Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1977 (Anul 10, nr. 2367-2444)
1977-07-22 / nr. 2385
C PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VAU ! HARGHITEI Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. $1 al Consiliului popular judeţean Anul X., nr. 2385 4 pagini 30 bani Vineri, 22 iulie 19773 Obiectiv prioritar al întrecerii socialiste — realizarea hotărîrilor Congresului consiliilor oamenilor muncii Consiliile oamenilor muncii trebuie să pună in centrul activităţii lor, ca sarcini permanente, buna organizare a producţiei şi a muncii, ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, sporirea productivităţii muncii, reducerea cheltuielilor materiale, a consumurilor de materii prime, buna gospodărire şi respectarea strictă a legalităţii in gestionarea fondurilor băneşti, creşterea susţinută a eficienţei întregii activităţi economice. Primul Congres al consiliilor oamenilor muncii, a chemat colectivele din întreprinderi şi centrale să muncească cu pasiune, dăruire şi responsabilitate, să-şi itensifice eforturile pentru îndeplinirea şi depăşirea prevederilor planului şi a angajamentelor asumate. Aceasta presupune o muncă eficientă în toate domeniile de activitate, stimularea iniţiativei creatoare a tuturor lucrătorilor. Tot in acest scop un loc de seamă îl are întrecerea socialistă ce se desfăşoară între judeţe, oraşe, ramuri şi subramuri ale economiei naţionale, centrale şi întreprinderi, precum şi între secţii, ateliere şi locuri de muncă, încă de la începutul anului, nn toate întreprinderile judeţului nostru au fost luate măsuri de popularizare a criteriilor ce stau la baza întrecerii, lucru demonstrat de faptul că în toate formaţiunile de lucru acestea sunt cunoscute şi se acţionează pentru realizarea lor. Criteriile stabilite pentru întrecere sunt foarte mobilizatoare în ce priveşte creşterea productivităţii muncii cu faţetele ei - fizică şi valorică, reducerea preţului de cost, utilizarea parcului de mașini-unelte, introducerea tehnicii noi, asimilarea de noi produse care, în final, să se oglindească într-o activitate economico-financiară pozitivă. Cu alte cuvinte, nu este suficientă depășirea cîtorva indici şi indicatori, ci se impune cu necesitate ca fiecare întreprindere, fiecare loc de muncă să acorde o importanţă deosebită realizării şi depăşirii tuturor indicatorilor. Numai în acest fel întrecerea socialistă îşi atinge scopul pentru care a fost iniţiată. Realizările din economia judeţului pe primele şase luni ale anului reflectă că indicatorul producţie globală s-a depăşit substanţial. Acelaşi lucru este şi cu producţia pentru export şi productivitatea muncii. Se menţin insă suficiente neajunsuri in ce priveşte reducerea cheltuielilor materiale de producţie, folosirea la capacitatea maximă a parcului de maşini şi utilaje, precum şi a forţei de muncă. De aceea considerăm a fi prematur să credem că s au epuizat toate rezervele în acest sens. Adunările generale ale reprezentanţilor oamenilor muncii ce se vor desfăşura in această perioadă trebuie să facă o analiză ştiinţifică a tuturor posibilităţilor de care dispun întreprinderile, de a descoperi noi rezerve, care să fie superior valorificate din lumina indicaţiilor ce reies din magistrala expunere a secretarului general al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Congresul consiliilor oamenilor muncii. In judeţul nostru sunt în întrecere 27 de întreprinderi. După realizările primului semestru al anului curent, situaţia în întrecere se prezintă astfel : locul I - întreprinderea de utilaje şi piese de schimb Miercurea- Ciuc ; locul II - Întreprinderea de filatură de lină pieptănată (Continuare In part. a 2-a) Victor NEAG INFORMAŢII ■ în cvartalul „Beclean" din municipiul Odorheiu Secuiesc au început lucrările de turnare a fundaţiei la încă două blocuri, care vor însuma 100 de apartamente. ■ Din domeniul muncii patriotice reţinem contribuţia cetăţenilor din Sînsimion la amenajarea şi întreţinerea drumurilor comunale. Astfel, a fost transportată şi împrăştiată pe drumurile din Sînsimion şi Cetăţuia o cantitate de circa 4000 tone piatră. ■ A apărut noua listă a abonaţilor telefonici din localităţile judeţului Harghita, tipărită la Tipografia din Miercurea-Ciuc. Noua carte de telefon poate fi procurată de la oficiile poştale. ■ Cooperativa „Străduinţa" din Cristuru Secuiesc a deschis ieri, în centrul oraşului, o interesantă expoziţie de încălţăminte, confecţii, tricotaje, marochinărie, obiecte din piele şi imitaţie de piele, etc. Cei ce doresc pot depune comenzi pentru toate produsele expuse, cooperativa angajîndu-se la executarea lor într-un timp scurt. ■ După efectuarea lucrărilor de reamenajare, s-a redeschis braseria Complexului hotelier şi de alimentaţie publică „Tîrnava" din Odorheiu Secuiesc. Secţia de ţesături tehnice din cadrul întreprinderii de stofe de mobilă şi ţesături tehnice din Gheorgheni, al cărei colectiv se află activ angrenat în marea întrecere socialistă. Foto : SZAKÁCS Al. Rodnică activitate în unităţile industriale ale judeţului De la unităţile de exploatare, industrializare şi prelucrare a lemnului... ... aflăm că la finele celei de-a doua decade a celei de-a şaptea luni a anului, colectivele de muncă au obţinut succese demne de remarcat. Astfel, colectivele de la Combinatul de exploatare şi prelucrare a lemnului din Topliţa au reuşit ca de la începutul anului să dea economiei naţionale, peste sarcinile de plan, 27.890 metri patraţi de binale, mobilier în valoare de 9.096.000 lei, 75 metri cubi echivalent de placaj, 205 metri cubi de cherestea de răşinoase şi alte sortimente specifice. La rîndul lor, oamenii muncii din unităţile întreprinderii forestiere de exploatare şi transport Miercurea-Ciuc au produs peste planul anual la zi 830 metri cubi de cherestea de răşinoase, peste 290 metri cubi cherestea de fag şi 4534 metri patraţi uşiferestre. Totodată, la C.E.P.L. Topliţa s-a produs suplimentar, prin autodotare, 2 tone de maşini-unelte pentru industria lemnului. La I.F.E.T. Miercurea-Ciuc s-au produs suplimentar 14 tone de astfel de utilaje. Alături de acestea, cele 21 tone produse suplimentar de întreprinderea de utilaje şi piese de schimb din Miercurea- Ciuc, ne dau măsura avîntului pe care l-a luat activitatea de modernizare a industrializării lemnului, a eforturilor depuse pentru aceasta. Minerii menţin ritmul producţiei cu care au debutat. .. .ii în primele zile ale anului. Ca urmare, pînă acum, minerii din cadrul întreprinderii miniere Harghita au predat siderurgiștilor, peste plan, 153 tone echivalent minereu de fier, iar cei de la întreprinderea minieră Bălan, 150 tone cupru in concentrate. Sporul de minereu livrat, a permis şi el ca rezultatele foarte bune ale siderurgiştilor de la întreprinderea de fier Vlăhiţa să obţină, cumulat de la începutul anului, un plus de fontă de 700 tone. Horea MOLDOVAN În primul rînd faptele... De cîte ori m-am aflat la Casa de cultură din Băile Tuşnad, ocupîndu-mă cu un aspect sau altul al activităţii cultural-educative desfăşurate în cadrul acestui lăcaş de cultură, ■ de atîtea ori mi-a fost dat să remarc munca plină de însufleţire desfăşurată de colectivul de aici, colectiv din care face parte şi bibliotecara Maria Ştefănescu. Cînd am reîntîlnit-o, era tocmai angajată în pregătirea unui program pentru cei veniţi la odihnă in staţiune. Era bucuroasă că reuşise să-l convingă pe actorul Emil Liptac, de la Naţionalul bucureştean, aflat în concediu la Băile Tuşnad, să concure la înfiriparea unei seri de poezie. Şi, în timp ce cunoscutul actor îşi selecta poeziile, pătruns de minunatele acorduri ale muzicii lui Chopin ce inundase parcă sala în care ne aflam (cu frumoasele scoarţe ale creatoarei populare Irasza Anna, expuse la vedere, şi care argumentau totul cu un aer de baladă), am început să discutăm. „Lucrez de doi ani la această instituţie şi vă mărturisesc că munca pe care o prestez mă atrage nespus de mult“ ... „Paradoxal, înainte de a mă înscrie la cursul postliceal de biblioteconomie, nu mă gîndeam să devin bibliotecară, ...doream să urmez dreptul. Este adevărat că acum sînt studentă în anul II la fără frecvenţă, dînd curs vechii dorinţe, dar între timp mi-am îndrăgit aşa demult ocupaţia pe care o exercit, încît simt că nu voi mai putea renunţa la ea nici după absolvirea facultăţii“ Şi, pentru a dovedi că această pasiune mărturisită se confundă cu adevărul, chezăşie stau, in primul rînd, faptele, toate acţiunile pe care, împreună cu ceilalţi membri ai colectivului, Maria Ştefănescu le organizează cu pricepere, inventivitate şi spirit de răspundere, dat fiind că dacă îţi iubeşti munca, ea implică aceste frumoase calităţi, fiind utilă intrutotul semenilor. Nicolae KOVÁCS Aprovizionarea poate fi mai bună Dăneşti, Sânmartin — ca şi alte comune din judeţ — te întîmpină cu case frumoase, trotuare, şosele asfaltate şi străzi pietruite, cu noi construcţii edilitar-gospodăreşti, totul dovedind creşterea nivelului de trai al locuitorilor. Magazinele cooperaţiei de consum, aflate in complexe comerciale sau în clădiri reamenajate, dotate cu mobilier modern, beneficiază de toate condiţiile necesare pentru a pune la dispoziţia cetăţenilor produsele alimentare şi mărfurile industriale solicitate, îşi îndeplinesc acestea sarcinile ? La Dăneşti, magazinul alimentar oferă zilnic cetăţenilor — fapt notabil — produse lactate de sezon, caş şi urdă, obţinute în urma prelucrării laptelui de la oile cooperativei de consum. în schimb, mezelurile şi celelalte preparate de carne lipsesc, aprovizionarea cu acestea făcîndu-se doar o dată pe săptămînă, în cantităţi insuficiente. Responsabila unităţii, Jakab Margareta, a cerut — cum o dovedeşte şi registrul de comenzi — suplimentarea cantităţilor de mezeluri şi costiţă, dar cererea nu i-a fost luată in seamă . . . Tot aşa nu s-au adus de carne de conserve porc şi Raid prin unităţile comerciale săteşti de vită, castraveţi şi gogoşari muraţi, oţet, griş, mălai ... Absenţa oţetului, bunăoară a grişului, murăturilor nu poate fi nicicum justificată, aceste produse găsindu-se în depozite ! Iar dacă, în pofida comenzilor, aceste produse nu se află în rafturi, vinovată este şi conducerea cooperativei comunale de consum care nu a urmărit constant aprovizionarea magazinului alimentar, nu a intervenit la furnizor pentru a primi aceste produse. Aprovizionarea cu piine şi alte produse de panificaţie este corespunzătoare cerinţelor, acestea aducindu-se de două ori pe săptămînă. Csáki Rozalia formulează însă observaţii critice privind calitatea produselor de panificaţie furnizate de fabrica de la Frumoasa . . . într-un spaţiu destul de restrins încă pentru profilul său, magazinul de produse industriale expune confecţii, tricotaje, încălţăminte, obiecte de uz casnic, unelte, articole tehnicosanitare . . . Dacă se găsesc pantaloni, bărbăteşti şi de damă, din materiale uşoare, bluze cu mînecă scurtă, şosete, în schimb lipsesc sandalele, stelajele expunînd încălţăminte bună pentru toate anotimpurile, numai pentru vară nu ! Aceleaşi absenţe şi la capitolul vaselor emailate, articolelor tehnice (Continuare ia pag. a t-»d e — V. RADU