Adevărul Harghitei, octombrie-decembrie 1990 (Anul 2, nr. 214-276)
1990-11-23 / nr. 252
„ADEVARUl, HARGHITEI" CONTROALE INOPINATE ÎN REŢEAUA UNITĂŢILOR COMERCIALE ŞI ALE COOPERAŢIEI DE CONSUM Năravuri vechi la ... timpuri noi Una dintre echipele care au ţinut cu tot dinadinsul să cunoască ,,pulsul“ comerţului din comuna Sirmartin a descins la unitatea de desfacere a mobilei. Unitate aparţinând cooperativei de consum din localitate Un fel de magazin de prezentare şi desfacere . Ce oferiţi cumpărătorilor ? întreabă dl. Gabriel Andrei Burjan, procuror la Procuratura judeţeană din Miercurea-Ciuc, unul dintre membrii comisiei de control. Răspunsul întârzie. Gestionara Akáczos Margit pare puţin dezorientată. In sinea ei se întreabă .,De ce-o fi întrebând cu atâta insistenţă ce le ofer cumpărătorilor, dacă în unitate nu prea e marfă ?“ — Chiar nu aveţi nici un fel de mobilă ? i se repetă întrebarea — Păi ... nu prea. La îndoielile şi ezitările gestionarei membrii comisiei de control îşi manifestă curiozitatea . — Dar in depozit aveţi ceva marfă ? Răspunsul întîrzie. Ceea ce a cam descumpănit echipa de control îndemnindu-i ne membrii acesteia să-şi potolească ... curiozitatea. — Dar astea ce sînt ? — Ce să fie ? — răspunde gestionara. Garnituri de mobilă. — Păi de ce nu-i pusă marfa, în unitate, la vînzare ? Vînzătoarea dă din umeri. Și „inventariinduse“ marfa care aştepta .. . liberalizarea preţurilor, s-a constatat că în depozitul cu pricina existau garnituri de mobilă și piese separate în valoare de toape 200 000 lei. Şi cît de căutată a fost această marfă în zilele premergătoare lui 1 noiembrie... Ce să-i fac ? Năravuri vechi la ... timpuri noi. Unde mai pui că condiţiile insalubre în care seodihnea“ piesele de mobilier au dus la ... deteriorarea acestuia. Dar, şi aşa, cu un minim de efort, piesele respective puteau f reparate la timp şi puse in vinzare. Dar. Şi la Băile Tuşnad au fost cîteva ... surprize. La unitatea comercială cu autoservire din plin centrul staţiunii echipa face un prim popas. Dacă cumpărătorilor nu li se ofereau prea multe la vedere, în schimb în • spate erau dosite vreo 12 kg. de mezeluri, unt. Deindată s-a luat măsura, normală, de punere în vînzare a produselor respective. Şi astfel, în 10 minute s-a intrat în legalitate. Şi la magazia (depozit) a Societăţii comerciale şi de turism Băile Tuşnad, echipa de control a avut cîteva surprize. Indiscreţia membrilor comisiei a ... adus la vedere 443 sticle de şampanie, 214 sticle de vin „Odobeşti“, coniac şi alte băuturi de import. Cum s-a motivat această ... stopare ? Simplu : „Aşteptăm Revelionul", s-a răspuns. Dar curios ar fi cu ce preţ s-ar fi desfăcut băuturile respective la sărbătoarea Revelionului ? Cu siguranţă că la ... preţurile liberalizate.. Dar, pentru că asemenea . . năravuri vechi în ale desfacerii mărfurilor către cumpărători, s-au întâlnit şi pe la alte „case“ mai ... mari in ale mânuirii mărfurilor, in ziarul nostru de mîine vă vom oferi noi surprize. Dacă le mai putem numi așa. . . Gheorghe CHIPER Pînă la posibilitatea opţiunii ne mănîncă... lipsurile Acum, de cînd cu privatizarea, cu liberalizarea şi cu toate celelalte la care ne vom referi în acest articol, cei mai buni „întreprinzători“ vor fi şi cei mai bogaţi. Nu e nimic rău pentru că, pe lingă aceasta cetăţenii vor dispune de mai multe produse şi mărfuri, numărul unităţilor comerciale de diverse genuri creşte, sporesc şi prestările de servicii. Şi, un lucru foarte important , parte din forţa de muncă disponibilizată din diferite motive va avea acum de lucru. Spre exemplu, întreprinderile mici sunt alcătuite fiecare din 20 de persoane, dintr-un număr mai mic asociaţiile familiale şi mai sunt înregistrate şi activităţile independente Şi dacă mai notăm că de la începutul acestui an întreprinderile mici şi asociaţiile înregistrate şi autorizate depăşesc cifra a 350 d ceva. nu ? Numai în ultimele două luni, la Biroul de autorizare a liberei iniţiative au fost înregistrate 110 întreprinderi mici, 100 asociaţii familiale şi peste 200 de activităţi Independente. . Pînă aici, totul este în regulă. Ceea ce ni se pare a nu fi — ţinînd cont de diversitatea „obiectului“ muncii celor ce s-au privatizat — este din ce bază materială, de unde o gamă atît de „variată“ de materii prime din ce surse te vor aproviziona atîtia întreprinzători ? De unde atâtea materiale si materii prime, cînd în depozitele de materiale de construcţii nu găseşti o cărămidă ori un burlan, un sac de ciment sau unul de var, tuburi din beton teracotă , dar nici faianţă ori gresie, cherestea, binale , nu găseşti un capăt de ţeava, nici fitingării, nici alte mărunţişuri pentru construcţii pentru confecţii metalice. Despre produsele alimentare, să nu mai vorbim. Dar cu ce se ocupă firmele noastre ? Iată cîteva exemple, luate la întâmplare : firma „Seacome" din Gheorgheni cu import-export şi comercializare în lei şi valută a bunurilor de larg consum, confecţii metalice, materiale de construct’e si serviciile pÎAr/sn*-' -*r • "PpQ-comp“ Odorheiu Secuiesc — ca asemănător — în plus import-export şi comercializare în domeniul calculatoarelor . „Olt "-Gheorgheni este o întreprindere mică pentru import-export şi comercializarea produselor alimentare şi industriale, consignaţie, alimentaţie publică, turism. . . La Lueta — o asociaţie lucrativă pentru producerea şi comercializarea rachiurilor naturale (şi cînd te gîndeşti că două kilograme de mere preambalate au ajuns la preţul de. . 33 lei) , la Miercurea-Ciuc o întreprindere mică sub firma „Izolaţii", pentru prestări de servicii în construcţii, lucrări termohidroizolaţii, invelitori şi protecţie anticorozivă. Tot la Miercurea-Ciuc o firmă de repavat instalaţii electrice şi pentru confecţii metalice. La Odorheiu Secuiesc, firma „Versil" de import-export şi comercializarea bunurilor de larg consum produse ale industriei anij'V»o»**£o»internei extern de persoane sî mărfuri etc., etc. Desigur, multe întreprinderi mici şi asociatii au drept „obiect" al autorizaţiilor alte activităţi : scoală de şoferi amatori. Service auto, sifonerii, croitorii, secţii de tricotaje, de confecţionat haine din piele, confecţii, încălţăminte ş.a., iar o bună parte dintre Întreprinzători şi-au îndreptat atenţia spre bufete şi alt soi de crîşme, spre comercializarea băuturilor alcoolice, spre patiserii şi cofetării de care comerţul nostru nu duce, de fapt, lipsă. Adică duce el lipsă, dar nu de unităţi, ci de fond de marfă, lipsă parcă aflată ,în ascendenţă accentuată... Nu tragem concluzii. Am dori ca aceste treburi să meargă aşa de bine incit să vrem cu toţii să apelăm la serviciile celor ce s-au privatizat. Pînă ne hotărim asupra deciziei considerăm că, totuşi comerţul trebuie să-şi reintre în drepturi şi obligaţii, să ne aprovizioneze cu toate cele necesare, în cantităţi suficiente, diversificate şi de calitate după care, va interveni şi... opţiunea cetăţenilor , apelăm la „Oly", „Versil", „Imco", „Kék-Fehér" sau rămînem adepții serviciilor socetăților noastre comerciale ? Anton BORȘ mwmmm FOTBAL • în meciul restanţă contînd pentru etapa a XVIII-a a campionatului primei noastre divizii, F.C. Farul Constanţa a învins miercuri, pe teren propriu, pe „U“ Cluj cu scorul de 1—0, la pauză 0—0 Golul a fost marcat de Moisescu în minuta 10 . Miercuri la Brăila, intr-un meci de verificare selecţionata României a întâlnit divizionara A Progresul Brăila. Partida s-a încheiat cu scorul de 5—1, la pauză 2—0, in favoarea selecţionabililor. Au marcat Ilie Duriv traseu (două) Vlaicu, Ursea, Stanic si Damaschin, respectiv Ivan. Componenta 11-lui selecţionatei cu care a incert antrenorul Mircea Rădulescu partida : — Prin ea, Dan Petreseu, Rednic, lovam Daniel Munteanu, Vlaicu, Stănici, Badea, Ilie Dumitrescu, Damaschin şi Timofte II. Au mai jucat Tene, Sandei, Mihăilă, Ursea şi Scînteie. BOX In cadrul competiţiei intercont’ rentate „Coroana de aur“ pe ringul profesionist instalat sub cupola Circului din Moscova, au urcat pentru prima oară si trei boxeri români. In ordinea categoriilor ei sunt : Petrică Paraschiv Tonei Panaie şi Vasile Cutea Tonei Panaite a terminat la egalitate în partida cu campionul Federaţiei Ruse, Igor Karasikov, Vasile Citea după 4 reprize de luptă împotriva lui Serghe. Karavaeev a fost întrecut în final la puncte, iar Petrică Paraschiv a învins prin neprezentarea adversarului său, Igor Habalov (T. Vancu) Pagina a 3 a — 23 noiembrie 1990 După ce am auzit corul de copii al bisericii, am inţeres ce va să facă „glas îngeresc“ Intr-una din serile trecute, sub cupola bisericii Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, clopoţeii de argint ai glasurilor de copii au intonat primele colinde ale acestui an. Ceea ce s-a petrecut acolo, in faţa unor credincioşi, nu toţi de religie ortodoxă, îndrăznim a numi un veritabil act cultural, remarcabil prin originalitate şi inedit, lată deci, că avem la Miercurea- Ciuc, un foarte reuşit cor numărînd aproximativ 50 de copii. ..Mă întrebaţi care au fost primii paşi ? (Părintele Emil Pop îşi înviorează în cîteva secunde memoria). Copiii veneau la biserică dimineaţa şi seara să se roage. Fireşte, conform ritualului Cînta. Unora le-a plăcut foarte mult cântarea bisericească, au adus şi pe alţii, aşa că am reuşit să încropim un cor. Trebuia ca cineva să se ocupe permanent şi serios de această „formaţie", şi nu pierdem ceea ce am câştigat cu trudă. .. ..Instructorul“ a apărut în persoana foarte tinerei Nicoleta Tîrnoximu, absolventă a fostului Liceu Industrial numărul 3 venită în oraşul reşedinţă de judeţ de pe meleagurile nemţene, unde în satul ei, biserica este cea mai inaltă clădire, la propriu şi la figurat vorbind. A învăţat colindele şi alte cintece bisericeşti mai întîi după ureche, dar aceasta nu a mulţumit-o, găsindu-şi la rîndul ei, ca „mentor“, pe eleva Emanuela Pop, elevă la şcoala de artă, o excelenţă sumană. Împreună au cizelat atît interpretarea proprie în părţile solistice, cit şi a micilor corişti, ajungîndu-se, aşa cum ne-am putut convinge, la rezultate surprinzătoare. însuşi episcopul de Alba lulia l-a apreciat şi i-a invitat să cînte în judeţul scaunului episcopal. Atunci cînd preotul Emil a iniţiat şi susţinut crearea corului, s-a gîndit mai puţin la partea concertantă, şi mai mult la ceea ce ţine de ritualul religios. Intr-adevăr, acest cor cedantă cu ocazia slujbelor de duminică crează un moment emoţional deosebit, mai direct spus, credincioşilor li se umezesc ochii, auzind imnele de slavă înălţate lui Dumnezeu de micii cântăreţi, cu o candoare ce izvoreşte din însăşi virsta lor. Revenind la repertoriu, acesta se compune, printre altele, din aproximativ 20 de colinde aparţinînd folclorului religios, unele cintînduse şi în prezent, în ajunul Crăciunului, de colindători. Prelucrarea lor muzicală aparţine unor preoţi, compozitori de muzică bisericească ce le-au înzestrat cuo subtilă solemnitate. Privită din unghi laic, existenţa corului de copii ai bisericii Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel poate fi semnalată ca un eveniment artistic ce merită să treacă fruntariile municipiului. O menţiune: cadrul cel mai potrivit pentru interpretarea unor asemenea piese este lăcaşul de cult. Acesta oferă cadrul, atmosfera şi acustica potrivită. Doreşte cineva dintre preoţii din judeţ să aibă asemenea musafiri şi să dea posibilitatea credincioşilor de a petrece o oră în lina picurare a unor cintece de mare sensibilitate ? Se aşteaptă invitaţii... Iuliu CONDRAT Dreptul la replica Referitor la articolul „D-ale comerţului topliţean...“ apărut in ziarul dvs. nr. 247 din 18 noiembrie 1990, facem următoarele precizări : 1. Margarine nu se introduce în unt din luna ianuarie 1990 în prezent producem 2 sortimente de unt la pachet : unt cu 80 % grăsime cu 1250 lei/ pachet şi unt cu 65 % grăsime la 1100 lei/pachet ; 2. Cantităţile de produse lactate fabricate şi livrate depind în primul rînd de cantitatea de materie primă livrată de producătorii de lapte, care din păcate a scăzut cu peste 60 %, faţă de luna iunie (şi nu de capacităţile de producţie) ; 3. Cantitatea de unt repartizată din totalul de fond de marfă posibil de livrat pe luna noiembrie de către Direcţia Comercială, oraşului Topliţa, a fost livrată integral pînă la data de 15 noiembrie 1990 ; 4. In luna iulie, conform Hotăriri Guvernului 765/1990, am solicitat de la I.C.S . Topliţa, predarea magazinului de lapte întreprinderii noastre, dar acest lucru a fost refuzat pe motivul că magazinul nu este specializat pe lapte şi produse lactate ing. KOVÁCS László, directorul I.I.L. Harghita