Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1986 (Anul 19, nr. 5155-5233)
1986-09-15 / nr. 5220
Anul XIX., Nr. 5220 4 pagini 50 bani la. 2 PROLETARI Diti TOATE TARIK, ONITI-VÂI 0 V H jucrriiiHARCHIM 1-3 Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Unanimă angajare pentru transpunerea în viaţă a hotărîrilor Congresului al II-lea al Oamenilor Muncii Innoite*perfecţionare*eficienţă Utilaje şi instalaţii noi — reuşite premiere naţionale Produsele astăzi noi, miine se învechesc, competitivitatea lor scade, la fel şi performantele lor — toate acestea constituind motive suficiente pentrureînnoirea continuă a producţiei. Ceea ce se face permanent la I.P.I. C.C.F. Harghita, întreprindere unde produsele noi sau reproiectate deţin peste 70 la sută din ponderea producţiei, întreprindere unde pasiunea si competenta specialiștilor se împletesc armonios, pentru a concepe. Proiecta, executa, încerca si omologa numeroase tipuri de noi utilaje si instalaţii tehnologice destinate exploatării si prelucrării agregatelor minerale, lucrărilor de construire a drumurilor sau altor lucrări de construcţii. Acum s-au realizat prototipurile şi se fac probele tehnologice ale unor noi utilaje mult solicitate în cariere sau de constructori, toate avînd comun motorul electric ce înlocuieşte motorul cu ardere internă, fiind mult mai economicoasă folosirea energiei electrice decît a motorinei. Aşadar, foreza fotopercutantă FRP-250 dă găuri de mari dimensiuni, pînă la o adîncime de 30 m, permiţînd astfel creşterea substanţială a cantităţilor de piatră scoase prin explozie: este montată pe un sasiu de escavator hidraulic, fiind acţionată electric si avînd montate compresoare. Ea completează „familia“ forezelor proiectate de ing. Mészáros Alpár şi executate de formaţia condusă de maistrul Szebenyi Adalbert, apreciate în anii trecuti la Tîrgul International Bucureşti, si produse în număr mare, pentru numeroşi ■ beneficiari. Găurile date de foreză sunt umplute cu exploziv de o instalaţie specială, montată pe un autocamion. (Continuare in aug a 3-a) Radu VECSLER IA ORDINEA îantreaga recoltă strânsă cu grijă, depozitată corespunzător Zile frumoase de toamnă în care întreaga suflare a satelor se află pe cîmp pentru strîngerea si depozitarea recoltei acestui an. Se adună cartoful si inul, se transportă otava si paiele, se însilozează. Preț de cîteva ore l-am însoţit pe tovarăşul Constantin Tudoran, preşedintele Consiliului unic agroindustrial Miercurea-Ciuc, pe ogoarele cooperativelor agricole de producţie din Frumoasa şi Mihăileni, unde am încercat să surprindem aspecte ale „vîrfului de campanie“. In prim plan • RECOLTAREA CARTOFILOR 300 de hectare. Aceasta este suprafaţa ocupată cu cartofi la Frumoasa. O treime din (Continuare in pag. a 3-a) Stefana DRAGHICI C.A.P. Turnad : consum. Depozitarea cartofilor pentru Foto : AI. V. SZAKÁCS ! PAGINA A 2-A: FOTBAL IN PAGINA A 3-A : Băile Tușnad — o localitate a artei BI8 dinTI I | Un om bogat Secvenţe reportericeşti din SURGETATE adevăr e bogat. Principala lui avere fiind hărnicia deosebită. O inscripţie avertizoare inutila „Atenţie, nu circulaţi sub raza macaralei“, citim pe un panou aflat în apropierea şantierului pe care se construieşte blocul de locuinţe din centrul localităţii. Inutilă măsură de precauţie pentru că macaraua mai mult stă, decit funcţionează. Construcţia a început acum doi ani sub oblăduirea unor constructori din Topliţa, aparţinînd unui şantier din Tg. Mureş. Primul an s-a mai lucrat cumva, însă în cel de al doilea construcţia a fost mai mult părăsită. Ce-i mira pe săteni a fost faptul că totuşi veneau nişte meşteri, adăugau ceva la etajul superior al blocului pentru ca peste un timp să vină alţii şi să dărîme ce au făcut primii. Este adevărat că mai e cale lungă pînă să-şi vadă varingenii locul gata, în schimb . Săptămîna trecută, Va Isile C. Pop a încasat banii pentru laptele predat la fondul de stat în luna august: 3150 lei. Şi, cam atîţia bani ia în fiecare lună numai pe laptele ce-l mulge de la numeroasele sale vaci care, fireşte, au viţei, contractaţi şi ei cu statul. în anul acesta a predat 5 bovine, încasînd o sumă serioasă de bani. în fine, avem în faţa noastră pe unul dintre gospodarii de frunte ai comunei, cu una dintre cele mai mari şi frumoase gospodării: casă cu etaj, acareturi, cam 20 de bovine, 17—18 oi, porci şi păsări. Toate acestea însă nu au apărut şi nu se ţin de la sine, ci sunt rodul unei munci de ani şi ani de zile în care ziua începe înainte de răsăritul soarelui se şi încheie după apusul lui. Este şi firesc ca bunăstarea să fie la ea acasă în ... casa lui Vasile C. Pop, despre care consătenii spun că este un om bogat. Intr. J _______ ______________ _________ . r_. ... buldozerele au reuşit să facultate pe crescătorii de a le distrugă o stradă pe animale,i care au cărat prundiş ani de zile să o pună Şcoala şi-a deschis porţile la punct, deoarece pe dedesupt curgeau izvoare ce alimentau cu apă nişte troci de unde beau animalele. Săpăturile bravilor constuctori au făcut pînă una alta să sece izvoarele, punîndu-i în di-Azi a sunat şi pentru elevii din Subcetate primul clopoţel al noului an . (Continuat din pag . S-dle luliu CONDRAT Case noi expresii ale bunăstării. LUNI, 15 septembrie 1986 Soarele răsare : 6,53 Soarele apune 19,28 Zile trecute : 258 Zile rămase : 107 Noul an de învăţămint — treaptă spre calitate şi eficienţă Deschiderea noului an de învăţămînt are loc în atmosfera de puternică emulaţie şi vibrantă vaitirie patriotică prilejuită de eforturile întregului nostru popor canalizate efervescent spre îndeplinirea, la parametri superiori, a hotărîrilor Congresului al Xlll-lea al P.C.R., a recentului Congres al Oamenilor Muncii, a orientărilor şi indicaţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind trecerea la un stadiu superior de dezvoltare şi ridicare a patriei noastre, pe noi culmi de progres şi civilizaţie. În această zi, cînd ţara întreagă îşi deschide larg porţile şcolii, cadrele didactice din învăţămîntul harghitean sînt deplin angajate în activităţile declanşatoare a unei noi etape de muncă şi educaţie — intrarea în cel de-al doilea an şcolar din actualul cincinal. Deschis înnoirilor de substanţă în toate domeniile, climatul spiritual creat cu precădere după Congresul al IX-lea al P.C.R. în epoca pe care cu mindrie o numim „Epoca Nicolae Ceauşescu", oferă generos şcolii harghitene, condiţiile identificării celor mai eficiente modalităţi de perfecţionare a procesului instructiveducativ, spre a asigura în judeţul nostru un învăţămînt calitativ şi plenar angajat în înfăptuirea obiectivelor strategice ale politicii partidului. Păşim in cele 599 agore de lumină spirituală avînd în sufletele noastre de educatori teza pe care o datorăm secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că învăţămîntul reprezintă principalul factor de educare şi formare a omului nou. Cei peste 4000 de oameni ai muncii din învăţămîntul acestui judeţ aduc cu ei necesitatea imperioasă de redimensionare a rolului şi căilor de optimizare a procesului instructiv-educativ, prin adaptarea continuă a conţinutului şi metodelor de formare şi instruire la cerinţele ce stau în faţa şcolii de toate gradele. Intrăm în noul an şcolar convinşi că aceste deziderate majore, izvorîte din lumina regeneratoare de energii spirituale a Congresului Ştiinţei şi Învăţămîntului trebuie să conducă la potenţarea educaţiei personalităţii pe coordonatele de multilateralitate, selecţie a valorilor şi flexibilitate adaptabilă, proces a cărui finalitate socială este pregătirea şi calificarea forţei de muncă, capabilă să realizeze în practica productivă elementele de progres tehnic şi tehnologic, la nivelul cerut de revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană. Judeţul Harghita, beneficiind din plin de roadele dezvoltării economico-sociale a ţării pe calea socialismului şi comunismului, întruneşte toate condiţiile necesare promovării unui învăţămînt modern, organic integrat cu producţia şi cercetarea. Acumulările realizate pe linia adaptării permanente a învăţămîntului harghitean la cerinţele de prim ordin ale economiei teritoriale impun şi în anul şcolar 1986/1987 o atentă atragere şi dirijare a populaţiei şcolare alcătuită din 91.456 elevi, spre unităţile de învăţămînt liceal şi profesional, proporţional structurate în reţeaua de profiluri şi specialităţi, în concordanţă cu nevoile sectoarelor miniere, metalurgice şi agricole. Şiseriindu-se pe coordonatele politicii şcolare trasate prin documentele partid şi de stat, învăţămîntul din judeţul nostru va aşeza în acest an şcolar la temelia sa munca în ipostazele sale complexe, organic împletite cu ştiinţa şi cultura, cu spiritul revoluţionar, cu factorii fundamentali ai dezvoltării economice şi sociale. Prof. Nicu VRABIE, inspector şcolar general