Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1987 (Anul 20, nr. 5388-5464)

1987-06-10 / nr. 5447

Anul XX., Nr. 5447 4 pagini 50 bani PUTERNICĂ ANGAJARE PENTRU ÎNFĂPTUIREA INDICAŢIILOR ŞI ORIENTĂRILOR TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Optimizarea nivelului de organizare şi modernizare ergotehnică a procesului de producţie Îndeplinirea cu suc­ces ,a sarcinilor tehni­­co-economice majore fi­ie etapei actuale ne­­•Gesită ridicarea gradu­lui de organizare şi modernizare a produc­­­ţ­iei şi a muncii şi­­uti­lizarea in acest scop a unui instrumentar per­fecţionat de analiză. •Organizarea, moderni­zarea producţiei şi a -■muncii are un caracter dinamic, complex şi ea trebuie să urmărească in primul rînd on­ui. Începi­nd cu procesul ide orientare, perfecţio­­-îiarea pregătirii profe­­­sionale şi continutind cu repartizarea, activi­zarea şi utilizarea efi­cientă, nemijlocit în producţie şi terminind cu măsurarea şi apre­cierea eficienţei mun­cii prestate. Situînd astfel in centru] Studi­ilor şi preocupărilor de perfecţionare a or­ganizării ergotehnice a producţiei şi a muncii elementele primordiale ale procesului de pro­ducţie — respectiv for­­­ţa de muncă şi maşina­­— trebuie, să se ajun­gă la asigurarea unei concordanţe intre ni­velul de calificare şi cel al dotării tehnice ridicate existent în fie­care dintre unităţile economice. Aceasta ar presupune ca fiecare lucrător să efectueze timpul de muncă com­eret in procesul de pro­ducţie pentru care s-a­­pregătit şi cu mijloace de muncă corespunză­toare. Pentru că numai in felul acesta are po­sibilitatea să-și pună in valoare toate cunoştin­ţele inclusiv deprinde­rile dobîndite în pro­cesul instruirii.. In fi­naliza acestui aspect Un indicator care per­mite concluzii practice îl constituie coeficien­tul ergotehnic al mun­cii — K.e.t.m. — care exprimă raportul între timpul consumat pentru activităţi ce nu cores­pund calificării execu­tantului, nivelul tehni­cităţii mijloacelor şi total timp consumat in procesul de producţie. Relaţia de calcul a in­dicatorului menţionat este următoarea : n i. ta. c-j-tfm 1 K.e.t.m. = ----------------­n.tsch (în care ta.c = lima consumat pentru acti­vităţi ce corespund ni­velului calificării exe­cutantului ; tfm = tim­pul consumat pentru pregătirea asigurării funcţionării mijloace­lor de producţie ; n = numărul muncitorilor; tsch = durata unui schimb). Orice muncă de or­ganziare şi moderniza­re ergotehnică trebuie să înceapă cu stabili­rea precisă a obiective­lor, repartizarea mij­loacelor şi a forţei de muncă pe operaţii teh­nice corespunzătoare calificării, în felul a­­cesta asigurindu-se pre­misa de bază pentru creşterea productivităţii muncii, adică ta­ c şi tfm să fie minimi, muncitorii trebuind să execute în­­cadrul sch­­imbu­lui numai acti­vităţi care sunt în con­cordanţă cu calificarea Ec Br. B41.AZ-S­­ Irxaixhu „Expotehnica ’87" începînd de azi, 10 iunie a.c., în sala de slubii a Liceului industrial nr. 4 din Miercurea-Ciuc poate fi vizitată Expoziţia creaţiei tehnice har­­ghitene „EXPOTEHNICA '87“. Expoziţia conţine Invenţii şi inovaţii, sche­me de tehnologii şi linii tehnologice noi, produse noi şi reproiectate, modele industriale etc., realizate în unităţile economice şi liceele in­dustriale din judeţ în ampla mişcare de creaţie tehnico-ştiinţifică din cadrul celei de-a VI-a ediţii a Festivalului naţional „fiinţarea României“. PROIVETAHT PIN TOATE IARILE M ONITI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R şi al Consiliului popular judeţean . I I Profitind din plin de condiţiile deosebit de prielnice din aceste zile, cooperatorii, me­canizatorii şi specialiş- J tii din cadrul Cooperaţi - I vei agricole de produc­­­­ţie Mădăraş acţionează I cu toată hotărîrea ,pen- J tr­u asigurarea tuturor I condiţiilor necesare ob­ţinerii unor producţii I ridicate la toate cultu- I rile de cîmp. Aşa cum­­ ne spunea inginerul şef I al unităţii, tovarăşul * Jdszenovics Iosif, se I­ace tot ceea ce este necesar pentru ca bu­­r­duienile să nu dijmu­­iască recolta, pentru­­ca ■ toate culturile să be­­­­neficieze de cele mai I bune condiţii de dez- I voltare. Cum e şi fi­resc­, o atenţie deosebi­tă s-a acordat şi se a­­cordă cartofului, cultu­ră ce ocupă o pondere însemnată in arabilul unităţii — 110 hectare —, întreaga suprafaţă beneficiind pînă In­­prezent de nu mai pu­ţin de patru praşile mecanice. Atenţia­­cu­venită s-a acordat, de asemenea, şi lucrărilor de combatere a bolilor şi­­dăunătorilor la cul­turile cerealiere, acum fiecare solă fiind su­pravegheată îndeaproa­pe pentru a se inter­veni cînd e necesar. In plină desfăşurare sunt erbicidările pe suprafe­ţele cultivate cu in pentru fuior, benefici­ind deja de astfel de tratamente mai bine de jumătate din supra­faţa totală de 100 ha ce este rezervată aces­tei culturi. P£ cele­­20 ha cultivate cu sfeclă de zahăr, pe care s-a efectuat deja prăşitu! ■mecanic de două ori, se află foarte aproape de momentul final şi­­e­­fectuarea unei praştie man­uale. Cu hărnicie şi responsabilitate se acţionează în aceste­­zi­le şi la­­executarea pra­ştiei mecanice a cultu­rilor de porumb,­­lu­crare care, printr-o or­ganizare judicioasă a muncii, prin folosirea la randament maxim a timpului de lucru, este intensificată de la o zi la alta, fără a se face însă nici­­un rabat de la calitate. De o grijă aparte se bucură, de asemenea, şi suprafe­ţele, ce însumează pes­te 60 hectare, care, în­cepînd cu primăvara acestui an au devenit, din păşuni ori fineţe cu un potenţial produc­tiv scăzut, terenuri a­­rabile des­tinate cultu­­rilor furajere Alexandru TIFREA - s L - j ; g - g Timpul prielnic din aceste zile — folosit cu randament maxim LA ORDINEA ZILEI Cantităţi suplimen­tare de piese fie schimb Angrenat puternic In întrecerea socialistă organizată pentru în­­tâppinarea Conferinţei Naţionale a partidului cu noi fapte de muncă, colectivul de muncă de la atelierul de prelu­crări mecanice din ca­drul întreprinderii de fier Vlăhiţa obţine, zi de zi, succese tot mai însemnate, evidenţiin­­du-se formaţia de lucru condusă de comunistul Bálint Franeisc, care a obţinut suplimentar im­portante cantităţi de piese de schimb pentru industria metalurgică. Printre fruntaşii forma­ţiei amintim pe comu­nistul András Zoltán, pe autecistele György­i Maria şi Mihály Illona, toţi trei, strungari. In pag. a 3-a Actualitatea PATRIOTISMUL - TRĂSĂTURĂ A ÎNALTEI CONŞTIINŢE REVOLUŢIONARE Familia—cadru de educare patriotica a copiilor Funcţia educaţională, normativă, a familiei ca instituţie socială, ca­pătă în zilele noastre­­valenţe noi, dat fiind rolul ce i se atribuie în formarea tinerei ge­neraţii, in realizarea o­­biectivelor educaţionale pe care societatea noas­tră îşi propune să le realizeze. Printre aces­­tea, cultivarea senti­mentului patriotic, a dragostei faţă de ţară, de realizările României socialiste, este de ma­ximă importanţă. Una din direcţiile principale de acţiune a­­familiei este crearea u­­nui climat favorabil pentru educarea patrio­tică revoluţionară a copilului, cerinţă logică pentru ca învăţăturile în acest sens primite în şcoală să cadă pe un teren fertil. Familia în­săşi trebuind să acţio­ (Continuare in pag. o 3*a) prof. S­icolae MAFTEI, Liceu] ind. nr. 3 Mier­­curea-Ciuc BIBLIOTECA JUDETEANA — HARGHITA - MIERCURI, 10 iunie 1987 Soarele răsare : 5,31 Soarele apune : 20,58 Zile trecute : lei Zile rămase : 204 _______________________________| (^^aiw nu tocuri jajrte \ Colo sus, fa munte, sus... I ‘Colo sus, la munte­­ sus, pe una dintre pă­­­­suni Ir cu iarbă mâţă - I soasă din Călimani, m- i tr-o minunată­­poiană, i căreia îi­­zice poiana 1 One­miilor, de pe dea­lu lui Boului, se află sti- 1 na 'bacilor Gheorghe. 1 Antal şi Petru llr/iav, ţ din Topliţa. Am ajuns­­ la st­ina lor intr-una­­ din puţinele zile inso ţ rite de la sfirşitul luni­­i mai, după ce am urcat ( vreo ei.iva kilometri­­ de-a lungul văii Topli- I­ţei, însoţit de cintecul­­ sutelor de cintăreţi ai­­ pădurii şi de zbuciu-­i­tul neostoiţi al Loma­­­­şului, care-şi coboară­­ apele repezi de pe po­vârnişurile Răchitişu­lu­­­ şi Bradului ‘Ciorii. La marginea poienii am fost luat in primi­re de vreo cîţiva dulăi fioroşi, vajnicii apără­tori ai turmei împotri­va sălbăticiunilor pă­durii. — N'-avem­­ce face. jură elini tantem ai ni­mănui, miri ales că ri­nul ă.,la sălbatic umile sint parcă mai rele de­cit altădată. Nici n-am sosit bine aici că ne-au şi luat in primire, îmi spune moş Toader Ri­­pau, tatăl baciului Pe­ (Continuare in pag o 3-a) Ilie şanuri; I

Next