Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1986 (Anul 19, nr. 5234-5312)

1986-10-14 / nr. 5245

Anul XIX.. Nr. 5245 4 pagini 50 bani PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITIVA! ■fei----------­HJUDEȚUL HARGHITA H Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Unanimă angajare pentru transpunerea în viață a hotărîrilor Congresului al l­­­-lea al oamenilor muncii Investiţii *86 Timpul de lucru folosit integral, asigurînd front de lucru pentru iarnă în zona de est a mu­nicipiului Miercurea- Ciuc, pe un teren ne­productiv și mlăştinos, au pătruns acum aproa­pe un an primele buldozere ale construc­torilor din cadrul pri­mei brigăzi complexe a Antreprizei de construc­ţii industriale Harghita. Terenul a fost nivelat, s-au construit primele ziduri de sprijin din piatră brută, s-au con­turat­­drumurile care a­­poi au fost betonate. Aşa au început lucrări­le de construcţie la noi­­le spaţii productive ale întreprinderii viei şi vinului Harghita. Lu­­crăile nu au decurs, şi nu decurg nici acum, lin, pentru că există mari discrepanţe între proiecte şi condiţiile te­renului, împunîndu-se alte soluţii constructi­ve, ca şi între utilajele proiectate şi cele reali­zate acum de industria noastră, mult mai mo-­­derne, mai funcţionale. Motiv pentru care nu s-au putut respecta în întregime termenele în­scrise în grafice pentru fiecare obiectiv — şi sînt destule pe această platformă ! — nepu­tînd ignora, desigur, u­­nele deficienţe ce exis­tă în activitatea con­structorilor si, mai f­­les, a instalatorilor. Este bine că acum, î­­naintea căderii ploilor şi zăpezilor, construc­torii au reuşit să beto­­neze drumul şi platfor­mele de la secţia de băuturi spirtoase, nu­mai că instalatorii din cadrul Brigăzii comple­xe Miercurea-Ciuc a A.M.I. Braşov nu au e­­xecutat complet con­ductele şi racordul la reţeaua de apă potabi­lă, nu au poziţionat ca­bluri electrice, în vre­me ce şanţurile îi în­curcă pe constructori, iar utilajele stau nefo­losite cu zilele şi săptă­­mînile... Constructorii au ter­minat şi predat pri­mele două obiective, un şopron pentru depozi­tarea materialelor şi depozitul de cărbune al centralei termice, efor­turile lor concentrîndu­­se pentru acoperirea corpului principal de îmbuteliere de la sec­ţia de băuturi spirtoa­se ; pentru pereţii late­rali s-au turnat pano­uri prefabricate din be­ton, înglobînd material termoizolant, în baza de producţie a con­structorilor, renunţi­n­­du-se la soluţia “din proiect — zidărie cu b.c.a. — şi crescîml productivitatea muncii. Furnizorul nu a expe­diat insă toate chesoa­­nele acoperişului, în acest scop trebuind să se insiste, pentru a se acoperi clădirea cît mai repede, în interior creindu-se front de lu­cru in perioada iernii, atît pentru zidari, cît și pentru montarea re­zervoarelor. Și benefi­ciarul trebuie să insis­te la furnizorii săi, atît pentru urgentarea li­vrării budanelor din stejar, cît și a celor din metal, cu dispozitiv permiţînd spălarea in­terioară. Alături, la depozitul de spirt, tre­buie aduse şi celelalte rezervoare, pentru a se închide clădirea. Mult mai importante sunt lucrările la centrala termică, unde instalato­rii dispun de toate con­diţiile pentru urgentarea montării cazanelor mici, ca și a celor mari, da­că beneficiarul le va procura, dar nici aici nu există apă , tocmai de aceea termiftarea lucrărilor la conductele (Continuare in pag. a 3-a) Radu VECSLER La Cariera de travertin din Borsec Realizări pe măsura strădaniilor Dacă minerii de su­prafaţă din Borsec, a­­dică cei care lucrează în cariera de travertin, privesc tot timpul ora­şul lor de la înălţime, le place acestor oameni harnici şi de nădejde păşeşte cu aproximativ 400 m.c., sarcina de plan pe această peri­oadă, iar producţia de (Continuare in pag a 3-a) Ilie ŞANDRU Maşina de tăiat piatră, de tip „Perrier“, condusă de minerul havator Kolumban Petru, avînd o vite­ză de înaintare de 3,3 m la oră, este un utilaj de mare productivitate, care uşurează mult munca minerilor. să fie la înălţime şi cu faptele lor de muncă, prin care să contribuie la realizarea şi depăşi­rea sarcinilor de plan. Munca lor este dură, o înfruntare permanentă cu piatra muntelui, din spinarea căruia ei, cu ajutorul puternicelor maşini şi utilaje pe ca­re le au în dotare, des­pică blocuri de piatră, de zeci de tone, traver­­tinul de Borsec, atît de căutat şi de apreciiat pentru lucrările de con­strucţie de pe­întreg cu­prinsul ţării, precum si în străinătate. • Ca şi în anii trecuţi, şi în acest an realiză­rile în muncă obţinute de acest colectiv de mineri, în fruntea că­ruia se află inimosul inginer Dobre Dinu, sunt pe măsura străda­niilor, a bunei organi­­zări şi aprovizionări la­ toate locurile de muncă, atît la cariera Borsec I, cît şi la Borsec II. Du­pă 9 luni producţia de blocuri industriale de­ ÎNSEMNĂRI împletind mlădiţe pentru alte „mlădiţe" Privesc snopul de nu­iele înmănunchiate par­că într-o îngemănare firească şi mă gîndesc cum ar fi arătat ele un lan. Poate aşa ca o mare liniştită, de culoa­re brun-verzuie, undu-­­ ind în bătaia vîntului. O mare peste care vor duce cu ele, undeva departe, faima meşteri­lor artizani din Româ­nia. Sau poate ca un lan de griu cu spicele de aur. Mlădiţe tinere aduse tocmai de la Sascut pentru ca aici, la Şi­­moneşti, să se transfor­me. Din nuieluşa dreap­tă şi mlădioasă, în co­­şuleţe pentru plinea ru­menă sau pentru copiii legănaţi la ore de noap­te de mina blîndă a mamei. Sint frumoase. Le mingii cu privirea şi mă întreb „Cite ore, zile sau poate ani îţi trebuie pînă deprinzi acest meşteşug ?!“. Sintem­ oaspeţii fami­liei Ilonka. Meşteri cu­noscuţi in comună, a­­nonimi acolo departe, în Italia, unde rodul muncii lor poartă mar­ca ţării. Sunt minări de ce fac. Alături de pă­rinţi, tinerele mlădiţe: János, Albert, Iosif şi Árpád. Cel mic are cu ceva mai mult de cinci ani. Încă nu ştie să îm­pletească acele „bijute­rii“ care se cheamă co­­şuleţe din nuiele, dar va învăţa. Şi are de la cine! „Nu-i aşa ma­mă ? O să cresc şi eu mare şi o să ştiu“, il auzim pe Prîslea între­­bind. Povestea coşuleţelor de nuiele va dăinui poate peste ani. Şi oda­tă cu ea, alte tinere mlădiţe îşi vor îngemă­na tulpinile pentru a lua forma coşuleţelor în care copiii vor adormi la ore tîrzii de noapte, legănaţi de mame ... Ştefana DRĂGHICI MARȚI, 14 octombrie 1986 Soarele răsare : 6,29 Soarele apune : 17,34 Zile trecute : 287 Zile ramase : 78 Cetățenii vin la primărie cu tot mai multă încredere în primele 9 luni din acest an cetăţenii co­munei Tulgheş s-au a­­dresat organului local al puterii de stat prin 737 de scrisori şi audi­enţe. „Ce semnifică a­­ceastă cifră ?“ A fost prima întrebare pe ca­re am adresat-o tovară­şului TEODOR UNGIU­­REANU, primarul Con­siliului popular al co­munei Tulgheş : — Este, zicem noi, un semn ce dovedeşte o în­credere tot mai mare în preocuparea noastră de a rezolva operativ şi e­­ficient cererile şi sesi­zările oamenilor, de a dovedi receptivitate fa­tă de propunerile lor constructive. Cererile şi sesizările se referă, în general, la probleme de interes obştesc, de dez­voltare şi înfrumuseţa­re, de creştere a pute­rii economice a comu­nei noastre. Dar în re­ LA TULGHEŞ­ gistrări şi scrisori şi audienţe legate de in­terese personale, de re­laţii de vecinătate între cetăţeni, probleme pri­vind succesiuni, de fa­milie, de încadrarea în cîmpul muncii etc. — Vă rugăm să vă referiţi la cîteva pro­bleme ridicate de locui­torii comunei, prin scri­sori, ori audienţe ! — Aş aminti de De­­mény Maria, de la Ofi­ciul comunal P.T.T.R., care ne-a cerut sprijin în rezolvarea unor de­fecţiuni de la centrala telefonică a oficiului şi problema instruirii me­canicului de întreţinere a acesteia, care nu prea se pricepe în meseria lui. Am luat legătură cu conducerea Direcţiei judeţene Harghita a P.T.T.R. şi am primit promisiuni de rezolvare a acestei situaţii. Dor­nic de a face un lucru (Continuare î n pag. a 3-a) Anton BORȘ E­y i3 n Jk Mr U AG La Ciumani a avut loc, duminică, EXro-AGROZOO '86. Relatări în pagina a 2-a.

Next