Adevărul Harghitei, octombrie-decembrie 1991 (Anul 3, nr. 427-477)
1991-10-24 / nr. 441
Anul Ill, Nr. 441 IMaEE Toate speranţele se leagă de momentul împroprietăririi. Va mi întîrzia el, oare, mult ?! Îte-am oprit rdteat la sediul fostului C. A. P. Tuşnad cu intenţia declarată de a afla ce s-a mai întîmplat pe aici din perioada de timp ce a urmat evenimentelor din decembrie 1990. Totul părea neschimbat cu singura deosebire că pe poarta de la intrare scria , In loc de C.A.P. Tuşnad, „Nádas- S. A. Aşa cum aveam să ne lămurim foarte repede, „S.A.“ nu înseamnă societate pe acţiuni ci societate agricolă, iar „Nádas “, tradus în româneşte s-ar chema „Papură“. Dacă e inspirată sau nu denumirea nu e treaba noaistră să o comentăm. Chestiunea e că ea s-a născut prin mari frăsmîntări şi, probabil, nu cu puţine noduri în papură. În paralel, la Vrabia şi tuşnad Nou au luat fiinţă alte două societăţi ale căror interese fie că s-au intons, fie că s-au ciocnit cu cele ale „Nadas"-ului, cînd, cum s-a nimerit ! Oricum, terenul a fost lucrat, însămânţat şi plantat, recolta adunată şi in jur de 200 de hectare semănate deja cu grîu pentru producţia anului 1992. Cine va suporta cheltuielile încă nu se ştie cu exactitate, aşa cum nu se poate aprecia dacă sâminţa de cartofi va fi sau nu de ajuns pentru primăvara viitoare. „Ceea ce î ii frămîntă cel mai mult pe oameni ţine de obţinerea titlurilor de proprietate, ne spunea d-l inginer Lorincz Csaba, acţiune în curg care în momentul cînd se va încheia va aduce, tuturor, multă linişte". Pînă atunci numai de linişte nu se poate vorbi. Lipsesc vreo 200 de hectare din ceea ce se revendica, iar restul suprafeţelor nu se pot încadra nicicum în acelaşi grad de fertilitate astfel ca, indiferent unde primeşte terenul, omul să fie mulţumit. Dar, acestea sunt treburile primăriei șicu cît ele se vor termina Continuare în pag. a 4-a Stefana DttAGHICl Seisme la Inspectoratul Şcolar judeţean Miercuri, 111 octombrie — şedinţă extraordinară a consiliului de administraţie al Inspectoratului şcolar judeţean fiind prezent dominat Sorin Teodorescu de la ministerul de resort. Prin ordinul Ministrului nr. 8040/91 sunt eliberaţi din funcţia de inspector şcolar general adjunct domnii Ioan Hăgăuş şi Kovács János. Prin acelaşi ordin este numit în funcţia respectivă domnul Costea Constantin, director al Şcolii generale numărul 9 din Miercurea-Ciuc Motivele eliberării din funcţie a celor doi este, în primul caz prezentarea demisiei, in cel deal doilea desfiinţarea postului, dat fiind faptul că numai la judeţele mari există doi adjuncţi. Această decizie ministerială nu a fost primită cu unanimitate, contestîndu-se anumite forme procedurari, domnul Costea fiind de fapt al doilea "ţre lista de propuneri. Chiar devansând acea listă şi preferinţele unei părţi a colectivului, credem că miaiisterul s-a orientat bine dat fiind experienţa didactică a domnului (Cont in pag. a 4-a) Iuliu CONDRAT Joi, 24 octombrie 1991 Depuneri de coroane Azi, la ora 9,.'00, în municipiul Miercurea Cluj va avea loc festivitatea depunerii de coroane de fiori la monumentele Eroilor români şi sovietici căzuţi în războiul antihitlerist. In prim ii porţile rea-Tîrg a închis Prima ediţiei gului-Expoziţie de la Miercurea-Ciuc. Ne-am aflat, în toate cele trei zile ale acestei manifestări, în ,,inima" tîrgului. Părerea oaspeţilor şi a gazdelor a fost că manifestarea harghiteană, în premieră absolută, s-a constituit într-o reuşită. Mai întîi, Expoziţia Tîrg din Mier- - curea-Ciuc s-a dovedit a fi o punte de legătură între oameni, de apropiere, de cunoaştere reciprocă. * Aflîndu-mâ printre oameni de afaceri din Ungaria şi Republica Moli --val am avut ocaziasă aud cuvinte de laudă la adresa iniţiativei primăriei instaicipale care, în strânsă colaborare cu Sacrtat?2 Cmerciala „Novtis“, au făcut treabă foarte bună. o Pe (Cont în pag a .3-a) Gheorghe I IUPER Elemente pentru o pledoarie Raportul comisiei parlamentare nu le-a comunicat nu ştiu , ce lucruri noi românilor din Odorheiu Secuiesc, dar a reuşit împrospătarea unei stări de spirit desigur tracasantă. De pildă, intr-un colectiv de muncă maghiarii îi întreabă — dorind să-i facă de minciună pe raportori — pe colegii români :„Pe voi va alungat cineva, v-a bătut cineva ?“ Omul, respectînd adevărul, trebuie să răspundă negativ. E și normal, dacă îl alungaț nu mai exista subiectul căruia să i se pună întrebarea. Este evident că premisa de la care se pleacă nu duce la concluzia justă , adică dacă x sau y nu a fost bruscat, agresat etc., înseamnă neapărat că raportul este fals ? O altă pistă pe care se aleargă după aceeaşi demonstraţie este următoarea: de pildă, la domnul Adrian Creţu, inginer la „Famos S.A.“ vine cineva de la sindicatul unităţii şi îl roagă, dacă are ceva nemulţumiri sau a avut de suferit ca român să pună totul pe hîrtie şi sa prezinte nota la sindicat pentru a se liua măsurile necesare. Lucru pe care domnul inginer nu l-a făcut, deoarece intradevăr nu a avut nici o problemă, se simte bineîn mijlocul colectivului, este apreciat şi nimeni nu-l jigneşte, în mod sigur nu a fost singurul căruia i s-a făcut această propunere. Nu este greu de presupus că ţinîmdu-se evidenţa celor solicitaţi sau nte aleşi şi care nu au prezentat nici o notă deoarece nu au avut ce scrie concret pe hîrtie, se poate veni şi afirma de către cei ce doresc să arata că „liniştea şi pacea domneşte la Varşovia“ de, la revoluţie încoace. Iată, am cerut unui număr ,,n“ de români să-şi spună păsurile şi dinşii nu au avutnimic de ce a se plînge. Deci, concluzia nu poate fi decit una... Ea serveşte a fi capitol dintr-o pledoarie căreia n-am avea nimic să-i reproşăm dacă ar scoate la lumină adevărul. Dar oare asta se doreşte ? Vom vedea în zilele ce urmează... Iiu CONDRAT Interviu cu un şomer. Mă aşteptam, sîmbăta, stînd în faţa micului ecran, la ceva inedit, adică, să asist la un interviucu un şomer al zilelor noastre mai... cenuşii. Fireşte, ineditul n-a lipsit, ba, mai mult, acesta s-a transformat intr-o veritabilă surpriză, întrucât şomerul din cauză nu era" cutei"neva decit fostul primministru al Republicii Moldova, domnul Mirean DrU. Printre altele, mai pesimiste ori mai optimiste, cunoscutul om politic a spus un lucru nu lipsit de importanță, fiind simptomatic și pentru realităţile noastre : faptul că, după pierderea treptată a puterii politice, trepăduşii da diferite categorii ai comunismului s-au pus serios pe treabă pentru a pune mina pe puterea economică. Aşa se face că dat fiind cameleonismul cunoscut al ruşilor, n-ar fi rău ca toţi cei care doresc sincer edificarea unei democrata reale, viabile, să fie mai atenţi vizavi de această ofensivă insidioasă, menită a asigura nişte privilegii unor indivizi care, din punctul de vedere al calităţilor intelectuale şi umane, sunt departe de a le merita, fireşte, cu excepţiile de rigoare, care confirmi, însă, regula ... Notfa« KOVÁCS* Hie facet lepu 4 pagini — 3 fei Ceva nu merge, ceva nu este în ordine la Secţia de prelucrare a lemnului Cîrţa, din cadrul „LEMECO — S.A.«, Harghita. Oamenii muncesc, sunt dornici să facă treabă bună, au şi reuşit lucruri deosebite, dar păcatul cel mare este că nu sunt plătiţi în raport cu ceea ce fac. Desigur, opiniile celor cu care am stat de vorbă pot fi şi subiective, dar ceva adevăr trebuie să existe. Au fost luni în care salariile s-au luat în proporţie de 60 —70 la sută, unele în care s-a cîştigat mai bine, dar şi altele în care remuneraţiile au fost mici. Şi, lucru, inexplicabil, nimeni nu ştie de ce ! Cu siguranță, aa peste tot în industria ro- Ceva nu merge... mânească, şi la această făbricuţă sunt probleme, multe greutăţi. Mai ales în ceea ce priveşte aprovizionarea cu cele necesare, materiale şi materii prime, în special cu produse melaminate din lemn ; cînd se face rost de acestea , sunt foarte scumpe, metrul cub de cherestea (materia primă de bază) depăşeşte 2.000 de lei. Cu toate acestea, se realizează producţia. Se fabrică mobilă de bucătărie, şi nu oricum, ci frumoasă şi practică, aşa cum sunt tipurile „Maria“ ori „Mirela“, se execută şi produse pentru export (seturile pentru berării), de asemenea şi mic mobilier — măsuţele, băncuţele şi scaunele ce alcătuiesc garnitura de mobilier pentru grădiniţe tip „Luduş“ — etc. Aşadar, lucrătorii secţiei din Cîrţa produc, cei , ai societăţii din Miercurea-Ciuc, respectiv de la „LEMECOM S.A.“ Harghita încasează re-Continuare în pag. a 4-a Anton BORȘ