Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1978 (Anul 11, nr. 2677-2754)
1978-07-22 / nr. 2695
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI HARGHITEI Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean I Anul XI., nr. 2695 4 pagini, 30 bani Simbătă, 22 iulie 1978 Noi succese în întrecerea socialista Colectivele de muncă a numeroase unităţi economice harghitene, angrenate activ în realizarea sarcinilor de plan şi angajamentelor asumate, raportează noi succese in întrecerea socialistă. De la începutul acestui an, muncitorii intreprinderii de filatură de lină pieptănată Miercurea-Ciuc au realizat, peste prevederile planului, produse în valoare de aproape un milion lei, depăşind şi indicatorul producţia netă cu 1 la sută. La baza acestor fruO amplă întrecere socialistă se desfăşoară in aceste zile, premergătoare „Zilei constructorului”, pe şantierele de construcţii-montaj ale judeţului. Astfel, pe şantierul din Gheorgheni al I.C.M.J.H., după ce de curind au fost predate beneficiarilor două blocuri de locuinţe, cu cite 40 de apartamente fiecare, in pragul terminării se află incă unui la Topliţa, dată fiind buna organizare a muncii pe şantier, întrecerea se soldează cu rezultate bune. Constructorii conduşi de maistrul Ambrus Iosif execută finisajele interioare la primul bloc din noul centru civic al oraşului, aceleaşi lucrări executoase succese stă creşterea suplimentară a productivităţii muncii, cu aproape 900 lei pe fiecare lucrător. In întrecerea dintre secţii s-a evidenţiat, un cu totul deosebit, cea de guri, condusă de ingnerulbok Ladislau, bloc cu 40 de apartamente. Lucrătorii lotului condus de maistrul Gheorghe Fluture acţionează in aceste zile la impulsionarea lucrărilor la alte noi blocuri, in dorinţa de a scurta termenele de predare a acestora. Dintre constructorii cu rezultate mai bune evidenţiem pe maistrul Văgásy István, pe şefii de echipă Borsos Iosif, Papp Iosif şi alţii,iindu-se şi la spaţiile comerciale ale imobilului. Merite deosebite în obţinerea acestor frumoase realizări au şefii de echipă Ferenc Iosif, Szász Alexandru, Szilágyi Ştefan, Ion C. Rusu şi alţii. Şi lucrătorii Secţiei miniere Harghita Băi, din cadrul I.M. Harghita, şi-au depăşit substanţial planul de producţie, la caolină, pe primele două decade ale acestei luni. La produsul „caolin tip A" au fost livrate suplimentar 65 tone, iar la caolin coloida depăşirile se cifrează la 86 tone. La aceste frumoase succese obţinute de către colectivul de muncă condus de inginerul Demeter Ioan, o contribuţie însemnată şi-au adus şi oamenii de sub conducerea maiştrilor András László şi Siklódi Mihai. Preocupările pentru creşterea mai accentuată a producţiei fizice au dat rezultate deosebite la Atelierul de turnătorie din cadrul întreprinderii mecanice Gheorgheni. Astfel, dacă în lunile martie şi aprilie a.c. producţia acestuia era de 350-400 tone, în luna iunie aceasta a ajuns la 500 tone, pentru ca, în prezent, in urma măsurilor orga ■ nizatorice luate, a noilor tehnologii de tumore aplicate, să se realizeze 550 tone. Printre cei mai buni oameni ai acestui harnic colectiv de muncă condus de comunistul Tiberiu Codilean se numără şi maistrul Deáki János, unul dintre comuniştii cu preocupări constante pentru îmbunătăţirea tehnologiilor, pentru reducerea substanţială a pierderilor la turnare. Personalul muncitor al întreprinderii de bere, spirt, amidon şi ape minerale din Sinsimion a produs suplimentar in primele două decade ale acestei luni o cantitate de 500 hl bere, şi o jumătate de vagon de spirt. Cele mai frumoase realizări le-au înregistrat colectivele conduse de comuniştii Kolumbăn Iosif , maistru şi Balázs Alexandru, şef de brigadă. Realizari ale constructorilor de locuinţe modrin-Or- Noi blocuri vor întregi in curind frumosul cartier „Florilor” din Gheorgheni. Primul bloc din noul centru al oraşului Topliţa se apropie cu paşi mari de ziua cind îşi va primi locatarii. fota : SZAKÁCS V. Alexandra Oamenii muncii despre eî înşişi Ambiţiile noastre de viitor au un suport temeinic in realizările de pînă acum Cu Markó Eugen, inginerul şef al Cooperativei agricole de producţie din Atid, dialogul debutează greu, datorită firii sale excesiv de modeste, am putea spune chiar timide. Deşi cine n-ar avea de spus conducătorul tehnic al unei unităţi despre ale cărei realizări din ultimii ani se vorbeşte ca de un adevărat miracol. Dacă ai însă răbdare, „pînă se încălzeşte", atunci poţi constata cu surprindere că inginerul Markó poate să-ţi vorbească cu adevărată pasiune despre munca lui, despre realizările prezente şi cele viitoare ale cooperativei din Atd, unitate cu terenuri dintre cele mai ingrate dar, din fericire, cu oameni — cooperatori şi conducători cu dragoste faţă de muncă şi cu neliniştea celor care caută întotdeauna noul. — Dacă în ultimii ani calitatea muncii cooperatorilor, ca şi participarea lor la absolut toate lucrările din unitate s-au îmbunătăţit substanţial, acest lucru se datorează sistemului nostru de retribuire, In care calculul a ceea ce se cuvine oamenilor se face exclusiv in bani şi care asigură in primul rînd o deplină echitate şi, in acelaşi timp, o stimulare a celor harnici, a celor ce vor să muncească şi să ciştige mai mult. In privinţa dezvoltării unităţii, a diversificării surselor de cîştiguri pentru cooperativă şi, bineînţeles, pentru cooperatori, cele realizate pînă acum sint doar un început. Crescătoria de gişte, căpşuneria vor fi extinse şi completate cu alte investiţii, cum ar fi cele din livadă, in ideea folosirii tot mai intensive atit a terenurilor, cit şi a celorlalte mijloace de care dispunem. Desigur că şi in continuare un loc central, atit in atenţia noastră cit şi in economia unităţii, il va avea sectorul zootehnic. Realizările de pină acum, triplarea in ciţiva ani a producţiei marfă, ridicarea producţiei medii de lapte de la fiecare vacă furajată la peste 2.600 litri, mecanizarea majorităţii grajdurilor destinate vacilor de lapte constituie rezultatele unei munci de mai mulţi ani şi, in acelaşi timp, o bună bază de plecare pentru obiectivul nostru final : realizarea unei ferme zootehnice moderne, de mare eficienţă economică. Ne propunem, in acest sens, continuarea acţiunii de punere in valoare a pajiştilor naturale pe care le avem — astfel incit pe (Continuare In pat, a a-a) Ştefan DANCIU — Informaţii ■ La Izvoru Mureş, astăzi, are loc o înregistrare TV pentru emisiunea „Club T". Participă formaţiile cultural-artistice ale tineretului din judeţ, precum şi studenţii — responsabili cu probleme politico-ideologice şi culturale — prezenţi in tabără. ■ Clubul alpin din Bălan, în colaborare cu tabăra B.T.T. Izvoru Mureş, organizează, azi, o drumeţie la Piatra Singuratică, cu tabără de corturi de două zile. In program se prevede vizitarea stînilor din Poiana Albă şi un foc de tabără. 22 de membri ai clubului, care frecventează cursul „Ghid turistic montan şi iniţiere in alpinism" îşi încep, tot azi, aplicaţiile practice în zona Tarcău. ■ La Mereşti se află în faza de finisare construcţia unei popicării cu două piste, lucrare executată în cea mai mare parte prin munca patriotică a cetăţenilor din localitate. Informaţii — ■ La solicitarea organului local al puterii de stat, locuitorii comunei Gălăuţaş au efectuat, pină in prezent, 2.170 zile muncă patriotică. Cea mai însemnată lucrare executată este repararea drumurilor comunale pe o lungime de 2,5 km, care a necesitat transportarea a 5.210 tone pietriş. ■ Dintre noile cărţi intrate, recent, in librăria de pe str. Petöfi din Miercurea-Ciuc, notăm : ,,Combaterea poluării sonore şi a vibraţiilor în agricultură" de Alexandrescu Darabont, „Tobele fragede" de Ion Mircea şi „Privire de pe cetăţuie" de Aurel Socoletea — editura Dacia ; „Scriitori tineri contemporani" de Mircea Iorgulescu, „Timpul şi furtunile" de Francisc Păcurariu — editura Eminescu; „Un roman epistolar" de I. Negoiţescu şi Radu Stanca — editura ştiinţifică şi enciclopedică ; „Reţeaua cenuşie" de Ilie Mocanu — editura politică. Mai multă răspundere în exercitarea dreptului de a sesiza! Ne am propus de astădată să stăruim mai mult asupra felului cum înţeleg unii cetăţeni să folosească dreptul de asesiza. Nu întîmplător ne-am oprit asupra acestui aspect, ci fiindcă în ultimul timp, ată pe adresa redacţiei cit şi a altor organe judeţene, s-au primit sesizări de la diferiţi cetăţeni, reclamaţii, ce, în urma verificărilor făcute, nu s-au confirmat. Şi de aici, oameni puşi pe drumuri, zile pierdute, timp în care se putea face ceva util. Aceasta numai pentru că „nu-mi place de ochii cutăruia sau cutăruia . . Pe lingă acest aspect, neadevărul exprimat cu atita lipsă de răspundere, de către aceşti „petiţionari", antrenează în... horă şi pe alţi cetăţeni, care n-au nici o tangenţă cu problema reclamată. Tipic în acest sens este cazul scrisorii adresate redacţiei noastre de către Amoş Hiibea, din oraşul Bălan. „Noi, muncitorii mineri (! ? !) de la I.M. Bălan, prin prezenţă vă rugăm să vă deplasaţi la faţa locului pentru a face o anchetă socială nu căzui coordonatorului comercial din oraşul nostru, pe mume Ioan Jelea”. Şi, în continuare, petiţionarul (care şi-a asumat răspunderea în numele minerilor Bălanului) umple hîrtia cu fel de fel de „caracterizări" şi etichetări ale celui reclamat, sfîrşindu-şi epistola cu , propuneri radicale: „Părerea noastră (sublinierea ne aparţine), este că noi avem nevoie de un singur coordonator comercial şi nu de doi, cîţi sunt acum . . . Avem convingerea că dumneavoastră veţi lua măsurile cuvenite fiindcă ne-am adresat şi altor organe..." Am verificat la faţa locului aspectele sesizate, am discutat problemele reclamate cu primarul oraşului, Constantin Vodă. Cine este in realitate Amos Hiibea, cel care, nu ştim cu ce drept, in numele minerilor din Bălan şi-a asumat răspunderea să facă demersuri pentru ca „să se facă ordine în comerţul din Bălan" ? — Este un reclamagiu, un om care ne a mai dat şi nouă „de furcă", precizează tovarăşul Vodă, îi place să se uite numai în ... grădina altuia, fără aşi vedea propriile slăbiciuni. Nu e pentru prima dată diac calomniază ba pe unul, ba pe altul, fiindcă, nu pot fi calificate altfel etichetările ce le face la adresa unor cetăţeni cinstiţi. Coordonatorul comercial Ioan Jelea, — după părerea noastră şi a celor din conducerea I.C.S.I. din Miercurea-Ciric — este un om priceput, preocupat de buna aprovizionare a unităţilor comerciale din oraşul nostru, un lucrător care nu se împacă cu ladisciplina unora din subordine, cu lipsa de solicitudine, cu dezordinea. Şi tocmai din aceste motive unora nu prea le place. Dar ce legătură o fi avînd Hiibea, care-i artificier la I.M. Bălan, cu comerţul, asta nu mi-o pot explica . . . Şi, pentru a întregi portretul celui pus „pe fapte mari", adăugăm că tot pentru calomnierea unor vecini a fost amendat (atit el cit și concubina) cu cite 300 de lei. A chemat și a fost chemat în judecată de către vecini etc. Aflăm că, prin „ajutorul" său „dezinteresat", dacă nu intervenea organul local al puterii de stat, era cit pe ce să (Continuare în paşa !-«l Gheorghe CHIPER