Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1987 (Anul 20, nr. 5544-5622)

1987-10-14 / nr. 5555

,1 ii (Tham­eni, locuri fapte Clipe de deplina satisfacţie­­ a muncii împlinite E mult de lucru la sate acum. Nu-i ocolit de mulţimea treburilor de la câmp nici Muge­­niul, comună cu oameni harnici şi cu spirit de iniţiativă care au dat, prin munca lor de zi cu cu zi, acestor meleaguri o nouă şi modernă în­făţişare. Nu ne-am pro­pus să înşiruim in a­­ceste cîteva rînduri multele din împlinirile oamenilor acestei loca­lităţi. Ci să aşternem pe hîrtie un eveniment la care am fost martori oculari zilele trecute. I­­naugurarea noului şi modernului dispensar u­­man din centrul civic al localităţii. Da, darea în folosinţă a acestui a­­şezămint de sănătate a constituit pentru oa­menii Mugeniului un autentic eveniment. Fi­indcă în acest obiectiv se regăseşte munca pli­nă de însufleţire a tu­turor locuitorilor comu­nei. Primăriţa comunei, tovarăşa Pásztor Jo­landa, prezentă la acest eveniment ne spune cu îndreptăţită mîndrie că ,,Am realizat multe lu- i cruri in comuna noas-­­ tră dar darea in folo- *,, sinţâ a noului dispen-­­ sar ne­ umple inimile de , bucurie. Trăim clipe de­­ deplină satisfacţie a­­ muncii împlinite. Cule- i gem acum roadele efor-­­ turilor deprCse ani in şir­­ pentru ca şi Mugeniul să­­ aibă un dispensar sa- .u nitar uman aşa cum­­ mulţi dintre localnici­i nici, nu visau“.­­ Dr. Nagy Ghizela se- I fa circumscripţiei sani- l tare din Mugeni, vădit , emoţionată, înfăţişează I celor prezent detalii­­ privind funcționalitatea­­ noului edificiu. Am re- i ținut cîteva amănunte: \ (Continuare in pag . 3­ a )\ \ Gheorghe CHIPER ^ Anul XX. Nr. 5555 4 pagini 50 bani PROfcBTARÎ Of« tPOATO VALUBB. (INITI­ VA ! Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Vizita oficială de prietenie în ţara noastră a şefului statului Sudanez La invitaţia tovară­şului Nicolae. Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, marţi, 13 octombrie, a sosit la Bucureşti pre­şedintele Consiliului Suprem al Republicii Sudan, El Sayed Ah­med El Mirghani, care efectuează o vizită ofi­cială de prietenie în ţara noastră. Noul dialog la­ nivel înalt româno—sudanez reprezintă un moment de deosebită însemnă­tate pentru cele două ţări un moment de o­­rofundă semnificaţie politică în planul ra­porturilor de prietenie, al cauzei comune a pă­cii şi înţelegerii inter­naţionale. Ceremonia sosirii î­­naltului oaspete suda­nez s-a desfăşurat pe aeroportul Otopeni. Pe frontispiciul aerogării se aflau portretele pre­şedinţilor Nicolae Ceauşescu şi El Sayed Ahmed El Mirghand, încadrate de drapelele României şi Sudanului. La ora 12.00 aeronava cu care a călătorit şeful statului sudanez a a­­terizat. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a întîmpinat cu căldură pe pre­şedintele El Sayed Ah­med El Mirghani, pe ceilalţi oaspeţi Garda militară ali­niată pe aeroport a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Sudan şi Republicii So­cialiste România, în timp ce, în semn de sa­lut, au fost trase 21 de salve de artilerie. Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedin­tele El Sayed Ahmed El Mirghani au trecut în revistă garda de onoare. In încheierea ceremo­niei, cei doi şefi de stat au primit defila­rea gărzii de onoare. Numeroşi oameni ai muncii din Capitală, a­­flaţi pe aeroport, au fă­cut preşedinţilor Nicolae Ceauşescu şi El Sayed Ahmed El Mirghani o caldă manifestare de stimă Şi Preţuire, dînd expresie satisfacţiei fa­ţă de vizita şefului sta­tului sudanez în ţara noastră, încrederii că aceasta va deschide noi perspective relaţiilor de cooperare statornicite între cele două ţări şi popoare. La reşedinţa rezerva­tă înaltului oaspete, cei doi şefi de stat s-au întreţinut intr-o atmosferă cordială. Preşedintele Consi­­liului Suprem al Re­publicii Sudan, El Sa­yed Ahmed El Mirgha­ni, a făcut, marţi du­­pă-amiază, o vizită pro­tocolară preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Palatul Consiliului de Stat. Premergătoare con­vorbirilor oficiale, în­­tîlnirea dintre cei doi preşedinţi s-a desfăşurat sub semnul stimei şi respectului reciproc, al bunelor relaţii de Prie­tenie şi colaborare din­tre cele două ţări şi popoare. La Palatul Consiliu­lui de Stat, au început, marţi, convorbirile ofi­ciale dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pre­şedintele Republicii So­cialiste România, şi preşedintele Consiliului Suprem al Republicii Sudan, El Sayed Ahmed El Mirghani. Sub semnul dorinţei reciproce de a se întă­ri continuu prietenia şi colaborarea dintre Ro­mânia şi Sudan, cei doi şefi de stat au început (Continuare in pag. a 4*o) ÎN ZIARUL 1)E AZI: a­m­­pentru dam­­actua­• De semnat localitatea neavoastră la legislatură ? • Cămările canti­nelor şcolare tre­buie să intre pli­ne în iarnă • Demnitatea, se cîştigă numai prin muncă şi cinste (în pag. a 2-a) V- - LA URDIHEA Zilei in LA C.A.P. ŞIMONEŞTI : Porumbul cules ZSU£t AGRICULTURA, trebuie transportat operativ ! Chiar dacă recoltarea porumbului pentru boa­be a început mai tîrziu la C.A.P. Şimoneşti de­cit în celelalte unităţi aparţinătoare C.U.A.S.C. Cristuru Secuiesc, lu­crarea se desfăşoară în ritm susţinut, cu o par­ticipare masivă de for­ţe umane şi mijloace mecanice. Primii care au început au fost co­operatorii de la briga­da din Şimoneşti, ur­ (Continuare In pag. o 3-a) Traian TOROK ' -, • r ■ '* Arăturii« pentru ogor de toamnă — lucrări în plină desfăşurare pe ogoarele harghitene MIERCURI, 14 octombrie 1987 Soarele răsare :•­6,29 Soarele apune: 17,34 Zile trecute: 287 Zile rămase: 78 ÎN ÎNTÎMPINAREAI CONFERINŢEI NAŢIONALE A PARTIDULUI PUTERNICA IMOBI­ZARE PENTRU ÎNFĂPTUIREA INDICAŢIILOR ŞI ORIENTĂRILOR TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Preocupare susţinută pentru înfăptuirea la termenele scadente a măsurilor cuprinse în program In urma unei analize efectuate asu­pra modului în care unităţile econo­mice au acţionat pentru realizarea mă­surilor cuprinse în programele de or­ganizare şi modernizare, cu termen sca­dent la finele lunii septembrie, rezul­tă că din cele 2­14 măsuri prevăzute s-au aplicat 199, cu o eficienţă ante­­calculată exprimată prin sporul pro­ducţiei marfă de 289,2 milioane lei, din care 107,9 milioane producţie pen­tru export, o economie relativă de 705 persoarne, reducerea cheltuielilor totale cu 60,1 milioane lei, din care 46,1 milioane lei reducerea cheltuieli­lor materiale. Eficienţa economică rea­lizată prin aplicarea acestor măsuri în perioada iu­lie-septembrie se materiali­zează într-un spor de producţie marfă in valoare de 37,5 milioane lei, din ca­re 3,1 milioane lei producţie pentru export, o economie relativă de perso­nal de 251 persoane şi reducerea chel­tuielilor totale cu 15,7 milioane lei din care cele materiale reprezintă 13,7 milioane lei. (Continuare în pag. a 2-a) I. NETE In curînd deschiderea celei de-a XIII-a ediţii a Tîrgului Internaţional Bucureşti Tîrgul Internaţional Bucureşti — a cărei cea de a XIII-a ediţie se va deschide în ziua de 17 octombrie a.c. în cadrul Complexului expoziţional din Piaţa Scânteii şi va funcţiona pînă la 25 octombrie — se înscrie în contextul dezvoltării deosebite pe care o cunoaşte poten­ţialul economic al ţării noastre, al diversificării produselor, al creşterii gradului lor tehnic şi calitativ, al specializării producţiei pentru ex­port şi adaptării aceste­ia la exigenţele pe ca­re le impune piaţa ex­ternă. Semnificativ în acest sens fiind dina­mica pe care au cu­noscut-o relaţiile eco­nomice şi tehnico-ştiin­­ţifice ale ţării noastre, numărul ţării d­e cu care România socialistă întreţine astfel de re­laţii in prezent fiind de peste 150 faţă de 98, în 1965. Dînd expresie acestei ample dezvoltări pe ca­re a cunoscut-o patria noastră, Tirgul Inter­naţional Bucureşti se înscrie printre mani­festările comerciale de prestigiu din Europa, iar prin exponatele pe care le va reuni oferă o imagine la zi a ni­velului la care s-a a­­juns, prin fructificarea celor mai noi cuceriri, în majoritatea ramuri­lor­­ economice pe plan mondial. în acest an, această imagine va fi ilustrată prin partici­­rea numeroasă — 500 de firme din 37 de ţări ale lumii, cu pavilioa­ne naţionale luînd par­te 27 de ţări, între ca­re amintim : Cuba, U.R.S.S., R.P. Chineză, Iugoslavia, Canada, S.U.A., R.F. Germania, Belgia­, Brazilia, Se­negal, Chile etc. Vor fi prezente pentru prima oară cu pavilion naţio­nal Suedia şi Argentina. Ţara noastră va pre­zenta o gamă largă de produse din toate ra­murile industriale: in­stalaţii de foraj, agre­gate ne­cimentare, lo­comotive moderne, au­tocamioane şi auto­basculante de diferite capacităţi, autoturis­me de diferite tipuri. Pavilionul V din ca­drul T.I.R. va fi rezer­vat „Salonului interna­(Continuare in pag. a 2-a­

Next