Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1977 (Anul 10, nr. 2367-2444)

1977-07-22 / nr. 2385

C PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA­­­U ! HARGHITEI Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. $1 al Consiliului popular judeţean Anul X., nr. 2385 4 pagini 30 bani Vineri, 22 iulie 19773 Obiectiv prioritar al întrecerii socialiste — realizarea hotărîrilor Congresului consiliilor oamenilor muncii Consiliile oamenilor muncii trebuie să pună in centrul acti­vităţii lor, ca sarcini permanente, buna organizare a produc­ţiei şi a muncii, ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produ­selor, sporirea productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor ma­teriale, a consumurilor de materii prime, buna gospodărire şi respectarea strictă a legalităţii in gestionarea fondurilor băneşti, creşterea susţinută a eficienţei întregii activităţi economice. Primul Congres al consiliilor oamenilor muncii, a chemat co­lectivele din întreprinderi şi cen­trale să muncească cu pasiune, dăruire şi responsabilitate, să-şi itensifice eforturile pentru în­deplinirea şi depăşirea preve­derilor planului şi a angaja­mentelor asumate. Aceasta pre­supune o muncă eficientă în toate domeniile de activitate, stimularea iniţiativei creatoare a tuturor lucrătorilor. Tot in a­­cest scop un loc de seamă îl are întrecerea socialistă ce se desfăşoară între judeţe, oraşe, ramuri şi subramuri ale econo­miei naţionale, centrale şi în­treprinderi, precum şi între sec­ţii, ateliere şi locuri de muncă, încă de la începutul anului, nn toate întreprinderile judeţului nostru au fost luate măsuri de popularizare a criteriilor ce stau la baza întrecerii, lucru demon­strat de faptul că în toate for­maţiunile de lucru acestea sunt cunoscute şi se acţionează pen­tru realizarea lor. Criteriile sta­bilite pentru întrecere sunt foarte mobilizatoare în ce pri­veşte creşterea productivităţii muncii cu faţetele ei - fizică şi valorică, reducerea preţului de cost, utilizarea parcului de ma­­șini-unelte, introducerea tehni­cii noi, asimilarea de noi pro­duse care, în final, să se oglin­dească într-o activitate econo­­mico-financiară pozitivă. Cu al­te cuvinte, nu este suficientă depășirea cîtorva indici şi in­dicatori, ci se impune cu nece­sitate ca fiecare întreprindere, fiecare loc de muncă să acor­de o importanţă deosebită rea­lizării şi depăşirii tuturor indi­catorilor. Numai în acest fel întrecerea socialistă îşi atinge scopul pentru care a fost ini­ţiată. Realizările din economia ju­deţului pe primele şase luni ale anului reflectă că indicatorul producţie globală s-a depăşit substanţial. Acelaşi lucru este şi cu producţia pentru export şi productivitatea muncii. Se men­ţin insă suficiente neajunsuri in ce priveşte reducerea cheltuieli­lor materiale de producţie, fo­losirea la capacitatea maximă a parcului de maşini şi utilaje, precum şi a forţei de muncă. De aceea considerăm a fi pre­matur să credem că s au epui­zat toate rezervele în acest sens. Adunările generale ale reprezentanţilor oamenilor mun­cii ce se vor desfăşura in aceas­tă perioadă trebuie să facă o analiză ştiinţifică a tuturor po­sibilităţilor de care dispun în­treprinderile, de a descoperi noi rezerve, care să fie supe­rior valorificate d­in lumina in­dicaţiilor ce reies din magistra­la expunere a secretarului ge­neral al Partidului Comunist Român, tovarăşul N­i­c­o­l­a­e Ceauşescu, la Congresul consi­liilor oamenilor muncii. In judeţul nostru sunt în în­trecere 27 de întreprinderi. Du­pă realizările primului semestru al anului curent, situaţia în în­trecere se prezintă astfel : lo­cul I - întreprinderea de utila­je şi piese de schimb Miercurea- Ciuc ; locul II - Întreprinderea de filatură de lină pieptănată (Continuare In part. a 2-a) Victor NEAG INFORMAŢII ■ în cvartalul „Beclean" din municipiul Odorheiu Se­cuiesc au început lucrările de turnare a fundaţiei la în­că două blocuri, care vor însuma 100 de apartamente. ■ Din domeniul muncii patriotice reţinem contribu­ţia cetăţenilor din Sînsimion la amenajarea şi întreţine­rea drumurilor comunale. Astfel, a fost transportată şi împrăştiată pe drumurile din Sînsimion şi Cetăţuia o can­titate de circa 4000 tone piatră. ■ A apărut noua listă a abonaţilor telefonici din lo­calităţile judeţului Harghita, tipărită la Tipografia din Miercurea-Ciuc. Noua carte de telefon poate fi procura­tă de la oficiile poştale. ■ Cooperativa „Străduin­ţa" din Cristuru Secuiesc a deschis ieri, în centrul ora­şului, o interesantă expoziţie de încălţăminte, confecţii, tricotaje, marochinărie, o­­biecte din piele şi imitaţie de piele, etc. Cei ce doresc pot depune comenzi pentru toate produsele expuse, co­operativa angajîndu-se la e­­xecutarea lor într-un timp scurt. ■ După efectuarea lucrări­lor de reamenajare, s-a re­deschis braseria Complexului hotelier şi de alimentaţie pu­blică „Tîrnava" din Odorhe­iu Secuiesc. Secţia de ţesături tehnice din cadrul întreprinderii de stofe de mobilă şi ţesături tehnice din Gheorgheni, al cărei colectiv se află activ angrenat în marea întrecere socialistă. Foto : SZAKÁCS Al. Rodnică activitate în unită­ţile industriale ale judeţului De la unităţile de exploatare, industrializare şi prelucrare a lemnului... ... aflăm că la finele celei de-a doua decade a celei de-a şaptea luni a anului, colectivele de muncă au obţinut succese demne de remarcat. Astfel, co­lectivele de la Combinatul de ex­ploatare şi prelucrare a lemnu­lui din Topliţa au reuşit ca de la începutul anului să dea eco­nomiei naţionale, peste sarcini­le de plan, 27.890 metri patraţi de binale, mobilier în valoare de 9.096.000 lei, 75 metri cubi echivalent de placaj, 205 metri cubi de cherestea de răşinoase şi alte sortimente specifice. La rîndul lor, oamenii muncii din unităţile întreprinderii forestie­re de exploatare şi transport Miercurea-Ciuc au produs pes­te planul anual la zi 830 metri cubi de cherestea de răşinoase, peste 290 metri cubi cherestea de fag şi 4534 metri patraţi uşi­­ferestre. Totodată, la C.E.P.L. To­pliţa s-a produs suplimen­tar, prin autodotare, 2 to­ne de maşini-unelte pentru industria lemnului. La I.F.E.T. Miercurea-Ciuc s-au produs su­plimentar 14 tone de astfel de utilaje. Alături de acestea, cele 21 tone produse suplimentar de întreprinderea de utilaje şi pie­se de schimb din Miercurea- Ciuc, ne dau măsura avîntului pe care l-a luat activitatea de modernizare a industrializării lemnului, a eforturilor depuse pentru aceasta. Minerii menţin ritmul producţiei cu care au debutat. .. .ii în primele zile ale anu­lui. Ca urmare, pînă acum, mi­nerii din cadrul întreprinderii miniere Harghita au predat si­­derurgiștilor, peste plan, 153 tone echivalent minereu de fier, iar cei de la întreprinderea mi­nieră Bălan, 150 tone cupru in concentrate. Sporul de minereu livrat, a permis şi el ca rezultatele foar­te bune ale siderurgiştilor de la întreprinderea de fier Vlăhiţa să obţină, cumulat de la înce­­putul anului, un plus de fontă de 700 tone. Horea MOLDOVAN În primul rînd faptele... De cîte ori m-am aflat la Casa de cultură din Băile Tuşnad, ocupîndu-mă cu un aspect sau altul al activi­tăţii cultural-educative desfăşurate în cadrul aces­tui lăcaş de cultură, ■ de a­­tîtea ori mi-a fost dat să remarc munca plină de în­sufleţire desfăşurată de colectivul de aici, colectiv din care face parte şi bi­bliotecara Maria Ştefănes­­cu. Cînd am reîntîlnit-o, era tocmai angajată în pregătirea unui program pentru cei veniţi la odihnă in staţiune. Era bucuroasă că reuşise să-l convingă pe actorul Emil Liptac, de la Naţionalul bucureştean, a­­flat în concediu la Băile Tuşnad, să concure la în­firiparea unei seri de poe­zie. Şi, în timp ce cunos­cutul actor îşi selecta poe­ziile, pătruns de minunate­le acorduri ale muzicii lui Chopin ce inundase parcă sala în care ne aflam (cu frumoasele scoarţe ale creatoarei populare Irasza Anna, expuse la vedere, şi care argumentau totul cu un aer de baladă), am în­ceput să discutăm. „Lucrez de doi ani la această in­stituţie şi vă mărturisesc că munca pe care o pres­tez mă atrage nespus de mult“ ... „Paradoxal, îna­inte de a mă înscrie la cursul postliceal de biblio­teconomie, nu mă gîndeam să devin bibliotecară, ...do­ream să urmez dreptul. Este adevărat că acum sînt studentă în anul II la fără frecvenţă, dînd curs vechii dorinţe, dar între timp mi-am îndrăgit aşa de­­mult ocupaţia pe care o exercit, încît simt că nu voi mai putea renunţa la ea nici după absolvirea fa­cultăţii“ Şi, pentru­ a dovedi că această pasiune mărturisi­tă se confundă cu adevă­rul, chezăşie stau, in pri­mul rînd, faptele, toate acţiunile pe care, împreu­nă cu ceilalţi membri ai colectivului, Maria Ştefă­­nescu le organizează cu pricepere, inventivitate şi spirit de răspundere, dat fiind că dacă îţi iu­beşti munca, ea implică aceste frumoase calităţi, fiind utilă intrutotul se­menilor. Nicolae KOVÁCS Aprovizionarea poate fi mai bună Dăneşti, Sânmartin — ca şi al­te comune din­ judeţ — te în­­tîmpină cu case frumoase, tro­tuare, şosele asfaltate şi străzi pietruite, cu noi construcţii edi­­litar-gospodăreşti, totul dove­dind creşterea nivelului de trai al locuitorilor. Magazinele co­operaţiei de consum, aflate in complexe comerciale sau în clădiri reamenajate, dotate cu mobilier modern, beneficiază de toate condiţiile necesare pen­tru a pune la dispoziţia cetăţe­nilor produsele alimentare şi măr­furile industriale solicitate, îşi îndeplinesc acestea sarcinile ? La Dăneşti, magazinul ali­mentar oferă zilnic cetăţenilor — fapt notabil — produse lac­tate de sezon, caş şi urdă, ob­ţinute în urma prelucrării lap­telui de la oile cooperativei de consum. în schimb, mezelurile şi celelalte preparate de carne lipsesc, aprovizionarea cu aces­tea făcîndu-se doar o dată pe săptămînă, în cantităţi insufi­ciente. Responsabila unităţii, Jakab Margareta, a cerut — cum o dovedeşte şi registrul de comenzi — suplimentarea canti­tăţilor de mezeluri şi costiţă, dar cererea nu i-a fost luată in seamă . . . Tot aşa nu s-au adus de carne de conserve porc şi Raid prin unităţile comerciale săteşti de vită, castraveţi şi gogoşari muraţi, oţet, griş, mălai ... Ab­senţa oţetului, bunăoară a gri­­şului, murăturilor nu poate fi nicicum justificată, aceste pro­duse găsindu-se în depozite ! Iar dacă, în pofida comenzilor, aceste produse nu se află în rafturi, vinovată este şi condu­cerea cooperativei comunale de consum care nu a urmărit con­stant aprovizionarea magazinului alimentar, nu a intervenit la furnizor pentru a primi aceste produse. Aprovizionarea cu piine şi alte produse de panificaţie este corespunzătoare cerinţelor, acestea aducindu-se de două ori pe săptămînă. Csáki Rozalia formulează însă observaţii criti­ce privind calitatea produselor de panificaţie furnizate de fa­brica de la Frumoasa . . . într-un spaţiu destul de re­­strins încă pentru profilul său, magazinul de produse industria­le expune confecţii, tricotaje, încălţăminte, obiecte de uz cas­nic, unelte, articole tehnico­­sanitare . . . Dacă se găsesc pantaloni, bărbăteşti şi de da­mă, din materiale uşoare, bluze cu mînecă scurtă, şosete, în schimb lipsesc sandalele, stela­­jele expunînd încălţăminte bună pentru toate anotimpurile, nu­mai pentru vară nu ! Aceleaşi absenţe şi la capitolul vaselor emailate, articolelor tehnice­ (Continuare ia pag. a t-»d e — V. RADU

Next