Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1981 (Anul 14, nr. 3606-3684)
1981-09-15 / nr. 3671
Anul XIV., nr. 3671 - pag. a 2-a Cooperativa din Sînsimion poate reveni printre fruntaşi! E un adevăr de-acum verificat că spiritul, de bun gospodar poate fi „citit" de cum treci de poarta unei gospodării, lucru dealtfel valabil, deşi chestiunea e ceva mai complexă, şi pentru o cooperativă agricolă de producţie. Un adept convins al acestei idei este şi inginerul şef al C.A.P. Sinsimion, Gheorghe Stăruş, idee la care a raliat şi pe ceilalţi membrii ai conducerii unităţii şi, ca atare, incinta gospodărească a cooperativei a suferit, în ultima vreme, transformări care în majoritatea cazurilor depăşesc sfera „înfrumuseţării", dobîndind valenţe pureconomice. De pildă, pe un teren unde creşteau doar bălării, avînd funcţia unui pseudodepozit, au fost amenajate solarii cu o suprafaţă de 5.000 m.p., demonstrîndu-se cît se poate de concret posibilitatea de a se cultiva în condiţii foarte bune roşii, castraveţi, ardei şi chiar vinete, fără a mai vorbi de răsaduri, de gulii, ceapă, ridichi, flori etc. E adevărat, pina în prezent veniturile realizate nu sunt foarte mari, dar o bună parte din recoltă abia de-acum urmează a fi valorificată şi, în plus, spiritul comercial nu s-a prea manifestat pînă acum, altfel veniturile puteau creşte substanţial. în orice caz, suprafaţa de salarii va fi dublată, iar experienţa acumulată în acest an va fi de mare ajutor pentru anul ce vine. In plus, se are în vedere şi înfiinţarea unui chioşc propriu, pentru valorificarea legumelor şi florilor din cooperativă. A fost amenajată o platformă pentru depozitarea furajelor, un rezervor de mare capacitate pentru apă — în caz de incendiu a fost împrejmuită şi închisă incinta unde se păstrează atelajele unităţii, astfel incit căruţaşii sunt puşi în faţa alternativei de a se prezenta la lucru conform programului stabilit de conducerea unităţii sau de a rămîne, în ziua respectivă, fără atelaje . Magazia de cereale, împreună cu platforma de uscare, a fost de asemenea împrejmuită pentru ca pe la magazie şi în împrejurimile ei să nu se vînture cine vrea şi cine nu vrea. Tot la fel s-a procedat şi ,cu magazia de carburanţi. S-a pus la punct devenind „funcţional" şi utilizîndu-l, în sfîrşit — ţarcul necesar măsurării lunare a animalelor la îngrăşat, operaţie absolut necesară pentru stabilirea sporului lunar de greutate, în curînd va fi amenajat un punct de tăiere. Au fost reamenajate o parte din drumurile din incinta gospodărească, în curtea unităţii nu se mai intră ,,la discreţie", cooperativa - una dintre cele mai mari din judeţ ! — are, în sfîrşit, o firmă. Acţiuni similare şi-au găsit locul şi în afara incintei gospodăreşti, dar acestea depăşesc sfera articolului de azi şi, de aceea, vom menţiona, în trecere, doar două : asigurarea de mîncare caldă mecanizatorilor pe timpul recoltării cerealelor şi eliberarea rapidă a terenurilor de paie prin asigurarea la fiecare presă a două sănii. După cum ne-am putut convinge, conducerea unităţii din Sinsimion are destule idei menite să asigure ieşirea unităţii din starea de mediocritate in care începuse să se complacă, readucind-o din nou acolo unde i-a fost, şi sperăm că îi va fi, locul , printre fruntaşi. Ştefan DANCIU Spiritul gospodăresc trebuie să apară încă de la poartă ! Aşteptam răspuns de la o altă ... adresă! La articolul nostru intitulat ,,E frumos, totuşi, la Borsec", apărut la 3 iulie 1981, sectorul Borsec al E.G.C.L. Topliţane, răspunde ca acesta „execută lucrări de salubrizare a oraşului Borsec în cantităţile şi cu periodicităţi,te stipulate atît în grafic cît şi în contractul încheiat cu Consiliul popular a! oraşului Borsec (...) Consiliul popular oraş Borsec recepţionează zilnic lucrările de salubritate, cunoscînd prestările comandate, operaţiune ce se execută pînă la ora 8 dimineaţa zilnic (...) Totuşi, faţă de critica adusă noi ne-o însuşim, am prelucrat articolul cu întregul personal muncitor de la această activitate şi pe viitor vom spori exigenţa recepţionării cantitative şi calitative a executării acestor lucrări". Noi apreciem faptul că sectorul din Borsec al E.G.C.L. Topliţa a manifestat receptivitate faţă de aspectele critice din articolul respectiv. Dar, fiindcă undeva în răspunsul primit se scrie că „din articol nu a reieşit la ce lucrări se referă autorul”, vom reproduce nodurile care cuprind, credem. Pe urmele articolelor publicate destul de clar, referirea autorului : „Constat că multe dintre coşurile pentru hîrtii de pe Bulevardul „7 Izvoare", ca şi de pe alte chei, sunt tocmai bune de aruncat, că multe locuri destinate florilor mai sínt şi acum „împodobite" cu buruieni uscate rămase din sezonul trecut .., că E.G.C.L., sectorul Borssc, nu are bunul obicei de a asigura curăţenia staţiunii (...) In însorita Poiană a zînelor, văd multă . .. murdărie, de tot felul, care „împodobeşte", în sens negativ, frumosul peisaj natural, „izvorul străvechi“, la care ajung apoi, este o groapă pe care nimeni n-o mai bagă în seamă. Mă întorc şi încep să caut rezervaţiile naturale, în care şi-a găsit un loc atît de prielnic acel „mesteacăn pitic“, specific vegetaţiei nordice. In cele din urmă, dau peste un fel de „ţarc", lingă restaurantul „Borsec", dar nu mă pot dumiri deloc dacă aici se află „piticul" căutat. Nici un indicator, nici o inscripţie care să mă scoată din încurcătură ..E clar la ce ne-am referit, nu ? Iată pentru ce noi aşteptam răspuns de la o altă . . . adresă, adică, pentru a fi precişî, de la Consiliul popular orăşenesc ! Dar cine ştie !... Vorba ceea : mai bine mai tîrziu . . . S. ILIE h»Cinema Marţi, 15 septembrie Miercurea-Ciuc. Cinematograful „Transilvania": Alergătorul. Cinematograful „Harghita" : Mireasa din tren Odorheiu Secuiesc. Cinematograful „Olimpia" : Plotul Gheorgheni. Cinematograful „Mioriţa" : Pe urmele tigrului. Topliţa. Cinematograful „Călimeni“: Dreptate pentru toţi. Bălan. Cinematograful „Minerul" : Gornistul. Cristuru Secuiesc. Cinematograful „Arta" : Iancu Jianu. zapciul. Băile Tuşnad. Cinematograful „Oltul" : Proba de microfon. Borsec. Cinematograful „Izvorul" : Aventuri în Marea Nordului. Gălăuţaș. Cinematograful „Bradul" : Vedere de la mansardă. la ferma nr. 10 a 1.11, culesul fructelor e in plină desfășurare La ferma nr. 10, din Odorheiu Secuiesc, a I.A.S. Miercurea-Ciuc, se desfășoară din plin, în aceste zile, strîngerea recoltei, adică culegerea fructelor, întrucît e vorba de o fermă pomicolă. Prin intermediul inginerului Nicolae Barbu, aflăm că au fost culese pînă în prezent peste 3.000 kg vişine, 6.000 kg prune, 1.000 kg pere. Muncitorii fermei, printre care se remarcă prin hărnicie Kóbor Iosif, Szász Ioan şi Andrei Ştefan, primesc zilnic un preţios ajutor din partea elevilor din municipiu care, deşi în vacanţă, vin în număr mare la culesul fructelor, printre cei mai sîrguincioşi numărîndu-se Gabriela Botezan (clasa a X-a) şi Szász Ioan (clasa a VII-a) . Trebuie remarcat faptul că din livezile fermei s-a obţinut şi o bună producţie de furaje, o cantitate de 350 tone fin de cea mai bună calitate fiind deja depozitată pentru animalele de muncă ale fermei şi pentru vacile de lapte ale fermei nr. 7 din Odorheiu Secuiesc, a I.A.S. Dan SUIANU Recolta de pere, deosebit de bogată, trecînd prin mîinile harnice ale lucrătorilor fermei şi ale elevilor din municipiul Odorheiu Secuiesc, umple ladă după ladă. In plus, din livezile fermei s-a obţinut şi o cantitate de 350 tone de fin de cea mai bună calitate. Foto : AI. V. SZAKACS INFORMAŢIA HARGHITEI In noul an şcolar dorim a realiza, în modul cel mai Înalt, obiectivul nr. 1 al şcolii: pregătirea tineretului pentru muncă - Interviu cu tovarăşul ŞTEFAN CIOATA, directorul Grupului şcolar de chimie din Topliţa — — Tovarăşe director, azi debutează noul an şcolar. Despre untatea şcolară pe care o conduceţi s-au auzit tot felul de variante : ba sînteţi grup şcolar, ba liceu industrial, ba aparţineţi tot Ministerului Chimiei, ba nu mai aparţineţi etc. Care sînt noutăţile reale, dacă totuşi sînt asemenea noutăţi ? Vă voi răspunde scut : nu avem nici o noutate esenţială faţă de anul trecut şcolar. Aparţinem tot de Ministerul Chimiei (deşi am auzit şi eu vorbindu-se de varianta trecerii la un alt minister, dar asta numai în perspectiva construirii la Topliţa a unui obiectiv industrial cu probi metalurgic). La fel, denumirea noastră ălociată este tot grupul şcolar de chimie din Topliţa (aşa avem şi ştampila), pentru că in cadrul unităţii noastre şcolare funcţionează un liceu industrial, cu cursuri de zi şi serale, şi o şcoală profesională. - Este clar. Cum începeţi noul an şcolar ? - Avem toate condiţiile asigurate, atit pentru pregătirea teoretică, cit şi pentru cea practică, pentru cazarea elevilor. Ceva, ceva mai lasă de dorit in privinţa cantinei, din cauză că este neincăpătoare. Vom a avea la cursurile de zi 20 de clase, din care şase clase a IX-a. In schimb, la seral avem o singură clasă, a Xll-a, motiv pentru care imi exprim nedumerirea pentru faptul că n-am primit plan de şcolarizare şi pentru seral, deoarece sunt foarte mulţi candidaţi, iar invăţămintul seral se extinde la nivelul ţării, in conformitate cu indicaţiile conducerii superioare a partidului. Ba, mai mult, nu înţeleg pentru ce nu se poate înfiinţa aici, unde avem condiţii excelente şi o dotare materială foarte bună, şi o şcoală de maiştri, pentru a pune capăt situaţiei ,de acum cind cursanţii din zona aceasta bat drumul pînă la Gheorgheni.— Cele spuse sînt interesante, motiv pentru care ne supunem atenţiei forurilor competente. Ce profile de bază funcţionează la grupul şcolar pe care-l conduceţi ? Spre deosebire de anii trecuţi, ne-am restrins activitatea, adică ne-am profilat, mai bine spus, pe două sectoare , de mecanică şi de electrotehnică ,pentru care avem toate condiţiile create : cadre de specialitate, laboratoare, cabinete, ateliere. Pentru sectorul de mecanică avem cinci ateliere dotate cu maşini şi utilaje moderne, iar pentru cel de electrotehnică am amenajat un atelier-cabinet, prin autodotare, iar in cursul anului şcolar vom mai realiza unul, astfel incit şi acest profit să fie in stare să execute comenzi pentru diferiţi beneficiari, contribuind la realizarea plonului de producţie pe care-l avem. Putem spune că suntem o micro-intreprindere, fiind in stare să ne rezolvăm toate problemele de autodotare şi de reparaţii, in acelaşi timp vă executăm comenzi importante pentru beneficiarii din judeţ şi din ţară. Prin aceasta cred că ne vom putea îndeplini, la modul cel mai înalt, obiectivul nr. 1 al şcolii , pregătirea tineretului pentru muncă. Aceasta este, de fapt, dorinţa noastră de bază acum, in pragul începerii noului an şcolar. Ilie ŞANDRU