Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1979 (Anul 12, nr. 2987-3063)

1979-07-22 / nr. 3005

Mai multe unităţi din C.U.A.S.C. Cristuru Se­cuiesc au încheiat recoltatul orzului Mai multe unităţi agricole cooperatiste din cadrul Consi­liului unic agroindustrial şi co­operatist Cristuru Secuiesc au încheiat recoltatul orzului de toamnă. Este vorba de coope­rativele agricole de producţie din Secuieni, Eliseni, Cristuru Secuiesc, Firtănuş şi Avrămeşti. Datorită hărniciei mecanizatori­lor, bunei organizări a recolta­tului, utilizării raţionale a com­binelor, pînă aseară se recol­tase mai bine de 70 la sută din suprafaţa cultivată cu orz de toamnă, creîndu-se condiţii fa­vorabile încheierii, în cîteva zi­le bune de lucru, a acestei ac­ţiuni, în cooperativele agricole de producţie din Secuieni, Cristuru Secuiesc şi Firtănuş s-a trecut fără zăbavă la recoltatul griului de toamnă. Dealtfel, la coope­rativa din Secuieni s-au recoltat de-acum peste 100 ha, din cele 260 cultivate cu grîu. (Traian Török). — Actualitatea - ADUNARE FESTIVA DE „ZIUA CONSTRUCTORILOR" Ieri, in sala mare a Casei de cultură din Miercurea-Ciuc, a avut loc o adunare festivă pri­lejuită de Ziua constructorului. Au fost evidenţiate succesele obţinute de constructori, adre­­sîndu-li-se călduroase felicitări, în încheiere, formaţii evidenţia­te în cadrul ediţiei a ll-a a Fes­tivalului naţional ,,Cîntarea României" au prezentat un bo­­gat program artistic. Asemenea adunări festive au avut loc şi în celelalte oraşe ale judeţului. Cu acelaşi prilej, a fost edi­tată broşura ,,Constructorul har­­ahrean" care oglindeşte reali­zări din domeniu! investiţiilor şi prez­ină pe fruntaşii detaşamen­­tulu de constructori din județul nostru. D­­n perioada 23 iulie - 31 august, în toate unităţile co­merciale din judeţul nostru se va desfăşura .tîrgul de vară’’. Actualitatea , în această perioadă, se acordă însemnate reduceri de preţuri la confecţii, tricotaje, încălţăminte, articole de sport, metalo-chimi­­ce şi la alte produse. „ O seară pentru tineret, as­tăzi, de la ora 20, se organi­zează la Casa de cultură din Miercurea-Ciuc. Îşi dă concursul formaţia „Zenit". D­­n perimetrul comunei Fru­moasa se lucrează intens la săparea şanţului unde va fi am­plasată o conductă de aducţiu-­ ne a apei industriale pentru o­­raşul Miercurea-Ciuc.­­ Astăzi, in ciclul „Pagini de istorie", la Casa de cultură din Borsec, are loc, de la ora 11, o prezentare cu diapozitive, „Mo­mente şi locuri istorice din România" (I).­­ Ansamblul folcloric Harghi­ta va prezenta, azi după masă, pe scena căminului cultural din Remetea, un spectacol folcloric la care îşi dau concursul Szélyes Sándor şi Erzsébet de la Ansam­blul „Mureşul" din Tirgu Mureş. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VA! In întîm­pinarea marii sărbători de la 23 August Piese mai multe, de cea mai bună calitate la întreprinderea mecanică Gheorgheni, personalul munci­tor se afla în permanentă între­cere pentru ca angajamentele asumate să fie nu numai înde­plinite, ci şi depăşite, în pri­mul semestru a! acestui an, mun­citorii de aici au produs supli­mentar aparataj electric de joa­să tensiune în valoare de a­­proape 8 milioane lei, produse pentru mecanica fină în valoa­re de peste 4 milioane lei şi maşini-unelte pentru prelucra­rea metalului prin aşchiere în valoare de 1,5 milioane lei. Ei sînt hotărîţi ca ziua de 23 Au­gust să-i găsească cu sporuri şi mai însemnate de producţie. Astfel, în noua turnătorie, pre­dată de curînd, echipa comunis­tului llyés Endre de la linia­­ de turnare, s-a angajat să exe­cute în avans comenzile noilor beneficiari - „Strungul" Arad, „Electromureş" din Tîrgu Mureş, „SARO" din Tîrgovişte şi I.U.P.S. Gheorgheni. Echipa condusă de comu­nistul llyés Endre, de la li­nia I de turnare, se situează în primele rînduri ale între­cerii. Foto : AI. V. SZAKÁCS Un program menit să valorifice gîndirea şi forţa creatoare a poporului nostru Următoarele decenii - sublinia secretarul general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu la Plenara comună a Comitetului Central al P.C.R. şi Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale a României­­ se vor caracteriza printr-un puternic avînt al ştiinţei, teh­nicii şi tehnologiilor noi, de înaltă productivitate. Proiectul Programului - directivă de cercetare ştiinţifică, dezvol­tare tehnologică şi de introducere a progresului tehnic în perioada 1981-1990 şi direcţiile principale pînă în anul 2000, dat publicităţii, relevă, prin însăşi concepţia în care a fost elaborat, că are menirea de a asigura dezvoltarea intensă a întregii activităţi ştiinţifice şi teh­nice, relevînd preocuparea pregnantă pentru crearea de noi tehnologii. Apare, de asemenea, cu claritate motivaţia acestei concepţii : pe această bază se va asigura o fundamentare trainică, din toate puncte­le de vedere, a înfăptuirii Programului partidului de făurire a socie­tăţii socialiste multilateral dezvoltate şi de înaintare spre comunism, ale cărui obiective măreţe, ce marchează intrarea într-o etapă calita­tiv superioară în dezvoltarea economico-socială a patriei noastre, vor putea fi realizate numai prin valorificarea celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, ale gîndirii umane. Aşadar, acest program cu privire la activitatea de cercetare în toate domeniile va impulsiona punerea în valoare a gîndirii şi forţei creatoare a poporului nostru, a oamenilor de ştiinţă, a tuturor oame­nilor muncii. Eşalonarea sa pe mai multe etape - 1985-1990-2000 - a fost condiţionată de necesitatea ca cercetarea să­ devanseze cu cel puţin cinci ani activitatea economică, pentru a putea astfel oferi solu­ţii noi, cu cîţiva ani înainte, pentru diferite domenii de activitate. S-a avut în vedere ca cercetarea, activitatea tehnică şi tehnologică să răs­pundă cerinţelor planului cincinal, să contribuie efectiv la realizarea lui. Dar este evident că această activitate de punere în valoare a nou­lui nu trebuie să se limiteze la asigurarea îndeplinirii numai a ceea ce este prevăzut, pentru că astfel este sortită să rămînă în urmă şi să nu-şi poată atinge scopul pe care îl are, şi anume de a contribui la accelerarea progresului societăţii. Tocmai de aceea, pe lîngă proble­mele pe care le impune dezvoltarea economico-socială imediată, cer­cetarea este concepută în aşa fel încît să promoveze o gîndire îndrăz­neaţă, revoluţionară, ţinerea­­pasului cu uriaşele descoperiri care au loc în lume, avînd ca finalitate creşterea contribuţiei ştiinţei şi tehnicii româneşti, atît la progresul societăţii noastre, cît şi al întregii omeniri. Fundamentat pe concepţia revoluţionară, materialist-dialectică, a clasei muncitoare. Programul pune la baza întregii activităţi o gîndire ştiinţifică nouă, mai îndrăzneaţă şi revoluţionară, care să nu se opreas­că la reeditarea a ceea ce s-a făcut, ci, pornind de la acestea, să ajungă la noi descoperiri, circumscriindu-se astfel, în mod dialectic, mersului înainte, al cărui factor dinamizator trebuie să fie. Cu aceeaşi relevanţă cu care este subliniată cerinţa promovării nou­lui, este marcată şi aceea a justei considerări de care trebuie să se bucure practica, viaţa, care trebuie să verifice orice nouă cucerire, astfel că, în întregul său, Programul dă o înaltă expresie, prin conţi­nutul şî ideile pe care le promovează, politicii partidului privind le­garea strînsă a ştiinţei cu învăţămîntul, cu producţia. Şi tot în acest spirit al profundei înţelegeri a semnificaţiilor etapei pe care o par­curge în dezvoltarea sa patria noastră, a problemelor complexe ce trebuie să-şi găsească cea mai bună rezolvare. Programul pune în evidenţă cerinţa unirii tuturor eforturilor, a participării active a cla­sei muncitoare, alături de cercetători, pentru că numai astfel se va ajunge la soluţii optime care să înlesnească mersul ascendent al patri­ei noastre, dezvoltarea sa pe măsura perspectivelor luminoase pe ca­re le are. DE ZIUA CONSTRUCTORILOR Azi, întregul nostru popor săr­bătoreşte unul dintre detaşa­mentele muncitoreşti de frunte : constructorii. Pe cei care contri­buie din plin la profundele transformări ce au avut şi au loc pe frumoasele meleaguri a­­le Harghitei socialiste. Pe cei care, prin munca lor de zi cu zi, au înălţat zeci de obiective in­dustriale, care vor produce încă pină la finele acestui an o pro­ducţie globală industrială de peste 10 miliarde lei. Pe cei ce au construit mii de apartamente in zeci de cartiere de locuinţe din toate oraşele judeţului, pre­cum Tudor Vladimirescu, Frăţiei, Harghitei, Gării, Patinoarului şi Spicului din Miercurea-Ciuc, Ta­berei, Beclean şi Sălciilor din municipiul Odorheiu Secuiesc, Florilor şi 23 August din Gheor­gheni, Cornişa şi noul centru civic din Topliţa. Tot ei sunt cei care au construit creşe şi grădi­niţe, sutele de clase in­ noile şcoli, săli de gimnastică, labora­toare, cantine etc. Constructorii. ■. Aceşti oameni harnici care numai in acest an, in localităţile judeţului, au pre­dat la „cheie" aproape 1.500 a­­partamente şi au realizat in plus lucrări industriale, de construc­­ţii-montaj in valoare de peste 6 milioane lei. Noile obiective e­­conomice pe care le realizează vor face să crească un ritm la fel c­e a­ accelerat potenţialul pro­ductiv al judeţului, contribuind la înfăptuirea obiectivelor pre­văzute in actualul cincinal şi in proiectul Directivelor Congresu­lui al Xll-lea al partidului. Aşadar, cinstim azi pe con­structori - zidari şi dulgheri, fie­­rari-betonişti şi sudori, macara­gii şi mozaicari, faianţari şi zu­gravi, instalatori şi izolatori - pe toţi cei ce muncesc cu spor pe şantierele ţării. Anton BORS

Next