Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1989 (Anul 22, nr. 6010-6086)

1989-06-10 / nr. 6069

Anul XXII. Nr. 6069 4 pagini 50 bani IN SPIRITUL ORIENTĂRILOR ŞI INDICAŢIILOR TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Prevederile contractelor de export­­ îndeplinite în devans La sfîrşitul lunii tre­cute, pentru prima da­tă după mai mulţi ani, oamenii muncii de la întreprinderea de Pre­lucrare a Lemnului Gheorgheni şi-au înde­plinit planul producţiei destinate exportului pe ambele relaţii, realizînd prevederile contracte­lor cu termen scadent şi livrînd în devans nu­meroase garnituri şi piese de mobilier. Este o realizare meritorie, dovedind temeinicia mă­surilor luate de consiliul oamenilor muncii pen­tru buna organizare a producţiei şi a muncii, pentru folosirea com­pletă a timpului de lu­cru şi a instalaţiilor tehnologice, concomitent cu asigurarea unei a­­provizionări tehnico­­materiale corespunză­toare. Totuşi, planul de export pe cinci luni nu a fost îndeplinit, ceea­­ ce presupune mobiliza­rea eforturilor întregu­lui colectiv de muncă pentru recuperarea res­tanţelor, care nu sunt mari, pentru executa­rea şi livrarea mobilie­rului. Demn de menţio­nat este şi faptul că în această perioadă nu s-a înregistrat nici o recla­­maţie de ordin calitativ din partea partenerilor externi, fapt ilustrînd eficienţa preocupărilor conducerii întreprinde­rii, a aplicării măsuri­lor cuprinse în planul privind creşterea nive­lului tehnic şi calitativ al produselor. Produc­ţia întreprinderii este extrem de diversificată, executîndu-se numeroa­se tipuri de garnituri şi piese diferite de mobi­lier ; din acest motiv, aprovizionarea tehnico­­materială şi organiza­rea producţiei trebuie să fie bine puse la punct, numai astfel pu­­tîndu-se realiza pro­ducţia fizică planifica­tă, îndeosebi cea desti­nată exportului. Atît în secţiile de la Gheorgheni, cît şi în cele de la Ditrău se realizează sufragerii „Flora“ şi dormitoare „Bonanza“, bufete, me­se, scaune, miniseturi ş.a., destinate unor fir­me din Belgia, Olanda, Anglia, Franţa, R.F. Germania, R.P. Ungară, dar contractele pentru toate acestea nu con­cordă cu cifrele de plan, iar în lunile viitoare importante capacități nu sunt încă acoperite. Tocmai de aceea con­ducerea întreprinderii a făcut oferte pentru su­plimentarea unor con­tracte sau a oferit altor firme produse noi. „O nouă cameră de zi, de­numită „Florina“, spe­răm că va fi contracta­tă şi va intra în pro­ducţia de serie, în ace­laşi timp pregătindu­­se noi tipuri de mobilier pentru anii viitori, ţi­­nînd seama de resurse­le materiale existente, de calificarea superioa­ră a oamenilor noştri, în acest fel puţind asi­gura o eficienţă econo­mică superioară expor­tului“, ne spune ing. Szabó Gavril, directo­rul întreprinderii. Par­tenerilor externi li s-au oferit nu numai garni­turi pentru camere de zi, dormitoare şi piese diferite, ci şi garnituri pentru bucătării, în di­ferite variante şi finisa­ (Continuare în pag. a 4-a) Radu VECSLER Panoul fruntaşilor La întreprinderea de Confecţii Miercurea-Ciuc Foto: Al. V. SZAKÁCS HORVATH KATALIN ANTAL GYÖRGY GYÖRGY IDA LA ORDINEA ZILEI ÎN AGRICULT­URA Sub influenţa bine­făcătoare a ploilor şi praşilelor repetate, la­nurile cu cartofi, sfec­lă de zahăr şi sfeclă fu­rajeră, au o dezvoltare viguroasă şi pe ogoa­rele Cooperativei Agri­cole de Producţie din Suseni. Lupta cu buruienile a fost tranşată în favoa­rea plantelor prin efor­turile deosebite, de­puse de mecanizatori şi ţărani cooperatori, la efectuarea praşilelor mecanice şi manuale. Cartofii, cultură cu pondere în unitate, au beneficiat deja de două praşile mecanice, în prezent fiind în curs cea de-a treia. Dacă timpul se va menţine favorabil, în 2—3 zile şi această lucrare se va încheia pe întreaga su­prafaţă. în efortul neslăbit depus pentru întreţi­nerea culturilor, oame­nii mai au o mare gri­jă. Răspunzînd chemă­rilor organelor locale de partid şi de stat, conducerea cooperativei a constituit opt echipa pentru combaterea gîn­­dacului de Colorado, e­­chipe cu care se va ac­ţiona şi pentru elimi­narea biologică a plan­telor virozate, unita­tea fiind profilată pe producerea cartofului de sămînţă. Pe sfecla de zahăr, prima praşilă manuală s-a efectuat pe toate cele 45 hectare exis­tente, în aceste zile e­­fectuîndu-se praşila a doua. La fel şi la sfec­la furajeră. Ploile căzute în ul­tima perioadă au în­trerupt parţial recolta­rea furajelor. Cu toa­te acestea, acolo unde se poate se lucrează, a­­şa încît în timpul cel mai scurt posibil silo­zul început să fie în­chis. — Avem în brazdă, ne spunea tovarăşul Ge­­rőffy Csanád, ingine­rul şef al unităţii, două combine de mare pro­ductivitate cu care, pe (Continuare In pag. a l-a) Ştefana DRAGIN­CI La C.A.P. Suseni•• Deşi a plouat, ritmul lu­crărilor nu a pierdut din intensitate PROLETARI DIM TOATE TARILE, UNITI-VA ! 41 de ani de la naţionalizarea­­ principalelor mijloace de producţie La 11 iunie a.c., se împlinesc 41 de ani de la naţionalizarea prin­cipalelor mijloace de producţie, act istoric revoluţionar care, aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Expunerea la şedinţa comună a Plenarei C.C. al P.C.R., a organisme­lor democratice şi or­ganizaţiilor de masă şi obşteşti din noiembrie 1988, a dus la lichida­rea proprietăţii capi­taliste din industrie, bănci şi alte sectoare şi a pus bazele dezvoltării socialiste a economiei româneşti, ale formării proprietăţii comune a întregului popor. Ast­fel că anul 1948 mar­chează trecerea la în­făptuirea revoluţiei so­cialiste, a construcţiei socialismului în Româ­nia, ceea ce a impus desfăşurarea, sub con­ducerea Partidului Co­munist Român, a unei intense activităţi de or­ganizare a întreprinde­rilor în noile condiţii, de dezvoltare şi moder­nizare a lor, realizarea de noi întreprinderi şi ramuri industriale. Prac­tic, prin acest act re­voluţionar, poporul nos­tru îşi face evidentă opţiunea pentru calea prin care, d eliberat de exploatare şi asu­prire, devenit cu ade­vărat stăpînul propriu­lui destin, — să-şi poa­tă făuri viitorul în de­plină concordanţă cu nobilele aspiraţii care l -au animat în de­cursul îndelungatei sa­le istorii. Iar perioada destul de scurtă care a trecut de la 11 iunie 1948, prin măreţele succese obţinu­te aduce cea mai con­vingătoare confirmare politicii partidului nos­tru, preocupării consec­vente pentru industria­lizarea socialistă, pen­tru dezvoltarea armo­nioasă a tuturor zone­lor țării. Numai în a­­cest fel s-a putut în­registra saltul spectacu­los al dezvoltării pa­triei noastre care dis­pune, în prezent de o industrie modernă cu o dotare de înalt nivel tehnic, diversificată prin care s-a asigurat dez­voltarea armonioasă a celorlalte ramuri ale economiei naţionale, pu­­nîndu-se în valoare ma­rile resurse ale capa­cităţii creatoare a po­porului nostru, bogăţii­le materiale de care dispunem, creîndu-se condiţiile creşterii con­tinue a bunăstării ma­teriale şi spirituale a tuturor oamenilor mun­cii. Aniversarea acestui act revoluţionar are loc într-o perioadă mar­cată de puternica an­gajare patriotică pen­tru transpunerea în viaţă a sarcinilor, a ideilor şi orientărilor secretarului general al partidului în vederea îndeplinirii prevederilor planului pe acest an şi întregul cincinal, pen­tru obţinerea de noi şi importante victorii în construcţia socalismu­­lui, în acest măreţ proces de edificare a României la care oa­menii muncii harghiteni sunt părtaşi zi de zi, prin fapte pe care le înscriu în cronica în­trecerii socialiste în în­­tîmpinarea celei de a 45-a aniversări a eli­berării patriei şi celui de al XIV-lea Congres al partidului. I. NETE biblioteca imn­ — HARGM. ,.. — SÎMBĂTĂ 10 iunie 1989 Soarele răsare : 5,31 Soarele apune : 20,59 Zile trecute : 161 Zile rămase : 204 ÎN ZIARUL DE AZI : • Miliţia — la a 40-a aniversare — Viaţa cultural­­artistică *1 Cabana Topliţa-Secu — în pag. a 2-a — • Ştiri telex • Memento • Sport — în pag. a 4-a — Păşind peste un prag de timp Miine, o generaţie în­treagă de tineri vor as­culta din băncile şcolii, pentru ultima oară, clo­poţelul unei ultime ore de curs. Numai că, de această dată, sunetul a­­cestuia nu-i va chema în obişnuita recreaţie, ci va marca, implaca­bil, hotarul intre două etape de viaţă. Cea de elev s-a scurs cu anii copilăriei şi adolescen­ţei, cea de om matur aquin începe, între bu­chete de flori, felicitări şi lacrimi de emoţie. Lacrimi de bucurie in ochii părinţilor care işi văd copiii nemaifiind copii, ci tineri frumoşi, plecind în viaţă de pe băncile şcolii pe terenul solid al unui viitor asi­gurat, purtind in minţi şi suflet un bagaj de cunoştinţe pe măsura a­­ripilor pe care şi le în­tinde fiecare in zborul spre ceea ce numim, îndeobşte, fericire şi împlinire. Vom sărbători, deci, miine, trecerea peste pragul dintre anotim­purile vieţii omului, ne vom bucura de cel mai de preţ rod al fiecărui început de vară. Aceşti tineri nostalgic de fru­moşi, optimişti, cu o­­chii larg deschişi către magistrala viitorului... Iuliu CONOR­AT

Next