Adevărul Harghitei, octombrie-decembrie 1990 (Anul 2, nr. 214-276)

1990-11-23 / nr. 252

„ADEVARUl, HARGHITEI" CONTROALE INOPINATE ÎN REŢEAUA UNITĂŢILOR COMERCIALE ŞI ALE COO­PERAŢIEI DE CONSUM Năravuri vechi la ... timpuri noi­ Una dintre echipele care au ţinut cu tot dinadin­sul să cunoască ,,pulsul“ comerţului din comuna Sir­martin a descins la uni­tatea de desfacere a mobilei. Unitate aparţinând cooperativei de con­sum din localitate Un fel de magazin de prezen­tare şi desfacere . Ce oferiţi cumpărătorilor ? întreabă dl. Gabriel Andrei Burjan, procuror la Procuratura judeţeană din Miercurea-Ciuc, unul dintre membrii­ com­i­siei de control. Răspunsul întârzie. Gestionara Akáczos Margit pare puţin dezorientată. In sinea ei se întreabă .,De ce-o fi întrebând cu atâta insistenţă ce le ofer cumpărătorilor, dacă în unitate nu prea e marfă ?“ — Chiar nu aveţi nici un fel de mobilă ? i se repetă întrebarea — Păi ... nu prea. La îndoielile şi ezitările gestionarei membrii comisiei de control îşi manifestă curiozitatea . — Dar in depozit aveţi ceva marfă ? Răspunsul întîrzie. Ceea ce a cam descumpănit echipa de control îndemnindu-i ne membrii aces­teia să-şi potolească ... curiozitatea. — Dar astea ce sînt ? — Ce să fie ? — răspunde gestionara. Garnituri de mobilă.­­ — Păi de ce nu-i pusă marfa, în unitate, la vîn­­zare ? Vînzătoarea­­ dă din umeri. Și „inventariind­u­­se“ marfa care aştepta .. . liberalizarea preţurilor, s-a constatat că în depozitul cu pricina existau garnituri de mobilă și piese separate în valoare de toape 200 000 lei. Şi cît de­ căutată a fost această marfă în zilele premergătoare lui 1 noiembrie... Ce să-i fac­ ? Năravuri vechi la ... timpuri noi. Unde mai pui că condiţiile insalubre în care se­­odihnea­“ piesele de mobilier au dus la ... de­teriorarea acestuia. Dar, şi aşa, cu un minim de efort, piesele respective puteau f reparate la timp şi puse in vin­zare. Dar. Şi la Băile Tuşnad au fost cîteva ... surprize. La unitatea com­ercială cu autoservire din plin cen­trul staţiunii echipa face un prim popas. Dacă cumpărătorilor nu li se ofereau prea multe la ve­dere, în schimb în • spate erau dosite vreo 12 kg. de mezeluri, unt. Deindată s-a luat măsura, nor­mală, de punere în vînzare a produselor respective. Şi astfel, în 10 minute s-a intrat în­­ legalitate. Şi la magazia (depozit) a Societăţii comerciale şi de turism Băile Tuşnad, echipa de control a avut cîteva surprize. Indiscreţia membrilor comisiei a ... adus la vedere 443 sticle de şampanie, 214 sticle de vin „Odobeşti“, coniac şi alte băuturi de im­port. Cum s-a motivat această ... stopare ? Sim­plu : „Aşteptăm Revelionul", s-a răspuns. Dar curios ar fi cu ce preţ s-ar fi desfăcut băuturile respective la sărbătoarea Revelionului ? Cu sigu­ranţă că la ... preţurile liberalizate.. Dar, pentru că asemenea . . năravuri vechi în ale desfacerii mărfurilor către cumpărători, s-au întâlnit şi pe la alte „case“ mai ... mari in ale mânuirii mărfurilor, in ziarul nostru de mîine vă vom oferi noi surprize. Dacă le mai putem numi așa. . . Gheorghe CHIPER Pînă la posibilitatea­ opţiunii ne mănîncă... lipsurile Acum, de cînd cu privatizarea, cu liberalizarea şi cu toate celelalte la care ne vom referi în a­­cest articol, cei mai buni „întreprinzători“ vor fi şi cei mai bogaţi. Nu e nimic rău pentru că, pe lingă aceasta cetăţenii vor dispune de mai multe produse şi mărfuri, numărul unităţilor comerciale de diverse genuri creşte, sporesc şi prestările de servicii. Şi, un lucru foarte important , parte din forţa de muncă disponibilizată din diferite moti­ve va avea acum de lucru. Spre exemplu, între­prinderile mici sunt alcătuite fiecare din 20 de persoane, dintr-un număr mai mic asociaţiile familiale şi mai sunt înregistrate şi activităţile independente Şi dacă mai notăm că de la înce­putul acestui an întreprinderile mici şi asociaţiile înregistrate şi autorizate depăşesc cifra a 350 d c­eva. nu ? Numai în ultimele două luni, la Biroul de autorizare a liberei iniţiative au fost înregis­trate 110 întreprinderi mici, 100 asociaţii familiale şi peste 200 de­ activităţi Independente. . Pînă aici, totul este în regulă. Ceea ce ni se pare a nu fi — ţinînd cont de diversitatea „obiectului“ muncii ce­lor ce s-au privatizat — este din ce bază mate­rială, de unde o gamă atît de „variată“ de materii prime din ce surse te vor aprovizio­na atîtia întreprinză­tori ? De unde atâtea materiale si materii pri­me, cînd în depozitele de materiale de con­strucţii nu găseşti o cărămidă ori un burlan, un sac de ciment sau unul de var, tuburi din beton teracotă , dar nici faianţă ori gresie, cherestea, binale , nu găseşti un capăt de ţeava, nici fitingării, nici alte mărunţişuri pentru construcţii pen­tru confecţii metalice. Despre produsele ali­mentare, să nu mai vor­bim. Dar cu ce se ocupă firmele noastre ? Iată cîteva exemple, luate la întâmplare : firma „Sea­­come" din Gheorgheni cu import-export şi co­mercializare în lei şi valută a bunurilor de larg consum, confecţii metalice, materiale de construct’e si serviciile pÎAr/sn*-' -*r­ • "PpQ-comp“ Odorheiu Secu­iesc — c­­a asemănă­tor — în plus import-ex­port şi comercializare în domeniul calculatoa­relor . „Olt "-Gheor­gheni este o întreprin­dere mică pentru im­port-export şi comer­cializarea produselor a­­li­menta­re şi industriale, consignaţie, alimentaţie publică, turism. . . La Lueta — o asociaţie lu­crativă pentru produce­rea şi comercializarea rachiurilor naturale (şi cînd te gîndeşti că două kilograme de mere preambalate au ajuns la preţul de. . 33 lei) , la Miercurea-Ciuc o între­prindere mică sub fir­ma „Izolaţii", pentru prestări de servicii în construcţii, lucrări ter­­mohidroizolaţii, inve­­litori şi protecţie anti­­corozivă. Tot la Mier­curea-Ciuc o firmă de repavat instalaţii elec­trice şi pentru confecţii metalice. La Odorheiu Secuiesc, firma „Versil" de import-export şi co­­mercializarea bunurilor de larg consum pro­duse ale industriei ani­j'V»o»**£o»in­tern­ei extern de per­soane sî mărfuri etc., etc. Desigur, multe în­treprinderi mici şi a­­sociatii au drept „o­­biect" al autorizaţiilor alte activităţi : scoală de şoferi amatori. Ser­­vice­ auto, sifonerii, croi­torii, secţii de tricota­je, de confecţionat hai­ne din piele, confecţii, încălţăminte ş.a., iar o bună parte dintre Întreprinzători şi-au în­dreptat atenţia spre bu­fete şi alt soi de crîş­­me, spre comercializa­rea băuturilor alcoolice, spre patiserii şi cofe­tării de care comerţul nostru nu duce, de fapt, lipsă. Adică duce el lipsă, dar nu de unităţi, ci de fond de marfă, lipsă parcă aflată ,în ascendenţă­ accentua­tă... Nu tragem concluzii. Am dori ca aceste tre­buri să meargă aşa de bine incit să vrem cu toţii să apelăm la ser­viciile celor ce s-au pri­vatizat. Pînă ne hotă­­rim asupra deciziei considerăm că, totuşi comerţul trebuie să-şi reintre în drepturi şi obligaţii, să ne aprovi­zioneze cu toate cele necesare, în cantităţi suficiente, diversificate şi de calitate după ca­re, va interveni şi... opţiunea cetăţenilor , a­­pelăm la „Oly", „Ver­­sil", „Imco", „Kék-Fe­hér" sau rămînem a­­depții serviciilor soce­­tăților noastre comer­ciale ? Anton BORȘ m­wmmm FOTBAL • în meciul restanţă contînd pentru etapa a XVIII-a a campionatu­lui primei noastre di­vizii, F.C. Farul Constan­ţa a învins miercuri, pe teren propriu, pe „U“ Cluj cu scorul de 1—0, la pauză 0—0 Go­lul a fost marcat de Moisescu în minuta 10 . Miercuri la Brăila, intr-un meci de veri­­ficare selecţionata Ro­mâniei a întâlnit di­­vizionara A Progresul Brăila. Partida s-a în­cheiat cu scorul de 5—1, la pauză 2—0, in favoa­rea selecţionabililor. Au marcat Ilie Duriv traseu (două) Vlaicu, Ursea, Stanic si Damaschin, respectiv Ivan. Componenta 11-lui selecţionatei cu care a incert antrenorul Mir­­cea Rădulescu partida : — Prin ea, Dan Pe­tres­eu, Rednic, lovam Da­niel Munteanu, Vlaicu, Stănici, Badea, Ilie Dumitrescu, Damaschin şi Timofte II. Au mai jucat Tene, Sandei, Mi­­hăilă, Ursea şi Scînte­­ie. BOX In cadrul competiţiei intercont’ rentate „Co­roana de aur“ pe rin­gul profesionist­ insta­lat sub cupola Circului din Moscova, au urcat pentru prima oară si trei boxe­ri români. In ordinea categoriilor ei sunt : Petrică Paras­­chiv Tonei Panaie şi Vasile Cutea Tonei Pa­­nai­te a terminat la e­galitate în partida cu campionul Federaţiei Ruse, Igor Karasikov, Vasile Citea după 4 reprize de luptă îm­potriva lui Serghe. Ka­­ravaeev a fost între­cut în final la puncte, iar Petrică Paraschi­v a învins prin neprezenta­rea adversarului său, Igor Habalov (T. Vancu) Pagina a 3 a — 23 noiembrie 1990 După ce am auzit corul de copii al bisericii, am inţeres ce va să facă „glas îngeresc“ Intr-una din serile trecute, sub cupola bi­sericii Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, clopoţeii de argint ai glasurilor de copii au intonat pri­mele colinde ale aces­tui an. Ceea ce s-a pe­trecut acolo, in faţa unor credincioşi, nu toţi de religie ortodoxă, în­drăznim a numi un ve­ritabil act cultural, re­marcabil prin origina­litate şi inedit, lată deci, că avem la Miercurea- Ciuc, un foarte reuşit cor numărînd aproxi­mativ 50 de copii.­­ ..Mă întrebaţi care au fost primii paşi ? (Părintele Emil Pop îşi înviorează în cîteva secunde memoria). Co­piii veneau la biserică dimineaţa şi seara să se roage. Fireşte, conform ritualului Cînta. Uno­ra le-a plăcut foarte mult cântarea biseri­cească, au adus şi pe alţii, aşa că am reuşit să încropim un cor. Tre­buia ca cineva să se o­­cupe permanent şi se­rios de această „forma­ţie", şi nu pierdem ceea ce am câştigat cu tru­dă. .. ..Instructorul“ a apărut în persoana foar­te tinerei Nicoleta Tîr­­noximu, absolventă a fostului Liceu Indus­trial numărul 3 venită în oraşul reşedinţă de judeţ de pe meleagurile nemţene, unde în satul ei, biserica este cea mai inaltă clădire, la propriu şi la figurat vorbind. A învăţat co­lindele şi alte cintece bisericeşti mai întîi du­pă ureche, dar aceasta nu a mulţumit-o, gă­­sindu-şi la rîndul ei, ca „mentor“, pe eleva E­­manuela Pop, elevă la şcoala de artă, o exce­lenţă sum­ană. Împreună au cizelat atît interpre­tarea proprie în părţile solistice, cit şi a mici­lor corişti, ajungîndu-se, aşa cum ne-am putut convinge, la rezultate surprinzătoare. însuşi e­­piscopul de Alba lulia l-a apreciat şi i-a invi­tat să cînte în judeţul scaunului episcopal. Atunci cînd preotul Emil a iniţiat şi susţi­nut crearea corului, s-a gîndit mai puţin la partea concertantă, şi mai mult la ceea ce ţi­ne de ritualul religios. Intr-adevăr, acest cor ce­dantă cu ocazia sluj­belor de duminică crea­­ză un moment emoţio­nal deosebit, mai direct spus, credincioşilor li se umezesc ochii, au­zind imnele de slavă î­­nălţate lui Dumnezeu de micii cântăreţi, cu o candoare ce izvoreşte din însăşi virsta lor. Revenind la repertoriu, acesta se compune, prin­tre altele, din aproxi­mativ 20 de colinde a­­parţinînd folclorului re­ligios, unele cintîndu­­se şi în prezent, în aju­nul Crăciunului, de co­lindători. Prelucrarea lor muzicală aparţine u­­nor preoţi, compozitori de muzică bisericească ce le-au înzestrat cu­­o subtilă solemnitate. Privită din unghi laic, existenţa corului de copii ai bisericii Sfinţii Apostoli Petru şi Pa­vel poate fi semnalată ca un eveniment artis­tic ce merită să treacă fruntariile municipiului. O menţiune: cadrul cel mai potrivit pen­tru interpretarea unor asemenea piese este lă­caşul de cult. Acesta o­­feră cadrul, atmosfera şi acustica potrivită. Doreşte cineva dintre preoţii din judeţ să aibă asemenea musafiri şi să dea posibilitatea credincioşilor de a pe­trece o oră în lina pi­curare a unor cintece de mare sensibilitate ? Se aşteaptă invitaţii... Iuliu CONDRAT Dreptul la replica Referitor la articolul „D-ale comerţului topli­­ţean...“ apărut in ziarul dvs. nr. 247 din 18 no­iembrie 1990, facem următoarele precizări : 1. Margarine nu se introduce în unt din luna ianuarie 1990 în prezent producem 2 sortimente de unt la pachet : unt cu 80 % grăsime cu 12­50 lei/ pachet şi unt cu 65 % grăsime la 11­00 lei/pa­­chet ; 2. Cantităţile de produse lactate fabricate şi livrate depind în primul rînd de cantitatea de materie primă livrată de producătorii de lapte, care din păcate a scăzut cu peste 60 %, faţă de luna iunie (şi nu de capacităţile de producţie) ; 3. Cantitatea de unt repartizată din totalul de fond de marfă posibil de livrat pe luna noiembrie de către Direcţia Comercială, oraşului Topliţa, a fost livrată integral pînă la data de 15 noiembrie 1990 ; 4. In luna iulie, conform Hotăriri Guvernului 765/1990, am solicitat de la I.C.S . Topliţa, pre­darea magazinului de lapte întreprinderii noastre, dar acest lucru a fost refuzat pe motivul că maga­zinul nu este specializat pe lapte şi produse lac­tate ing. KOVÁCS László, directorul I.I.L. Harghita

Next