Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1989 (Anul 22, nr. 6087-6164)

1989-09-15 / nr. 6151

Anul XXII., nr. 6151 — pag. a 2-a ­ CALITATEA PRODUSELOR!­­ — cerinta esentiala a proce- j­­ sului de producţie­­ Daca întreprinderea de Tricotaje „Tricotop" din oraşul Topliţa şi-a cîştigat un bun renume prin ceea ce obişnuim să numim „marca fa­bricii“, aceasta se dato­rează, în primul rînd, faptului că ani de-a rîn­­dul produsele sale s-au bucurat de o foarte bu­nă apreciere din partea cumpărătorilor din ţară, dar şi a beneficiarilor de pe piaţa externă. Şi în prezent marea majo­ritate a produselor sale (peste 83 la sută !) se încadrează în clasele su­perioare de calitate, ri­­dicîndu-se la n­ivelul tehnic mondial, rămî­­nînd competitive pe piaţa internaţională, ceea ce dovedeşte că aici există un colectiv de muncă cu o bună pregătire tehnico-profe­­sională, cu un înalt ni­vel de conştiinţă. De a­­semenea, trebuie evi­denţiată şi preocuparea continuă pentru înnoi­rea şi modernizarea pro­ducţiei, strădania colec­tivului din comparti­mentul de creaţie de a ţine pasul cu cerinţele vremii, cu noile modele pe care moda le impu­ne. în această direcţie s-a reuşit, de exemplu, ca în cursul acestui an, gradul de înnoire a pro­ducţiei să­ se ridice la peste 96 la sută din to­talul producţiei aflata pe flux. Cu toate acestea, aşa cum remarca cineva din conducerea întreprinde- La pr­reprinderea „Tricotop" rii, loc pentru mai bine parcă ar mai fi. Se fă­cea această apreciere, avîndu-se în vedere că în cursul lunilor care au trecut din acest an, la producţia destinată fondului pieţii, s-au semnalat mai multe pro­bleme de calitate, ceea ce a determinat servi­ciul C.T.C. să returneze un număr sporit de pro­duse. Această situaţie a obligat conducerea uni­tăţii să aplice sancţiuni disciplinare, în special pentru nerespectarea disciplinei tehnologice, una dintre principalele cauze care au determi­nat această situaţie. Cea de-a doua fiind graba .şi superficialitatea cu care unele muncitoare i lucrează, fiind preocu- * pate numai pentru can-­­ titate, uitînd că prob'.e- I ma calităţii produselor J este o cerinţă de bază | a procesului de produc-­­­ţie. Oricum, esenţial es- | te că asemenea produce , cu minusuri de calitate fi nu au ieşit pe _ poanta J întreprinderii, tocmai­­ datorită faptului că cei I ce lucrează la C.T.C. fi- * nai şi-au făcut datoria | aşa cum trebuie. Reţinînd faptul esen-­­ țial că nu asemenea » produse sunt caracteris- I tice pentru „Tricotop“,­­ după cum aspectele cri- | tice semnalate nu sunt J nici ele definitorii pen-­­ tru activitatea produc- I tivă din această unita- | te, trebuie totuși ca cei I care nu s-au încadrat încă în disciplina de­­ muncă şi cea tehnologi- I că, cei ce au uitat că * fac parte dintr-un colec- | tiv de muncă harnic şi » priceput să ’facă totul | pentru ca în cel mai , scurt timp să se ridice | la nivelul profesional şi | de conştiinţă al marii­­ majorităţi a celor ce lu- I crează la „Tricotop“. Ilie SANDRU • ________________| * * % PE MICUL ECRAN Vineri, 15 septembrie 19.00 Telejurnal : 19,40 învăţămînt — cercetare — producţie ; 20,00 A munci — a învăţa — a cerceta ; 20,40 Congresul al XIII-lea — Congre­sul al XIV-lea : Trepte ale înfloririi patriei,­ Construcţia de locuinţe ; 21,00 România în lume ; 21,20 Proiectul Progra­­mului-Directivă al Con­gresului al XIV-lea al P.C.R. — însufleţitor program de ascensiune a României ; 21.40 Te­lejurnal. Sîmbâtă, 16 septembrie 13.00 Telex ; 13.05 La sfîr­şit de săptămînă; Din sumar : Mamaia '89 Reportaj din actualita­tea socialistă a ţării; Melodii populare ; Din universul desenului a­­nimat; Un cîntec pen­tru dumneavoastră. Te­lesport ; Din Fono-Fil­­moteca de aur ; Auto­graf muzical : 14,45 Săp­­tămîna politică ; 15,00 închiderea programu­lui ; 19,00 Telejurnal : 19,25 Sub tricolor, sub roșu steag ; 19,40 Tele­­enciclopedia ; 20,10 Con­cursul de creaţie şi in­terpretare de muzică u­­şoară românească — Mamaia '89 : 20,55 Film artistic: Iarba verde de acasă — producţie a Casei de Filme Patru : 22,20 Telejurnal. LA ORDINEA ZILEI (Urmars din oog !) cerinţelor noii revoluţii agrare. Se munceşte, de asemenea, la efectuarea arăturilor pentru însă­­mînţări de toamnă, la pregătirea patului ger­minativ, fiind asigurate toate condiţiile pentru executarea unor lucrări de calitate şi la timpul optim. La Cooperativa Agri­colă de Producţie To­pliţa, a plouat, în ulti­mele zile, ca pretutin­deni în judeţul nostru. Acum, cînd vremea s-a mai îndreptat, forţa de muncă a fost mobiliza­tă la recoltatul cartofi­lor. Cu două maşini s-a reuşit şi ieri a se recol­ta cartofii de pe ceva mai bine de 10 hectare, membrii cooperatori , peste 50 prezenţi şi ieri în cîmp, au muncit cu dăruire pentru grabnica stringere şi punere la adăpost a recoltei, în ajutorul lor fiind pre­zenţi şi lucrători din unităţile economice ala oraşului. La transport au fost angrenate două maşini ale cooperativei, de azi se vor primi mij­loace şi de la I.T.S.A.I.A. Harghita, precum şi cele 21 de atelaje ale cooperativei. Parte din forţa de muncă de la această unitate este o­­cupată în aceste zile cu lucrările de construcţie a unei maternităţi pen­tru bovine, construcţie ce va fi finalizată în maximum 15 zile, la pregătirea grajdurilor pentru stabulaţia ani­malelor, la transportul ultimelor cantităţi de furaje aflate încă în cîmp, respectiv 50 tone de otavă. Corul bărbătesc din Odorhei - C.A.P. Lăzarea : Vremea, devenită frumoasă, a făcut ca şi ieri, aici, sute de oameni să participe la recoltatul cartofilor de toamnă . . . Foto: Al. V. SZAKÁCS ­ INFORMAŢIA HARGHITEI Cuvinte de laudă acoperite prin fapte ... Multe, foarte mul­te s-au schimbat în bi­ne în aspectul gospodă­resc al oraşului BALAN, denotînd o preocupare tot mai constantă a bu­nilor gospodari de aici. A bunilor gospodari in fruntea cărora se situea­ză — cum a şi firesc, cum la cere şi statutul — deputaţii, oamenii aleşi de obşte pentru a munci împreună şi pen­tru obşte, întrebată des­pre felul cum e mulţu­mită de munca foştilor candidaţi, aleşi prin vo­inţa cetăţenilor preşe­dintele Consiliului Oră­şenesc al F.D.U.S. tova­răşa Nicoleta Panaite ne vorbeşte cu respect des­pre ei, despre modul de implicare in viaţa loca­lităţii, fără a face risi­pă­, însă de cuvinte de laudă. Dar le pronunţă totuşi cînd le consideră justificate. Şi aşa, venind vorba despre deputatul cir­cumscripţiei electorale nr. 17, tovarăşul Gheor­­ghe Crăciun, artificier la Brigada Geologică Complexă a I.P.E.G., nu odată auzim cuvinte precum „este un om ac­tiv„cu o bogată expe­rienţă", „se bucură de încrederea cetăţenilor"... şi caracterizările de a­­cest fel, concisa, ar pu­tea continua. Ele nu sunt însă doar de complezen­ţă, de dragul de a fi rostite, cuvintele de lau­dă fiind acoperite prin fapte. Fapte de muncă şi viaţă, intru binele ce­lor ce i-au încredinţat mandatul de a-i repre­zenta în organul local al puterii de stat. Fapte dintre care multe sunt notate în carnetul de reporter. Că este unul dintre deputaţii cei mai frecvenţi la sediul con­siliului. Cu­ probleme a­­le oamenilor in mijlo­cul cărora trăieşte. De­ja din primăvară, cu propuneri cum să se facă mai frumoasă zona blocurilor unde locuieş­te, ce materiala sunt ne­cesare. Cum să se re­­amenajeze accesul spre blocuri, inundat de apă. Cum să se repare co­pertina de deasupra in­trării sau băncile din faţă, care trebuie şi re­­vopsite ... Fireşte, pro­punerile — menţionează secretarul biroului exe­cutiv, tovarăşul Ioan Borda — nu le lansează drept cerinţe, venind de fiecare dată cu soluţii, iar la nevoie, insistînd şi pentru sprijin. Deci, iniţiativa, exigenţa im­plicarea directă în or­ganizarea şi executarea lucrărilor, în păstrarea rezultatele muncii sale şi a altora, fac ca să fie urmat de harnicii gos­podari ai circumscripţiei precum Verginica Sma­ga, Jancsó Teréz Ha­rnică Aiacoboaie, Călăi­­ţă Vlădău, Tanka Ioan şi mulţi, mulţi alţii, pre­zenţi oricînd la lucrări de interes cetăţenesc, la onorarea obligaţiilor le­gale dar şi de înalt ci­vism. Iar că-i ales de obşte pentru obşte, este con­ştient şi cînd ridică pro­bleme de interes gene­ral in sesiuni, cînd cri­tică, citul recomandă măsuri­, dar şi cînd vine vorba de autocritică, de îndreptare prin fapte, prin acţiuni concrete, a unor situaţi spre bine­le locuitorilor oraşului, cu care se identifică în tot ceea ce întreprinde în calitatea sa de depu­tat. L. SZILVESZTER __________t CU CITlTOkW J Tov. Dobreanu Ion, ^ Cornos Iuliu S’iciu Ana­­ şi Portik Zoltán — co- J mima Subcetate: La­­ întrebarea adresată în ^ legătură cu tarifele ce­­ se aplică pentru trans- | porturile de lapte care i le-aţi efectuat cu atela- ? jele dumneavoastră, de ’ pe păşune la centrele­­ de colectare, I.I.L. Har-­­ ghita precizează că ta-­­ rifele pentru transportu­­­ rile de produse cu mij- ] loace de tracţiune ani- ^ mală în condiţii deose- i bite sunt stabilite prin­­ adresa nr. 754/1985 al­­ Consiliului de Stat pen-­­ tru Preţuri şi Norme­­ Metodologice şi al Mini- i sterului de Finanţe, res-­­ pectiv 125 lei/zi (10 ore­­ de lucru) pentru atela­­­­jul cu 2 trăgători „şi 107­0 lei pentru atelajul cu un singur trăgător. Pen­tru transporturile a că­ror durată este sub o zi, sau peste 10 ore este stabilit tariful de 12,50 lei/oră pentru atelajul cu 2 trăgători şi 10,70 lei/oră pentru atelajul cu un trăgător. In a­­ceste tarife este cuprin­să și retribuția condu­cătorului mijlocului de transport.

Next