Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1983 (Anul 16, nr. 4226-4303)

1983-09-15 / nr. 4290

INFORMAŢIA harghitei Iniţiativa tinerească - manifestare a spiritului revu­luiţionar In ampla cuvîntare rostită de secretarul ge­neral al partidului, to­varăşul N i­c­o­l­a­e Ceauşescu, la recenta Consfătuire de lucru pe problemele muncii orga­nizatorice şi politico-edu­cative, cu accente deo­sebite se subliniaz că : „O atenţie deosebită tre­buie să acordăm formă­rii tinerei generaţii pen­tru muncă, pentru luptă, educării ei în spirit re­voluţionar". Este, de fapt, o sarcină de permanentă actualitate nu numai pen­tru organele şi organiza­ţiile de partid, dar şi pentru organizaţia revo­luţionară a tineretului care nu trebuie să aş­tepte niciodată să fie „dădăcită" ci, dînd do­vadă de umt permanent spirit de iniţiativă, de acţiune, de căutare a noului, să demonstreze prin fapte că acest re­voluţionarism nu este doar o lozincă, ci o ca­racteristică reală a tine­retului patriei, permanen­ta antrenare în eforturile colectivelor de muncă de a îndeplini şi depăşi sar­cinile profesionale, de producţie, maturitatea cu care tinerii noştri iau parte la elaborarea mă­surilor şi îndeplinirea lor, în vederea creşterii eficienţei muncii în toate domeniile, eforturile de autoperfecţionare, de autodepăşire reprezen­­tînd, de fapt acte de conştiinţă comunistă, de patriotism activ. Sînt trăsături manifeste şi în conduita tineretului harghitean care, însufle­ţit de comunişti, dă do­­­vadă de spirit de iniţia­tivă, de muncă şi luptă, formele de manifestare fiind deosebit de varia­te. Să amintim doar e­­xemplul participanţilor la lucrările şantierelor na­ţionale ale tineretului de la Canalul Dunăre - Ma­rea Neagră, Anina, Por­ţile de Fier II, Midia- Năvodari, Drobeta-Turnu Severin, Rovinari, sau la importantele lucrări a­­gricole şi edilitare din localităţile judeţului, zi­lele ,săptămînile ori de­cadele de record declara­te mai ales în preajma marilor aniversări, mai recent, în cinstea zilei de 23 August, la întreprin­derile de tractoare, con­fecţii, tricotaje, I.P.I.C.C.F. Miercurea-Ciuc, tricotaje Topliţa, I. F. Vlăhiţa, I.M.P.I. Odorheiu Secu­iesc, I.U.P.S. Gheorgheni şi altele care s-au soldat cu importante sporuri de producţie, destinată pieţii interne şi exportului. Ori să amintim iniţiativa de masă a tineretului, mai ales din unităţile de in­dustrie uşoară, „Calitatea produselor - deviza mun­cii noastre !", iniţiativă ce antrenează întregul ti­neret din sectoarele de creaţie şi producţie, adu­­cînd o reală contribuţie la performanţele calitati­ve ale roduselor har­­ghitene. De un spirit de iniţiativă dezvoltat dau dovadă şi uteciştii de la I.M. Bălan care, pe lin­gă alte acţiuni, organi­zează periodic curăţiri de galerii, în vederea recu­perării metalului său cui de la I.F. Vlăhiţa care contribuie din plin la ac­ţiunea de refolosire a metalului, de bună păs­trare şi gospodărire a minereului de fier, a mangalului şi altor mate­riale. Mobilizaţi de co­misiile de creaţie tehni­­co-ştiinţifică, tinerii de la I.O.S.F. Cristuru Secu­iesc au efectuat, recent, modificări la maşini ti­pizate, acţiune ce se sol­dează cu 180 MWh e­­nergie electrică economi­sită pe an. Şi exemplele ar putea continua. Important este ca, or­ganele şi organizaţiile U.T.C., sprijinite de orga­nizaţiile de partid, să mi­liteze pentru a asigura un teren larg de afirma­re a iniţiativei, a spiritu­lui revoluţionar, eliminînd din activitatea lor orice fenomen de­­ formalism, de a face nişte lucruri din pură obligaţie impusă de sus, aceasta reducînd şansele manifestării rea­le a potenţialului creator al tinerilor, a iniţiativei şi acţiunii cu adevărat revoluţionare. Natalia VAIDOŞ, preşedinta Consiliului tineretului muncitoresc de pe lingă Comitetul Județean al U.T.C. Din activitatea organi/.ui­lm — ^ U. T. C. Cinema hTT ■_____| Joi, 15 septembrie Miercurea-Ciuc. Cine­­m­atograful „Transilvania"­Drumul spre Rio. Odorheiu Secuiesc. Ci­nematograful „Olimpia" : Jandarmul la plimbare. Topliţa. Cinematograful „Căliman" : Rămîn cu ti­ne Gh­eorgheni Cinemato­graful „Mioriţa" : Rămîn cu tine. Bălan. Cinematograful „Minerul" : Pintea. Cristuru Secuiesc. Cine­matograful „Arta" : Ţapi­narii. Vlăhiţa. Cinematograful „Fierarul" : Omul Puta. Băile Tuşnad. Cinemato­graful „Oltul": Madona pagină. Borsec. Cinematograful „Izvorul" : Columna. RIIPIO ~~ OO'tittf'if Joi, 15 septembrie 18:00—20:00 : Onoare muncii şi fruntaşilor ei. Formarea omului nou, cu o înaltă pregătire şi con­ştiinţă revoluţionară, sar­cină de mare răspunde­re la ordinea zilei - dez­batere. „Bun găsit, şcoa­lă !" - note, consemnări, interviuri, reportaje cu e­­levi privind deschiderea noului an școlar. Dl­i­ K.Til In cinstea Zilei Pompie­­rilor din R S.R., 19 pom­pieri civili din judeţul nostru au fost distinşi cu insigna de „Fruntaş în pa­za contra incendiilor" pentru activităţile depuse în acţiunile de preveni­re şi stingere a incendi­ilor. Aceste distincţii au fost înmînate într-un ca­dru festiv, cu prilejul a­­dunărilor organizate în întreprinderile harghitere. Printre cei distinşi se nu­mără şefii de formaţii ci­vile de pompieri Both Gergely de la întreprin­derea de confecţii din Miercurea-Ciuc, Ioan Nea­­goş, de la Filatura de in şi cînepă din Gheorgheni, Liviu Bota de la C.E.P.L. Topliţa, Andor Iosif de la C.F.R. Ciceu, Csibi A­­lexandru de la întreprin­derea de aţă şi filatură din Odorheiu Secuiesc, Bencze Béla de la U.F.E.T Gheorgheni şi alţii care s-au remarcat cu prilejul unor acţiuni de prevenire şi stingere a incendiilor organizate în localităţile în care domiciliază. (Ra­du Pop). A TREIA OARA I S-A ÎNFUNDAT! Nu degeaba se spune, despre cei porniţi pe fap­te antisociale, că le mer­ge o dată, le merge şi a doua oară, dar a treia oară li se înfundă Exact aşa a păţit şi Vaier Stan, domiciliat în Topliţa, str. Dealului. După ce a furat de două ori diferite obi­ecte din apartamentele u­­nor cetăţeni, a încercat şi a treia oară. A intrat în locuinţa lui I.C. din str. Republicii, de unde a sus­tras un aparat de foto­grafiat şi alte obiecte, in valoare de aproape 3000 lei, după care a încercat să dispară. N-a reuşit în­să, deoarece prin preaj­mă se afla fostul lucrător de miliţie Kis Adam (acum pensionar) care l-a „miro­sit". Ajutat apoi şi de ce­tăţeanul Simon Alexan­dru, l-a reţinut şi l-a pre­dat organelor de miliţie, care se aflau tocmai în căutarea lui. Acum va răspunde, în faţa legii, pentru toate cele săvîrşi­­te ! (I. Căliman). Către începutul ultimului trimestru al anului, se poa­te vorbi de o oarecare configuraţie a stadiului înde­plinirii sarcinilor de plan pe întregul an, astfel că am considerat utilă o discuţie cu tovarăşul Simon Péter, vicepreşedinte al Uniunii Judeţene a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mărfurilor, pe tema preocupării şi realizărilor în domeniul prestărilor de ser­vicii către populaţie.­­ Aş preciza dintru în­ceput că această direcţie de activitate a coopera­ţiei noastre stă în centrul preocupărilor, întrucît ea reprezintă una dintre sar­cinile de esenţă ale sis­temului nostru cooperatist -satisfacerea în cît mai mare măsură a tuturor cerinţelor populaţiei, prin­­tr-un sistem cît mai larg şi mai complex al pres­tărilor de servicii. Subli­niind faptul că la acest capitol prevederile de plan sunt realizate lună de lună, că pe cele opt luni trecute ni le-am înde­plinit în procent de 103 la sută, iar creşterea fa­ţă de aceeaşi perioadă a anului trecut este de 17,3 la sută, se poate vedea că afirmaţia de mai sus nu rămîne fără acoperire­­ Desigur că în ansam­blul unităţilor cooperatis­te ale U.J.E.COOP, se re­marcă unele prin rezulta­te peste medie. V-am ru­ga să evidenţiaţi cîteva dintre acestea.­­ Neapărat voi aminti cooperativele din Reme­tea, unde realizările pe opt luni sunt de 151 la sută, din Lunca de Jos cu 135 la sută, din Corund - 137 la sută, din Tulgheş - 128 la sută, Atid - 122 la sută, Zetea - 118 la sută şi altele multe, în cadrul cărora atît cadrele din conducere cît şi lucrătorii respectivi dau dovadă de receptivitate faţă de ce­rinţele sătenilor, se stră­duiesc să asigure o reţea Joseni, unde realizările se menţin pe undeva între 50 şi 70 la sută, pentru a nu mai vorbi de Săcel care în cele opt luni nu şi-a făcut planul decît în pro­cent de 11 la sută. Şi, aş mai aminti şi pe unele dintre cooperative, care au cea mai redusă sferă de activităţi de prestări servicii - Subcetate, Pău­­leni-Ciuc, Ulieş, Dîrjiu şi alte­le.­­ Ce măsuri intenţio­naţi să luaţi, în perioada imediat următoare, pentru ca toate cooperativele să se situeze la acelaşi ni­vel, pentru ca solicitările cetăţenilor să fie satisfă­cute într-o măsură mult mai mare ?­­ O mai largă reţea a unităţilor de prezentare prin înfiinţarea de noi magazine în localităţi ca Sîndominîc, Siculeni şi Lunca de Jos, apoi în Odorheiu Secuiesc şi To­pliţa, însă, ceea ce con­siderăm a fi de o mare importanţă pentru activi­tatea noastră va fi stabi­lirea după noi criterii a unităţilor şi profilelor ce trebuie înfiinţate în fie­­care localitate. In prezent lucrăm la întocmirea unor asemenea nomenclatoare pe care neîntîrziat le vom pune apoi în practică Este, considerăm, o me­todă care va conduce la preocupări mai susţinute din partea cooperative­lor, în final la creşterea eficienţei unităţilor pres­tatoare de servicii, a co­operaţiei noastre Consemnate de Nicolae ŞANDRU cît mai complexă a pres­tărilor, pentru a nu fi puşi în situaţia de a li se solicita ceva şi a nu pu­tea să răspundă. Pe de altă parte mai e vorba şi de o preocupare evidentă pentru ridicarea calităţii serviciilor. Faţă de aces­tea, nu vom neglija însă să amintim şi cîteva co­operative cum sînt cele din Lueta, Plăieşii de Jos, Prestarile de servicii - o activitate aflată în proces de primenire De sezon ! Azi, sute de mii de copii şi adolescenţi din județul nostru încep un nou an şcolar. Cei din clasele primare se îndreap­ă spre şcoală, cei mai mari participă la lucrările agrico­le de strîngere a recoltei. A­­ceasta înseamnă, din punctul de vedere al circulaţiei ru­tiere, o afluenţă de copii in anumite ore ale zilei, atît în preajma unităţilor şcola­re cît şi pe terenurile agri­­cole .Pentru participanţii la traficul rutier în calitate de conducători auto, cuvîntul de ordine trebuie să fie : „Atenţie, copii !". Adică o conducere prudentă, pre­­ventivă, pentru evitarea ori­cărui eveniment rutier, cu consecințe nedorite. O mos­tră de asemenea conducere prudentă a dovedit-o recent Osvath Ludovic din Odorhe­iu Secuiesc, care, la volanul autoturismului­­-HR-6565, a evitat, în ultimul moment comiterea unui accident mortal. Iată cum s-au petre­cut lucrurile , minorul Bene­­re Attila, din Căpîlniţa, a traversat neregulamentar, prin spatele unei căruţe dru­mul naţional 13 A în peri­metrul Băilor Selters din a­­propierea Vlăhiţei. Apariţia sa bruscă în faţa autoturis­mului nu s-a soldat decît cu o accidentare uşoară (copi­­lul fiind în prezent în afara oricărui pericol), fiindcă O.L. a circulat cu o viteză redu­să faţă de viteza cu care, de regulă este abordată străbaterea acelei porţiuni de drum. Recomandăm, deci, condu- CRONICA RUTIERĂ cătorilor auto profesioni­şti sau amatori prudenţă în con­ducere, iar părinţilor care au copii de vîrstă preşcolară sau şcolară mică să-i înso­ţească pe aceştia atît, la de­plasarea spre instituţiile de învăţămînt cît şi la ie­şirea Ia de ln grădiniţă sau şcoală. O altă problemă pe care o punem în atenţia tuturor participanţilor la traficul ru­tier este aceea a transpor­­tului produselor agricole, de la cîmp către bazele de recepţie. Fiindcă nu o dată s-a constatat că atelajele tractate de cai sau tractoa­rele cu remorcă aduc în drumurile modernizate can­tităţi de pămînt care, la că­derea ploilor formează mîzgă, aceasta favorizînd derapajul vehiculelor. Con­ducerile unităţilor agricole sînt datoare să instruiască per­­sonalul dirijat pentru efec­tuarea transporturilor să cu­reţe bine roţile, la ieşirea­­din drumurile secundare în arterele asfaltate. Dimineţiile sînt ceţoase. Reamintim conducătorilor au­to că sînt obligaţi ca, la parcurgerea porţiunilor cu ceaţă să aprindă luminile, pentru a fi mai uşor repe­raţi de ceilalţi participanţi la trafic. Nicolae JUCALEA Expresie a grijii | pentru asigurarea de­­ cît mai bune condiţii | de muncă şi viaţă se * constituie şi noua | cantină dată recent în | folosinţă metalurgişti­ | lor Vlăhiţeni. Anul XVI., nr. 4290 — pag. a 3-a C­ititorii Intreaba.... ! De data aceas­a, I rubrica de faţă insera , răspunsurile formulate de­­ juristul Nicolae Stănescu­­ la întrebările cititorule I ziarului nostru Constanţii , Chindea din oraşul 'i­i­­­oliţa. Aceste întrebări se I referă la actul normativ­­ care reglementează cum- | parările și vînzârile de * animale, la prețul de vîn- | zare al animalelor, la e- « ventualele vicii ascunse | ale animalelor, constatate * după încheierea actului­­ de vînzare-cumpărare, la | modalitatea de soluționa- « re a unor diferende ce apar între parteneri 0­i ... redacţia i RĂSPUNDE­­ „Regimul juridic al îr I strâinării bovinelor şi ca- * balinelor între persoane­­ fizice este reglementa* I de Decretul Consiliului de * Stat nr. 94 din 28 mai din­­ 1983. Conform art. 2 din a­­ cest Decret, înstrăinarea J bovinelor şi cabalinelor­­ între persoane fizice se I poate face numai cu a- J probarea dată de birou­­­rile sau comitetele execu- • tive al consiliilor popu- I lare, pe baza biletelor de , adeverire a proprietăţii i animalelor şi a sănătăţi­ I lor­­. Vînzarea bovinelor | cabalinelor se face la « preţurile de mercurial, e- I xistente în oboare. J Dacă după perfectarea • vînzării în condiţiile ex- I puse, apar Ia animalele | vîndute vicii ascunse sau | aparente, acestea se re- • zolvă în baza dovezilor I care se depun de către * instanța de judecată, ur-­­ mare a acţiunii depuse de | partea interesată". | mm I mmm m mmm a mmm a * • m • *

Next