Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1986 (Anul 19, nr. 5234-5312)
1986-10-14 / nr. 5245
Anul XIX.. Nr. 5245 4 pagini 50 bani PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITIVA! ■fei----------HJUDEȚUL HARGHITA H Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Unanimă angajare pentru transpunerea în viață a hotărîrilor Congresului al l-lea al oamenilor muncii Investiţii *86 Timpul de lucru folosit integral, asigurînd front de lucru pentru iarnă în zona de est a municipiului Miercurea- Ciuc, pe un teren neproductiv și mlăştinos, au pătruns acum aproape un an primele buldozere ale constructorilor din cadrul primei brigăzi complexe a Antreprizei de construcţii industriale Harghita. Terenul a fost nivelat, s-au construit primele ziduri de sprijin din piatră brută, s-au conturatdrumurile care apoi au fost betonate. Aşa au început lucrările de construcţie la noile spaţii productive ale întreprinderii viei şi vinului Harghita. Lucrăile nu au decurs, şi nu decurg nici acum, lin, pentru că există mari discrepanţe între proiecte şi condiţiile terenului, împunîndu-se alte soluţii constructive, ca şi între utilajele proiectate şi cele realizate acum de industria noastră, mult mai mo-derne, mai funcţionale. Motiv pentru care nu s-au putut respecta în întregime termenele înscrise în grafice pentru fiecare obiectiv — şi sînt destule pe această platformă ! — neputînd ignora, desigur, unele deficienţe ce există în activitatea constructorilor si, mai fles, a instalatorilor. Este bine că acum, înaintea căderii ploilor şi zăpezilor, constructorii au reuşit să betoneze drumul şi platformele de la secţia de băuturi spirtoase, numai că instalatorii din cadrul Brigăzii complexe Miercurea-Ciuc a A.M.I. Braşov nu au executat complet conductele şi racordul la reţeaua de apă potabilă, nu au poziţionat cabluri electrice, în vreme ce şanţurile îi încurcă pe constructori, iar utilajele stau nefolosite cu zilele şi săptămînile... Constructorii au terminat şi predat primele două obiective, un şopron pentru depozitarea materialelor şi depozitul de cărbune al centralei termice, eforturile lor concentrînduse pentru acoperirea corpului principal de îmbuteliere de la secţia de băuturi spirtoase ; pentru pereţii laterali s-au turnat panouri prefabricate din beton, înglobînd material termoizolant, în baza de producţie a constructorilor, renunţindu-se la soluţia “din proiect — zidărie cu b.c.a. — şi crescîml productivitatea muncii. Furnizorul nu a expediat insă toate chesoanele acoperişului, în acest scop trebuind să se insiste, pentru a se acoperi clădirea cît mai repede, în interior creindu-se front de lucru in perioada iernii, atît pentru zidari, cît și pentru montarea rezervoarelor. Și beneficiarul trebuie să insiste la furnizorii săi, atît pentru urgentarea livrării budanelor din stejar, cît și a celor din metal, cu dispozitiv permiţînd spălarea interioară. Alături, la depozitul de spirt, trebuie aduse şi celelalte rezervoare, pentru a se închide clădirea. Mult mai importante sunt lucrările la centrala termică, unde instalatorii dispun de toate condiţiile pentru urgentarea montării cazanelor mici, ca și a celor mari, dacă beneficiarul le va procura, dar nici aici nu există apă , tocmai de aceea termiftarea lucrărilor la conductele (Continuare in pag. a 3-a) Radu VECSLER La Cariera de travertin din Borsec Realizări pe măsura strădaniilor Dacă minerii de suprafaţă din Borsec, adică cei care lucrează în cariera de travertin, privesc tot timpul oraşul lor de la înălţime, le place acestor oameni harnici şi de nădejde păşeşte cu aproximativ 400 m.c., sarcina de plan pe această perioadă, iar producţia de (Continuare in pag a 3-a) Ilie ŞANDRU Maşina de tăiat piatră, de tip „Perrier“, condusă de minerul havator Kolumban Petru, avînd o viteză de înaintare de 3,3 m la oră, este un utilaj de mare productivitate, care uşurează mult munca minerilor. să fie la înălţime şi cu faptele lor de muncă, prin care să contribuie la realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan. Munca lor este dură, o înfruntare permanentă cu piatra muntelui, din spinarea căruia ei, cu ajutorul puternicelor maşini şi utilaje pe care le au în dotare, despică blocuri de piatră, de zeci de tone, travertinul de Borsec, atît de căutat şi de apreciiat pentru lucrările de construcţie de peîntreg cuprinsul ţării, precum si în străinătate. • Ca şi în anii trecuţi, şi în acest an realizările în muncă obţinute de acest colectiv de mineri, în fruntea căruia se află inimosul inginer Dobre Dinu, sunt pe măsura strădaniilor, a bunei organizări şi aprovizionări la toate locurile de muncă, atît la cariera Borsec I, cît şi la Borsec II. După 9 luni producţia de blocuri industriale de ÎNSEMNĂRI împletind mlădiţe pentru alte „mlădiţe" Privesc snopul de nuiele înmănunchiate parcă într-o îngemănare firească şi mă gîndesc cum ar fi arătat ele un lan. Poate aşa ca o mare liniştită, de culoare brun-verzuie, undu- ind în bătaia vîntului. O mare peste care vor duce cu ele, undeva departe, faima meşterilor artizani din România. Sau poate ca un lan de griu cu spicele de aur. Mlădiţe tinere aduse tocmai de la Sascut pentru ca aici, la Şimoneşti, să se transforme. Din nuieluşa dreaptă şi mlădioasă, în coşuleţe pentru plinea rumenă sau pentru copiii legănaţi la ore de noapte de mina blîndă a mamei. Sint frumoase. Le mingii cu privirea şi mă întreb „Cite ore, zile sau poate ani îţi trebuie pînă deprinzi acest meşteşug ?!“. Sintem oaspeţii familiei Ilonka. Meşteri cunoscuţi in comună, anonimi acolo departe, în Italia, unde rodul muncii lor poartă marca ţării. Sunt minări de ce fac. Alături de părinţi, tinerele mlădiţe: János, Albert, Iosif şi Árpád. Cel mic are cu ceva mai mult de cinci ani. Încă nu ştie să împletească acele „bijuterii“ care se cheamă coşuleţe din nuiele, dar va învăţa. Şi are de la cine! „Nu-i aşa mamă ? O să cresc şi eu mare şi o să ştiu“, il auzim pe Prîslea întrebind. Povestea coşuleţelor de nuiele va dăinui poate peste ani. Şi odată cu ea, alte tinere mlădiţe îşi vor îngemăna tulpinile pentru a lua forma coşuleţelor în care copiii vor adormi la ore tîrzii de noapte, legănaţi de mame ... Ştefana DRĂGHICI MARȚI, 14 octombrie 1986 Soarele răsare : 6,29 Soarele apune : 17,34 Zile trecute : 287 Zile ramase : 78 Cetățenii vin la primărie cu tot mai multă încredere în primele 9 luni din acest an cetăţenii comunei Tulgheş s-au adresat organului local al puterii de stat prin 737 de scrisori şi audienţe. „Ce semnifică această cifră ?“ A fost prima întrebare pe care am adresat-o tovarăşului TEODOR UNGIUREANU, primarul Consiliului popular al comunei Tulgheş : — Este, zicem noi, un semn ce dovedeşte o încredere tot mai mare în preocuparea noastră de a rezolva operativ şi eficient cererile şi sesizările oamenilor, de a dovedi receptivitate fată de propunerile lor constructive. Cererile şi sesizările se referă, în general, la probleme de interes obştesc, de dezvoltare şi înfrumuseţare, de creştere a puterii economice a comunei noastre. Dar în re LA TULGHEŞ gistrări şi scrisori şi audienţe legate de interese personale, de relaţii de vecinătate între cetăţeni, probleme privind succesiuni, de familie, de încadrarea în cîmpul muncii etc. — Vă rugăm să vă referiţi la cîteva probleme ridicate de locuitorii comunei, prin scrisori, ori audienţe ! — Aş aminti de Demény Maria, de la Oficiul comunal P.T.T.R., care ne-a cerut sprijin în rezolvarea unor defecţiuni de la centrala telefonică a oficiului şi problema instruirii mecanicului de întreţinere a acesteia, care nu prea se pricepe în meseria lui. Am luat legătură cu conducerea Direcţiei judeţene Harghita a P.T.T.R. şi am primit promisiuni de rezolvare a acestei situaţii. Dornic de a face un lucru (Continuare î n pag. a 3-a) Anton BORȘ Ey i3 n Jk Mr U AG La Ciumani a avut loc, duminică, EXro-AGROZOO '86. Relatări în pagina a 2-a.