Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1977 (Anul 10, nr. 2367-2444)

1977-07-01 / nr. 2367

Anul X., nr. 2367 — peg. a 2-6 Reţeaua liceelor din judeţul Harghita S-au aprobat, in cadrul lu­crărilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român, din 29 iunie a.c., măsu­rile privind perfecţionarea în­­văţămîntului liceal, profesional şi superior, măsuri menite sa ducă la realizarea, într-o con- MIERCUREA-CIUC : cepţie unitară, a unei mai bu­ne organizări şi profilări a în­­văţămîntului de toate gradele, în concordanţă cu cerinţele actuale şi de perspectivă ale dezvoltării ţării noastre. Ele vor asigura tinerilor o pregătire multilaterală şi cali­­ficarea intr-o meserie, cunoştin­ţele necesare integrării rapide şi eficiente în activitatea utilă societăţii, cit şi pentru continua­rea studiilor. în continuare, facem cunoscu­te liceele, că profilele respecti­ve (anii I şi III) şi cu locurile pe clase (ani) : 1. Liceul industrial nr. 1 (str. Toplița nr. 20) — anul I cu următoarele profiluri : silv. expl. forestieră (72), prelucrarea lemnului (72), mecanică (72) ; anul III cu următoarele profiluri : mec. pentru ex­ploatare transp. forest. (36), prelucr. în lemn (36), prelucrare prin așchiere (36). 2. Liceul industrial nr. 2 (str. Topliţa nr. 22) - anul I : prelucr. lemnului (36), industr. aliment. (72), construcţii (108), mecanică (216), electrotehnică (36) ; anul III : construcţii (36), mec. pentru maşini şi utilaje (36), prelucrare prin aşchiere (36), elec­troni. pentru autovehicule (72). 3. Liceul industrial nr. 3 (str. Gh. Doja nr. 21) - anul I : industrie ușoară (144), matern, mecanică (36) ; anul III : tricot.-conf. text. (72), matern, fizică (36), filologie-istorie (36). 4. Liceul de matematică-fizică (str. G. Coșbuc nr. 80 — anul I : mat.-mecanică (72), filologie-istorie (36), fil.-istorie (ed. fizică) (30), electroteh. (72), bio­­logie-chimie (36) ; anul III : filologie-istorie (36), filologie-istorie (ed. fizică) (30), biologie-chimie (36), matern.-fizică (36), electronist pentru automatizări (36. GHEORGHENI : 1. Liceul industrial „Salamon Ernő (bd. 23 August nr. 5) — anul I : mecanică (144), electrotehnică (72), construcţii (36), ind. uşoară (36), matematică-meca­­nică (36) ; anul III : prelucrare prin aşchiere (36), matematică-fizică (36). 2. Liceul industrial nr. 1 (str. 1 Mai nr. 13) — anul I : mecanică (252) ; anul III : prelucrare prin aşchiere (36), mecanici pentru maşini şi utilaje (36)­. 3. Liceul economic şi de drept administrativ (str. 1 Mai nr. 22) - anul I : econ. de contab. comerţ (108), alim. publică (72) ; anul III economie (36). CRISTURU SECUIESC : 1. Liceul industrial - anul I : mecanică (72), elec­troteh. (36), construcţii (36), matern.-mecanică (36) ; anul III : prelucrare prin aşchiere (36), mec. maşini şi utilaje (36). BALAN 1. Liceul industrial (bd. Republicii nr. 82) - anul I : mecanică (72), mine, petrol, geologie (36), elec­­trotehn. (36), anul III : electromec. pentru utilaj tehnol. (36). ODORHEIU SECUIESC : VLAH­IŢA : 1. Liceul industrial nr. 1 anul I : mecanică (144), ind. uşoară (108), construcţii (108) , anul III : mec. pentru maşini şi utilaje (36), prelucr. prin aşchiere (36). 2. Liceul industrial nr. 2 anul I : mecanică (144) ; anul III : prelucr. la cald (36), prelucr. prin aşchie­re (36). 3. Liceul agro-industrial (str. Justiţiei nr. 12) - anul I : agricol (72), mecanici agricoli (72), meca­nică (108) ; anul III : prelucrare prin aşchiere (72), agron. mecanici (36). 4. Liceul sanitar anul I : sanitar (72). 5. Liceul de matematică-fizică ,,Dr. Petru Groza" (str. Budai N. Antal nr. 32) — anul I : matern.-meca­nică (72), mecanică (36), ind. uşoară (36) ; anul III : mat.-fizică (72). 6. Liceul pedagogic (Piaţa Libertăţii nr. 4) -anul I : ped. învăţător (72) ; anul III : învăţător şi educat. (72). TOPLIŢA : 1. Liceul industrial (str. Ştefan cel Mare nr. 15) — anul I: mecanică (144), prelucr. lemnului (72), con­strucţii (36) ; anul III : prelucrare prin aşchiere (72). 2. Liceul de matematică-fizică (str. Dealului nr. 1) — anul I : matern.-mecanică (36), mecanică (36), ind. uşoară (36) ; anul III : matematică-fizică (36). 1. Liceul industrial (str. M. Eminescu nr. 21) — anul I : metalurgie (72), mecanică (108), electrotehn. (36) ; anul III : mecanici pentru maşini şi utilaje (36), prelucrare prin aşchiere (36). DURAU: 1. Liceul industrial — anul I : prelucr. lemnului (72), mecanică (36) ; anul III : prelucr. in lemn (36). SUBCETATE : 1. Liceul industrial - anul I : mecanică (36) ; anul III : prelucrare prin aschiere (36). DAN­ESTI : 1. Liceul agro-industrial - anul I : agricol (72). SÎNMARTIN : 1. Liceul agro-industrial - anul I : agricol (72) ; anul III : zootehn. mec. (36). Pe lingă aceste licee vor funcţiona clase afiliate în şcolile generale din localităţile : Borsec, Ciumani, Cirţa, Corund, Joseni, Lueta, Lunca de Jos, Lunca de Sus, Mugeni, Praid, Remetea, Sîndominic, Tul­­gheş, Vărşag şi Zetea. Cu excepţia a două clase (efectiv : 36—36) cu profil de prelucrarea lemnului, celelalte sunt cu profil de mecanică, cite o clasă (36) în fiecare dintre localităţile menţionate. Din activitatea comitetelor şi comisiilor de femei ■ Sub conducerea nemijlocită a organelor şi organizaţiilor de partid, comisiile de femei de la întreprinderile : de tricotaje din Miercurea-Ciuc, de aţă şi filatură din Odorheiu Secuiesc, de stofe de mobilă şi ţesături tehnice şi de la filatura de in din Gheorgheni, desfăşoară o muncă susţinută pe linia antrenării lucrătoarelor din unităţile respective la îndeplinirea sarcinilor ce le revin. Faptul că aceste unităţi au depăşit planul de producţie cu 4 la sută este un rezultat şi al acţiunilor politico-educative organizate în rîndul fe­meilor­­ care, în aceste întreprinderi, constituie majoritatea lucră­torilor. ■ 1762 de cooperatoare din judeţul nostru au fost mobilizate, prin comisiile de femei din cooperativele agricole, la cursurile în­­văţămîntului agro­industrial, a cărui absolvire sporeşte pregătirea, implicit contribuţia calificată a femeilor, la creşterea producţiei din sectorul vegetal şi zootehnic. ■ Tot mai multe femei lucrează în ramura industriei construc­toare de maşini — ramură care pină acum antrena într-o mică mă­sură munca femeilor. Astfel, la cursurile de calificare organizate la întreprinderea de tractoare, sunt cuprinse 19 la sută femei, dintre cei care se pregătesc pentru meseriile de frezor, rectificator, ra­botor. ■ „Aportul comisiilor de femei din fiecare întreprindere la rea­lizarea sarcinilor de plan şi a angajamentelor asumate pe anul 1977” va fi tema schimbului de experienţă dintre întreprinderea de con­fecţii din Miercurea-Ciuc şi întreprinderea de confecţii „Mondiala“ din Satu Mare, acţiune organizată de Comitetul judeţean al femei­lor, şi care va avea loc în trimestrul ce urmează. ■ In scopul integrării rapide a noilor angajate în colectivele unităţilor respective, din iniţiativa comisiei de femei de la între­prinderea de tricotaje Topliţa, cu colaborarea organizaţiei U.T.C., s-au întreprins acţiuni ca : „Prietenii noului angajat", „Tineretul fac­tor activ în realizarea cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice", „Cu­rierul juridic* şi altele. Totodată, prin aceste acţiuni se urmăreşte şi stimularea activităţii de creaţie şi sporirea exigenţelor lucrătoarelor privind calitatea produselor realizate. ■ Din iniţiativa Comitetului judeţean al femeilor, se preconi­zează ca in toate căminele de fete să se organizeze cicluri de cite 8-10 expuneri pe teme de educaţie sanitară. A. ILUŢ Pentru ca planul să poată fi integral îndeplinit trebuiesc înlăturate toate... motivările ! Prin contractarea şi livrarea de lapte, carne, ouă, brinzeturi, lină şi altele, locuitorii satelor aduc o însemnată contribuţie la fondul centralizat al statului, la îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu aceste produse şi la asigurarea unei părţi din materia primă necesară industriei. Venind în sprijinul celor care încheie contracte pentru creşterea de animale, furnizarea de lapte şi altele, statul asigură furaje şi oferă importante sume de bani, activitatea producătorilor fiind astfel stimulată, în această direcţie un rol însemnat revine con­siliilor populare, care trebuie să ducă o muncă de lămurire susţi­nută în rindurile cetăţenilor pentru ca aceştia să încheie cît mai multe contracte. Acolo unde consiliile populare comunale şi-au înţeles rolul şi responsabilitatea ce le revine în acest scop, rezultatele sunt bu­ne... Ceea ce am constatat, ur­mărind şi realizările de pină a­­cum din comuna Corbu. Situaţii­le indică livrarea a 2.100 I lap­te de vacă şi 300 I lapte de oaie, a 4.100 kg lină de oaie, depăşin­­du-se în bună măsură prevede­rile planului. Acelaşi lucru şi la carnea de porc, unde depăşiri­le sunt de 24 la sută. Nerealiză­­rile încep, însă, cu carnea de bovine, pînă în prezent existînd o rămînere în urmă de aproape 10 t, cu cea de ovine (peste 50 la sută rămînere în urmă), cu ouăle (peste 40 la sută rămîne­re în urmă). Cu toate acestea planul de achiziţii este depăşit, valoric, cu 30 la sută, poate şi datorită achiziţiilor sporite de fîn (depăşirea fiind de 27 la su­tă) ... Aşadar, rezultate contra­dictorii, pe de o parte bune, pe de alta mai puţin, dovedind nu atît lipsa de preocupare a de­putaţilor, a comisiei permanen­te a consiliului popular, cît fe­lul în care s-a muncit în acest scop. Pentru popularizarea a­­vantajelor oferite prin contractări crescătorilor de animale s-au organizat numeroase adunări, urmate de discuţii, atît la că­minul cultural, cît şi în circum­scripţiile electorale, cu acest pri­lej explicîndu-se cetăţenilor ceea ce au de cîştigat, răspun­­zîndu-se totodată întrebărilor a­­cestora. Cu concursul deputaţi­lor, cetăţenii­ au fost mobilizaţi în număr mare la curăţarea pă­şunilor, în acest scop efectuîndu­­se lucrări şi din fondurile cen­tralizate ale statului. Rezultatele dovedesc însă că aceste acţiuni nu şi-au atins întru-totul eficien­ţa scontată. Nu pentru că în co­mună nu ar fi destui gospodari care să crească mai multe ani­male în gospodăriile lor. Dim­potrivă, Gavril Şt. Goia, Mie Ru­gină, Toader Lăbonţ, Kurko Io­sif, Ambrus Francisc sunt cunos­cuţi şi apreciaţi în comună pen­tru calităţile lor de vrednici gos­­podari, pentru modul în care îşi îngrijesc animalele, dar şi pentru faptul că au contractat şi livrat fondului centralizat al sta­tului însemnate cantităţi de car­ne, lapte şi ling. Există însă şi alţi cetăţeni, destul de mulţi la număr, care cresc în gospodăria proprie puţine animale, ori o va­că, ori un porc, ori cîteva oi, deşi au condiţii să se ocupe de creşterea unui număr mai mare de animale a căror carne, lapte şi lină să o livreze fondului cen­tralizat al statului. Astfel, se ex­plică de ce nu a fost realizat, nici în acest semestru, planul li­vrărilor la carne de bovine. Pen­tru că celelalte „explicaţii", în­tre care cele privind neconcor­­danţa planului cu efectivul de animale existent în comună sau neacordarea întregii cantităţi de concentrate şi porumb, nu-şi au bază materială atîta timp cît în comună există suficiente condiţii pentru creşterea unui număr sporit de animale mari. In vederea creşterii cantităţi­lor de produse animaliere livra­te fondului de stat — scop stabi­lit în cadrul Consfătuirii ţăranilor din zonele necooperativizate şi al Congresului ţărănimii - trebuie să conveargă eforturile deputa­ţilor şi consiliului popular co­munal şi în ce priveşte mun­ca de propagandă prin ca­re să se explice sătenilor faptele ce determină creşte­rea continuă a nivelului de via­ţă al întregii populaţii a ţării. Cuprinderea în sistemul de pen­sii a ţăranilor din zonele ne­cooperativizate - măsură cu profund caracter umanitar luată de conducerea partidului nostru — vizează asigurarea unei bătrî­­neţi liniştite, lipsite de griji, pentru crescătorii de animale. Şi e firesc ca aceştia să răspundă prin livrarea unor cantităţi mai mari de produse agro-alimentare — în această direcţie îndreptîn­­du-se munca tuturor factorilor de răspundere din comună. V. RADU CONTRACTAREA ŞI LIVRAREA PRODUSELOR AGRICOLE LA FONDUL DE STAT Informaţia HARGHITEI Schimb de experienţă pe tema creşterii productivităţii muncii Ieri, 30 iunie, în organizarea Consiliului judeţean Harghita al sindicatelor, sub egida Festiva­lului naţional „Cîntarea Româ­niei", s-a desfăşurat un schimb de experienţă pe tema : „Meto­de folosite de comitetul sindica­tului şi consiliul oamenilor mun­cii în vederea realizării sarcini­lor privind productivitatea mun­cii prin organizarea superioară a producţiei şi a muncii, prin creaţia tehnică". Schimbul de ex­perienţă s-a desfăşurat la între­prinderea de filatură de lină pieptănată din Miercurea-Ciuc, întreprindere model pe ramură privind creşterea productivităţii muncii. Organizat în scopul ge­neralizării metodelor aplicate de colectivul întreprinderii respecti­ve, schimbul de experienţă s-a bucurat de participarea preşe­dinţilor comitetelor sindicale, preşedinţii comisiilor de coordo­nare a creaţiei tehnico-ştiinţifi­ce, a secretarilor comitetelor U.T.C. din unităţi economice ale judeţului, în cadrul schimbului de expe­rienţă au fost vizitate expoziţiile privind realizările în domeniul creaţiei tehnice de la întreprin­derile de filatură­­şi cea de tri­cotaje din Miercurea-Ciuc, cît şi unele secţii ale întreprinderilor respective. In fotografie : Participanţii vi­­zitînd expoziţia.

Next