Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1982 (Anul 15, nr. 3916-3993)
1982-07-22 / nr. 3934
Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Adunările generale ale oamenilor muncii — foruri supreme de conducere ale proprietarilor şi producătorilor In viaţa colectivelor de muncă din întreprinderile industriale, de construcţii, transporturi şi telecomunicaţii, din unităţile comerciale, de turism, prestări servicii, medico-sanitare şi social-eulterate se înscrie momentul adunărilor generale, care s-au dovedit adevărate foruri supreme de conducere rale proprietarilor şi produce toritor, cadrul lor fiind fructificat în vederea analizării modului în care s-a acţionat pentru înfăptuirea sarcinilor de pilon, pe această bază stabilindu-se măsurile în baza cărora să se desfăşoare activitatea viitoare. Etapa pe care o parcurgem, în dezvoltarea patriei, precum şi importantele evenimente politice care au marcat viaţa ţârii impun creşterea exigenţei acestor foruri care sunt chemate ca, în spiritul orientărilor şi indicaţiilor date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului,, să dezbată şi să asigure luarea tuturormăsurilor necesare îndeplinirii în mod ritmic a planului de către fiecare unitate, la toţi indicatorii, pentru folosirea la maximum a capacităţilor de producţie, pentru a determina o reală creştere a eficienţei şi rentabilităţii activităţi productive. Desigur că obiectul analizei urmează să-lConstituie activitatea desfăşurată şi rezultatele cu care s-a finalizat munca prestată de colectivele de oameni ai muncii pe parcursul semestrului 1, modalităţile prin care s-a acţionat pentru îndeplinirea sarcinilor şi angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. trecând aceste rezultate prin filtrul criticii şi al autocriticii, analizele trebuie să pună in lumină experienţa pozitivă ce s-a acumulat, acţiunile ce s-au dovedit a fi eficiente in mobilizarea colectivelor de muncă, iar în baza acestora, pornindu-se de la o reală evaluare a sarciinilor careurmează a fi înfăptuite pe perioada care a mai rămas,din acest am, să se întocmească şi să se definitiveze măsurile cele mai adecvate, măsuri care să concure la realizarea exemplară a tuturor sarciniii lor de plan pe 1982. In spirit de înaltă exigenţă trebuie analizate stilul şi metodele de muncă folosite de către organismele adunărilor generale — respectiv consiliile oamenilor muncii, birourile executive ale acestora — cum au acţionat pentru a asigura ducerea la înfăptuire a tot ce s-a stabilit de către forurile de conducere alle proprietarilor şi producătorilor, pe prima jumătate din acest ran, pentru soluţionarea problemelor de muncă şi de viaţă ale oamenilor muncii. De asemenea, prilejurile create se impun a fi fructificate şi în vederea îmbunătăţirii stilului şi metodelor de muncă ale adună(Continuare in pag. a 4-a) LA ORDINEA M. ■ — 1 v _ a mm ■ 1 mm ■ mmm* • hm mmm m ■ — ■ ammm am m — ■ ■ «KfettWftSWS» m _ TWW M. V mmsmmmmmmmmmmm mmm __ • i M—, — —aia— B ■■ oai — n C.A.P. armăşeni, întreaga suflare a satului se află în cîmp, la întreţinerea culturilor, la recoltatul furajelor în general, lucrările de întreţinere a culturilor se află, spre finalizarea iar, aici, la Cooperativa agricolă de producţie din Armaşeni. Din cele spuse de inginera şefă a unităţii, tovarăşa Deák Irina,şi după cum aveam să constatăm şi noi, în timp, recolta aliată destul de frumos, bist cea de cartofi, cit şi foul pentru fuior, ori sfecla furajeră, dată fiind calitatea lucrărilor efectuate de cooperatori, de ceilalţi cetăţeni ai sortului, care au contractat însemnate suprafeţe pentru munca in acord globalAstfel, sfecla furajeră a fost prăşită manual şi pentru a doua oară, toate cele 30 hectare plantate cu cartofi au fost prăşite mecanic de două arii, precum şi odată manual Pina la finele acestei săptămîni, întreaga suprafaţă cultivată cu cartofi va fi tratată contra bolilor şi dăunătorilor. Cam atât in ce priveşte activitatea de întreţinere a careurilor pentru că, aşacum aminteam, acestea sunt pe sfîrşite, marea masă a rocmitorilor acestei aşezări fiind angrenată în aceste zile la recoltatul furajelor. Se recoltează, transportă şi însitozează trifoiul şi lucerna — pînă aseară au fost introduse în siloz peste500 tone furaje cultivate — acţiune la care participă zeci de oameni, două tractoare cu remorci, dotate cu o cositoare mecanică nou primită, de mare randament. In paralel, ieri ca şi in celelalte zile din ultima vreme, cind timpul a permis, circa 500 de oameni se aflau la cositul, adunatul şi transportul finului. Cooperatorii din Armăşeni, ceile de locuitori ai satului sunt hotărîţi ca şi in acest an, aşa cum au reuşit şi în ultimii3—4 oral, să asigure ocratităţile necesare de furaje rabi- Tnaleforfor, să nu cumpere nici un kilogram de fim. Finuleste indesbulător şi de bună calitate, şi nu este de mimare că Itocoasă participă um număr rasa demare de OQHIGffil (Continuare in pag. a 4-a) Anton BORȘ EDIȚIE DE PRINZ Soarele a răsărit : 5,51 • Soarele apune : 23,52 Zile trecute: 203 • Zile rămase: 1624 pagini - 50 bani JOI, 22 IULIE 1982 Anul XV., nr. 3934 Disciplina presupune şi economisirea a energiei electrice severe ... Nu trecuse demult miezul nopţii şi în prime incintă a întreprinderii de tractoare din Miercurea- Ciuc becurile fluorescente străluceau peste tot. După o asemenea iluminaţie se putea bănui o activitate intensă în interiorul spaţiilor productive, necesitînd şi deplasări în exterior... Prima surpriză ne-o oferă sculăria, unde — înhalele complet iluminate de la parter şi etaj — cîţiva muncitori rămăseseră din schimbul II pentru a executa câteva lucrări urgente. Chiar atit de adînciţi în muncă să fi fost Jakab László, Dobos Iosif, Albert Tiberiu şi Lukács Árpád încât să nu fi observat că toate tuburile fluorescente sunt in funcţiune? Greu de zis, mai ales că la strungul ultimului există iluminat local, iar în spațiile productive iluminatul este sectorizat ! Dealtfel, odată cu plecarea schimbului, maiştrii ar fi trebuit să atingă şi luminile. Aceeaşi iluminaţie domneşte şi în hala unde sunt atelierele de piese de Raid în schimbul III schimb, vopsitoria, tratamentul termic. „Nu am ce face, la întrerupătoare nu potajunge, lăcaşul tot e încuiat", motivează şeful de echipă Karacsi Francisc. Cei opt oameni din echipa sa, la atelierul III, împreună cu alţi cîţiva muncitori ce au rămas, la atelierul 11, pentru executarea unor lucrări urgente,nu par a fi interesaţi de energia electrică ce se consumă inutil ,în întreprindere. Nu am făcut nici un calcul, dar este posibil ca valoarea energiei electrice consumate inutil de corpurile de iluminat sa fiemult maimare ca valoarea reperelor executate de cîţîva oameni intr-o noapte ! Alt aspect neplăcut care atrage atenţia este nerespectarea prevederilor privind curăţenia la locul de muncă, la terminarea schimbului fiecare avînd obligaţia de a preda utilajul şî spaţiul din jurul acestuia în condiţii optime de funcţionare şi curăţenie. Ceea ce nu se intîmplă, întocmai, pentru că dacă utilajele suntcurăţate de impurităţi şi unse, în jurul acestora sunt CContinuur din Radu VECSLER IN PAGINA A 2-A : Producţia de lapte, la păşune, depinde de condiţiile asigurate atît animalelor cit şi îngrijitorilor Ditrău. Din noua arhitectură a comunei „Brădeşti, comuna nu e prea mare, noutăţile ei, însă, da. Răpit de irmoirile ■edilitare cale Odorheiului, nici nu-ţi dai seama ca ai ieşit din oraş şi ai intrat în ceea ce îndeobşte numim „mediu rural“. Pentru că, în partea aceasta dinspre Ciuc, Odorheiul Secuiesc nu are cartiere, iar Brădeştiul nimic din trăsăturile unui sat. László Gabriela, secretar adjunct ori comitetului comunal de partid şi Sima Andrei, vicepreşedintele consiliului popular comunal ne lămuresc în citeva cuvinte : „Din satul de altădată, nu au mai nimi decă vreo zece case, „restul" de 317 sínt noi. Poate suntem scitul cu cele mai multe şi mai frumoase case noi. De altfel, tatăl e nost in comuna noastră, şi construcţiile edilitare, Harghita — file din cronica marilor împliniri şi oamenii, şi modul tor de a gindi şi trăi. Din ceea ce e de veacuri, n-au mai rămas decit hărnicia şi cinstea oamenilor de aici, perpetuate şi dez voltate la dimensiunile înaltei griji pe care partidul şi statulnostru o acordă dezvoltării fecărei localităţi a patriei socialiste." Aspectul exterior al caselor Brădeştiulm e doar unul dintre îndemnurile de a vizita comuna. Cu străzile ei bine gospodărite. Cu Clădiri publice noi şi ele, precum nou « şi sediul consiliului popular, căminului cultural din Brodeşti, ca şi dl celui din Satu Mare, dl şcol. Şi grădiniţei din lîmmfiţa, a (Continuare in pag a *-«) M. FIUMON CRONICA In cadrul tradiţionalelor legături prieteneşti dintre judeţul nostru şi regiunea Novgorod (U.R.S.), la delegaţie a Comitetului regional al P.C.U.S., alcătuitădin tovarăşii Vladimír Antonovici Kopton, secretar al Comitetului regionalal P.C..S., Galina Iakovlevna Gotovna, secretar al Comitetului raional ■Krestţî şi P.iotr Dimitrievîci Orehov, directorul combinatului „V.I. Lenin“ din Boravici, a întreprins în perioada 19—21 iulie, o vizită în judeţul nostru. în timpul şederii sale în judeţul nostru, delegaţia a avut convorbiri la Comitetul judeţean Harghita ral P.C.R. şi a vizitat obiective economice şi de interes turistic din Miercurea-Ciuc şi Odorheiu Secuiesc. Delegaţia a fost primită de tovarăşul Iosif Szăsz, prim-secretar al Comitetului judeţean Harghita ral Partidului Comunist Român, în cursul zilei de azi delegația se îndreaptă spre patrie. | — # MM # MV V MM » MV V M V| * Actualitatea | E Azi, de la ora 20, | pe scena Casei de cultu- * ră din Borsec, Ansamblul I ,,Mioriţa" al Casei de | cultură din Topliţa va | susţine un spectacol inti- I tulat „Flori de pe Mureş". | ■ La Bălan, 20 de io- J nuiii au primit repantiţi în noile şi spaţioasele ra- « portamente din blocul I 69. Alte 15 apartamente J se află într-on .Stadiu o- avansat de construcție. ■ în cadrul Intreprinde- | nîi comerciale de stat mix- « te dîn Gheorgheni au Ince- I put lucrările de reamenaja- ' re și modernizare ra .unei ■ clădiri unde va funcționa I laboratorul de cofetarie și * patiserie. Dotate cuutila | je modeme, cele doua u- * nități vor beneficia de | condiții optime pentru , bunul mers al activității. |