Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1980 (Anul 13, nr. 3296-3374)

1980-09-15 / nr. 3361

iffuie ,tor£ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! m onMa m msiHinfiEE Organ al Comitetului judeţean Harghi v Vizita oficială de prietenie in ţara noastră a preşedintelui I­. P. Mozambic La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii So­cialiste România, sîmbătă , a sosit în Capitală intr-o vizită oficială de prietenie In ţara noastră, tovarăşul Samora Moises Machel, preşedintele Partidului FRELIMO, preşedintele Re­publicii Populare Mozam­bic. Noua întîlnire dintre preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Samora Moises Machel se înscrie ca un eveniment de deo­sebită însemnătate în cro­nica relaţiilor româno-mo­­zambicane, relaţii care au marcat o continuă dezvol­tare după vizita oficială de prietenie efectuată in Mozambic, in primăvara anului trecut, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împre­ună cu tovarăşa Elena Ceauşescu. Noul dialog la nivel înalt româno-mozam­­bican reprezintă o mărtu­rie a voinţei celor două ţări, partide şi popoare de a promova raporturi tot mai strinse intre ele, de a-şi aduce o contribu­ţie activă la rezolvarea pe cele paşnică a marilor probleme care confruntă omenirea, la cauza păcii şi colaborării internaţio­nale. Ceremonia sosirii înaltu­lui oaspete mozambican a avut loc pe aeroportul O­­topeni, împodobit sărbă­toreşte. La ora 11:30 aeronava cu care călătoreşte şeful totului mozambican a a­.■rizat. La coborîrea din avion, preşedintele Samora Moi­ses Mache! a fost salutat cu cordialitate de pre­şedintele Nicolae Ceauşescu. Cei doi şefi de stat şi-au strîns mîinile cu prietenie, s-au îmbrăţişat Numeroşi bucureşteni a­­flaţi pe aeroport au ova­ţionat cu însufleţire pe cei doi şefi de stat, pen­tru prietenia dintre ţările, partidele şi popoarele noastre dind expresie sa­tisfacţiei pentru noul dia­log la nivel înalt româno­­mozambican care se va înscrie ca un nou şi valo­ros aport la cauza progre­sului şi păcii în lume. In aplauzele mulţimii, preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Samara Moises Machel au părăsit aeroportul, îndreptîndu-se spre reşedinţa rezervată înaltului oaspete. Pe arterele principale a­­le Capitalei, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Sa­mora Moises Machel au fost salutaţi cu căldură de mii de locuitori, care flu­turau steguleţe româneşti şi mozambicane. Preşedinţii Nicolae Ceauşescu şi Samora Moises Machel au răspuns cu cordialitate, dintr-o ma­şină deschisă, manifestă­rilor de prietenie ale bu­­cureştenilor. Tovarăşul Samora Moi­ses Machel, preşedintele partidului FRELIMO, pre­şedintele Republicii Popu­lare Mozambic, a fă­cut sîmbătă după­­amiaza, la Palatul Con­siliului de Stat o vi­zită protocolară tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidu­­lului Comunist Român, preşedintele Republicii So­cialiste România. Cu acest prilej, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Sa­mara Moises Machel s-au întreţinut într-o ambianţă caldă, prietenească, ca­racteristică întilnirilor din­tre cei doi conducători de partid şi de stat, care au un rol determinant în dez­voltarea şi întărirea conti­nuă a solidarităţii şi co­laborării dintre partidele, ţările şi popoarele noas­tre. La Palatul Consiliului de Stat au început, sîmbătă, 13 septembrie, convorbirile oficiale dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Republicii So­cialiste România, şi tova­răşul Samara Moises Ma­che­, preşedintele Parti­dului FRELIMO, preşedin­tele Republicii Populare Mozambic. Animaţi de dorinţa de a conferi dimensiuni tot mai largi raporturilor româno­­mozambicane, cei doi pre­şedinţi au început schim­bul de păreri, în probleme bilaterale şi internaţiona­le de interes comun. Evocînd relaţiile tradiţio­nale de prietenie, solidari­tate şi colaborare română­(Continuare în pag. a 4-a) Ediţie de dimineaţă! Anul XIII., nr. 3361 LUNI, 15 SEPTEMBRIE 1930 Soarele a răsărit : 6,54 • Soarele apune : 19,27 Zile trecute : 259 • Zile rămase : 107 4 pagini — 30 bani ­­in­siv m­i­­­tenii Afirmîndu-se drept cel mai larg şi re­prezentativ for colectiv de conducere şi dezbatere, Congresul consiliilor populare judeţene şi al preşedinţilor consiliilor populare, care şi-a încheiat vineri lucră­rile, s-a înscris ca o puternică şi grăitoare mărturie a preocupării consecvente pe care partidul şi statul nostru o manifestă pentru atragerea, intr-o şi mai largă mă­sură, a maselor de oameni ai muncii, fără deosebire de naţionalitate, la elaborarea şi adoptarea hotăririlor menite să asigure înfăptuirea neabătută a Programului par­tidului de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Într-un puternic climat de lucru, carac­terizat printr-o amplă efervescenţă crea­toare, participanţii la acest reprezentativ forum al democraţiei noastre socialiste au dezbătut un ansamblu de măsuri şi pro­grame legate de dezvoltarea multilaterală a patriei noastre socialiste. In contextul lucrărilor Congresului, un moment de înălţătoare trăire patriotică, de deplină înţelegere a responsabilităţii comuniste ce revine preşedinţilor consili­ilor populare, tuturor deputaţilor,­­ a con­stituit expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, expresie elocventă a gîn­­dirii novatoare a secretarului general al partidului, inestimabil document, care evi­denţiază cu deosebită claritate rolul con­siliilor populare şi marile răspunderi ce revin acestor organe locale ale puterii re­voluţionare a tuturor oamenilor muncii din patria noastră în vastul proces de edifica­re a societăţii socialiste multilateral dez­voltate. Adoptată, intr-o atmosferă de puternic­­ entuziasm, de către toţi participanţii la Congres, ca program al întregii activităţi viitoare a consiliilor populare, expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, preşedintele republi­cii, va însemna pentru fiecare preşedinte de consiliu popular, pentru toţi deputaţii, instrumentul concret de lucru, orientarea clară în complexa muncă de conducere a maselor de oameni ai muncii pentru în­deplinirea integrală a obiectivelor stabi­lite de cel de-al Xll-lea Congres al parti­dului. Hotărîtoare de-acum, așa cum sublinia secretarul general al partidului de la înal­ta tribună a Congresului, este munca, mo­dul de acţiune concret şi eficient al fie­căruia la locul său de muncă, îndeplinind mandatul ce le-a fost încre­dinţat, exprimînd voinţa unanimă a tutu­ror oamenilor muncii, români şi maghiari, din judeţul nostru, deputaţii consiliului popular judeţean şi preşedinţii consiliilor populare din judeţul Harghita, partici­panţi la Congres, au dat glas angajamen­tului ferm al locuitorilor acestor melea­guri de a da viaţă importantelor sarcini şi orientări cuprinse în cuvîntarea tova­răşului Nicolae Ceauşescu, hotăririlor adoptate de Congres, de a mobiliza în­tregul potenţial material şi uman de la oraşe şi sate, de a canaliza eforturile şi energia creatoare a tuturor cetăţenilor judeţului Harghita la înfăptuirea cu suc­ces a minunatelor perspective ce se des­chid, în anii ce vin, şi in faţa meleaguri­lor harghitene, de a-şi spori neîncetat contribuţia la progresul multilateral al pa­triei noastre scumpe, România socialistă. CITIŢI ÎN ZIARUL DE AZI ! Raid duminical prin localităţi harghitene j© Club)­l Aveţi cuvîntul ! (în pag. a 2-a3-0 Fotbal - diviziile A, B şi C şi campionatul judeţean (în pag. a 3-a). ­ O expresie elocventă a politicii de pace şi bunăstare promovată cu con­secvenţă de partidul nostru Oamenii muncii români şi maghiari din judeţul nostru au luat cunoştinţă cu deosebită satisfacţie de recentele măsuri adop­tate de Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R., de faptul că fondurile re­zultate ca urmare a redu­cerii cheltuielilor militare pe anul 1980 şi a cheltu­ielilor de administraţie şi a altor cheltuieli ale sta­tului pe acest an vor fi folosite în scopul accele­rării progresului multila­teral al ţării şi înfăptuirii programului de ridicare a nivelului de trai a! po­porului. Sentimentele de recunoştinţă pe care le exprimă colectivele de muncă din judeţul nostru faţă de conducerea parti­dului, fa■­ă de tovarăşul Nicolae Cenusescu per­sonal, sînt insotite de ho­­tărîrea lor unanimă de a nu-şi precupeţi eforturile în activitatea rodnică pe care o desfășoară, con­tribuind la înflorirea con­tinuă a patriei socialiste. După ce se subliniază că hotărirea Comitetului Politic Executiv al C.C. a­ P.C.R. reflectă cu preg­nanță grija deosebită a partidului nostru pentru dezvoltarea economico­­socială a patriei, repre­­zentind, in acelaşi timp, o importantă contribuţie la cauza destinderii, a păcii şi progresului in în­treaga lume, in telegrama Comitetului municipal Miercurea-Ciuc al P.C.R., se spune : „Animaţi de dorinţa de a contribui cu noi realizări la progresul multilateral al patriei noastre, toţi locuitorii din Miercurea-Ciuc, fără deo­sebire de naţionalitate, îşi exprimă hotărirea fer­mă de a face totul pentru realizarea exemplară a sarcinilor actualului cin­cinat, de a munci cu dă­ruire, competenţă şi res­ponsabilitate patriotică pentru înfăptuirea neabă­tută a istoricelor hotărîri adoptate de cel de-al, Xll-lea Congres al Parti­dului Comunist Român“. Dind glas profundei sa­tisfacţii faţă de hotărirea Comitetului Politic Execu­tiv al C.C. al P.C.R., te­legrama colectivului­­ de muncă din cadrul Grupu­lui de şantiere de con­strucţii industriale Har­ghita reliefează că mun­citorii de aici sunt ferm hotărîţi să muncească cu abnegaţie şi elan pentru a asigura realizarea la termen şi la un nivel ca­litativ superior a tuturor in­vestiţiilor prevăzute pentru acest an. „Dorim să vă informăm, mult stimate si iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu — se spune în telegramă­­ că in aceste zile am trecut la acţiuni hotărîtoare de realizare in devans a unor,investiţii de mare importanţă pen­tru economia judeţului şi a ţării, cum ar fi mode­­lăria de la I.M. Gheor­gheni, Fabrica de încăl­ţăminte Topliţa, complexul „Avicola" din Cristuru Secuiesc şi altele". „Folosind acest prilej — se arată în telegrama transmisă de I.P.E.G. Har­ghita — toţi oamenii mun­cii din întreprinderea noastră, îşi iau angaja­mentul că nu vor precu­peţi nici un efort pentru a introduce în circuitul e­­conomic al ţării, cu ma­ximum de eficienţă, cu­ mai multe dintre resurse­le sale minerale". „Hotărirea Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 9 septembrie a.c., a constituit pentru colectivul de oameni ai muncii din întreprinderea noastră, români şi ma­ghiari, o nouă dovadă a grijii deosebite ce o pur­taţi Dumneavoastră, per­sonalitatea cea mai proe­minentă a partidului nos­tru, şi, prin dumneavoas­tră, întreaga conducere de partid şi de stat creş­terii necontenite a nive­lului de trai material şi spiritual al întregului po­por, angrenat, sub înțe­leaptă Dumneavoastră conducere, în lupta pen­tru edificarea orînduirii noastre socialiste, pentru făurirea unui viitor și mai luminos scumpei noastre patrii, Republica Socialis­tă România" - se spune în telegrama colectivului de oameni ai muncii de un întreprinderea de fila­tură de lină pieptănată din Miercurea-Ciuc. Telegrame adresate Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de colective de oameni ai muncii din judeţul nostru Bun găsit, scoală ! intr-un tineresc iureş al neuitatelor amintiri, va­canţa de vară a trecut... Soarele — suveran al a­­notimpurilor — a început să descrie arcuri mai li­ne pe boltă, iar semnele inconfundabile ale toam­nei au bătut discret la marea uşă a timpului, semn că a sosit momen­tul unui bilanţ şi al unui nou început. . . 15 septembrie, de fie­care dată, ca şi acum , o zi de neuitat. Şi pentru zecile de mii de elevi ai acestor meleaguri, pentru miile de preşcolari, zi cu semnificaţii sporite pentru acei care păşesc pentru inu­ia oară pragul şcolilor pentru a deprinde tainele slovei tipărite. Dar, zi de neuitat pentru noi toţi, care păstrăm vii in me­morie anii de ucenicie in­tr-ale cărţii. Poate că nu acum e momentul cifrelor. Nici nu avem intenţia unui bi­lanţ. Şi totuşi, semnifica­ţiile unor cifre merg mult mai departe decit simpla lor aparenţă. Pentru că, in acest an şcolar — printre multe altele — cei mici beneficiază de un spor de cinci sute de lo­curi in grădiniţe, procesul instructiv-educativ şi-a mărit aria de cuprindere cu încă optzeci de săli de clasă, zestrea de ma­terial didactic a sporit cu obiecte in valoare de două milioane lei, pentru­­ConSmugre în paa­­a K. NICOLAE

Next