit trebuiesc înlăturate toate... motivările ! Prin contractarea şi livrarea de lapte, carne, ouă, brinzeturi, lină şi altele, locuitorii satelor aduc o însemnată contribuţie la fondul centralizat al statului, la îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu aceste produse şi la asigurarea unei părţi din materia primă necesară industriei. Venind în sprijinul celor care încheie contracte pentru creşterea de animale, furnizarea de lapte şi altele, statul asigură furaje şi oferă importante sume de bani, activitatea producătorilor fiind astfel stimulată, în această direcţie un rol însemnat revine consiliilor populare, care trebuie să ducă o muncă de lămurire susţinută în rindurile cetăţenilor pentru ca aceştia să încheie cît mai multe contracte. Acolo unde consiliile populare comunale şi-au înţeles rolul şi responsabilitatea ce le revine în acest scop, rezultatele sunt bune... Ceea ce am constatat, urmărind şi realizările de pină acum din comuna Corbu. Situaţiile indică livrarea a 2.100 I lapte de vacă şi 300 I lapte de oaie, a 4.100 kg lină de oaie, depăşindu-se în bună măsură prevederile planului. Acelaşi lucru şi la carnea de porc, unde depăşirile sunt de 24 la sută. Nerealizările încep, însă, cu carnea de bovine, pînă în prezent existînd o rămînere în urmă de aproape 10 t, cu cea de ovine (peste 50 la sută rămînere în urmă), cu ouăle (peste 40 la sută rămînere în urmă). Cu toate acestea planul de achiziţii este depăşit, valoric, cu 30 la sută, poate şi datorită achiziţiilor sporite de fîn (depăşirea fiind de 27 la sută) ... Aşadar, rezultate contradictorii, pe de o parte bune, pe de alta mai puţin, dovedind nu atît lipsa de preocupare a deputaţilor, a comisiei permanente a consiliului popular, cît felul în care s-a muncit în acest scop. Pentru popularizarea avantajelor oferite prin contractări crescătorilor de animale s-au organizat numeroase adunări, urmate de discuţii, atît la căminul cultural, cît şi în circumscripţiile electorale, cu acest prilej explicîndu-se cetăţenilor ceea ce au de cîştigat, răspunzîndu-se totodată întrebărilor acestora. Cu concursul deputaţilor, cetăţenii au fost mobilizaţi în număr mare la curăţarea păşunilor, în acest scop efectuînduse lucrări şi din fondurile centralizate ale statului. Rezultatele dovedesc însă că aceste acţiuni nu şi-au atins întru-totul eficienţa scontată. Nu pentru că în comună nu ar fi destui gospodari care să crească mai multe animale în gospodăriile lor. Dimpotrivă, Gavril Şt. Goia, Mie Rugină, Toader Lăbonţ, Kurko Iosif, Ambrus Francisc sunt cunoscuţi şi apreciaţi în comună pentru calităţile lor de vrednici gospodari, pentru modul în care îşi îngrijesc animalele, dar şi pentru faptul că au contractat şi livrat fondului centralizat al statului însemnate cantităţi de carne, lapte şi ling. Există însă şi alţi cetăţeni, destul de mulţi la număr, care cresc în gospodăria proprie puţine animale, ori o vacă, ori un porc, ori cîteva oi, deşi au condiţii să se ocupe de creşterea unui număr mai mare de animale a căror carne, lapte şi lină să o livreze fondului centralizat al statului. Astfel, se explică de ce nu a fost realizat, nici în acest semestru, planul livrărilor la carne de bovine. Pentru că celelalte „explicaţii", între care cele privind neconcordanţa planului cu efectivul de animale existent în comună sau neacordarea întregii cantităţi de concentrate şi porumb, nu-şi au bază materială atîta timp cît în comună există suficiente condiţii pentru creşterea unui număr sporit de animale mari. In vederea creşterii cantităţilor de produse animaliere livrate fondului de stat — scop stabilit în cadrul Consfătuirii ţăranilor din zonele necooperativizate şi al Congresului ţărănimii - trebuie să conveargă eforturile deputaţilor şi consiliului popular comunal şi în ce priveşte munca de propagandă prin care să se explice sătenilor faptele ce determină creşterea continuă a nivelului de viaţă al întregii populaţii a ţării. Cuprinderea în sistemul de pensii a ţăranilor din zonele necooperativizate - măsură cu profund caracter umanitar luată de conducerea partidului nostru — vizează asigurarea unei bătrîneţi liniştite, lipsite de griji, pentru crescătorii de animale. Şi e firesc ca aceştia să răspundă prin livrarea unor cantităţi mai mari de produse agro-alimentare — în această direcţie îndreptîndu-se munca tuturor factorilor de răspundere din comună. V. RADU CONTRACTAREA ŞI LIVRAREA PRODUSELOR AGRICOLE LA FONDUL DE STAT Informaţia HARGHITEI Schimb de experienţă pe tema creşterii productivităţii muncii Ieri, 30 iunie, în organizarea Consiliului judeţean Harghita al sindicatelor, sub egida Festivalului naţional „Cîntarea României", s-a desfăşurat un schimb de experienţă pe tema : „Metode folosite de comitetul sindicatului şi consiliul oamenilor muncii în vederea realizării sarcinilor privind productivitatea muncii prin organizarea superioară a producţiei şi a muncii, prin creaţia tehnică". Schimbul de experienţă s-a desfăşurat la întreprinderea de filatură de lină pieptănată din Miercurea-Ciuc, întreprindere model pe ramură privind creşterea productivităţii muncii. Organizat în scopul generalizării metodelor aplicate de colectivul întreprinderii respective, schimbul de experienţă s-a bucurat de participarea preşedinţilor comitetelor sindicale, preşedinţii comisiilor de coordonare a creaţiei tehnico-ştiinţifice, a secretarilor comitetelor U.T.C. din unităţi economice ale judeţului, în cadrul schimbului de experienţă au fost vizitate expoziţiile privind realizările în domeniul creaţiei tehnice de la întreprinderile de filaturăşi cea de tricotaje din Miercurea-Ciuc, cît şi unele secţii ale întreprinderilor respective. In fotografie : Participanţii vizitînd expoziţia.