Adevărul Harghitei, aprilie-iunie 1992 (Anul 4, nr. 528-577)
1992-04-01 / nr. 528
Pagina a 2-a — 1 aprilie 1992 1 aprilie — 1 aprilie - 1 aprilie - 1 aprilie — 1 aprilie ,rair'; AL^\/JUNCJMMnArj^S^RAT1El^^gs=^^= Păşind spre înalte culmi de progres şi civilizaţie Cu toată împotrivirea domnului Katona, a pârlii nedelimitate a U.D.M R. şi a altor părţi, guvernul României a decretat instituirea ţării secuilor, avind in frunte pe voievodul Paaki EmsrTc viţîiul. Acestuia i se va ridica şi o statuie, imediat ce harnicii constructori harghiteni se vor întoarce din ţara vecină şi prietenă Ungaria pentru a face un soclu din cimentul ce o mai fi rămas de la vilele de pe marginea Balatonului, iar minerii din Bălan tocmai întorşi de la Bucureşti vor extrage din adîncurî atita cupru cit să ajungă pentru turnarea aliajului. Intru marcarea enimentului, oamenii muncii maghiari şi maghiari toate bronzaţi s-au îndreptat intr-un consens de nezdruncinat către sediul Poliţiei pentru a-i felicita pe cei dinăuntru de Ziua copilului, chiar dacă nu era chiar 1 iunie dar era totuşi iunie. Probabil s-a ales simbolic sărbătoarea in semn de aleasă preţuire pentru puritatea şi inocenţa acestei instituţii. Vizitatorii n-au venit cu mâna goală, ci cu pietre şi lemne, după cum se ştie, materiale de construcţie foarte valorone. Unii au adus şi ceva cărbuni pentru temocentrală. După ce darurile au fost înm'nate prin geamuri, fiecare a plecat pe la cara lui, exclusiv valahii ca e s-au incăpă'inat să ramina aici, plăcindu-le foarte atmosfera. Şi cum să nu le placă ? Oamenii muncii maghiari le-au spus la un moment dat oamenilor muncii români: Fraţilor ! Destul aţi transpirat pentru înflorirea acestor meleaguri. Mai odihniţi-vă. Unii dintre cei trimişi la odihnă n-au înţeles sensul bunelor intenţii şi au umblat cu reclamaţii care s-au rezolvat însă in spiritul eticii si echităţii socialiste, adică după principiul „scoală-te tu să mă aşez eu“. Oricum, munca tuturor a dat roade. Mai puţin pămintul, mai puţin industria şi comerţul. Cum treci hotarele harghitene nu poţi să exclami , , altă viaţă". Replică preluată şi de televiziunea română. Este ştiut că omul nou se formează încă din copilărie şi din acest motiv unna dintre coordonatele esenţiale ale invăţăminului harghitean este educarea tinerilor în spiritul frăţiei. Aşa că, fiecare elev învaţă in şcoală în limba lui, geografia şi istoria lui. In legătură cu aceasta au fost cea intimată, cea mai notabilă fiind manifestata organizată de „udemereul“ local în care s-a cerut învăţămînt exclusiv în limba română, deziderat respins de Ministerul Invăţămintului şi Ştiinţei care a trimis n Harghita un lot de manuale achiziţionate de Ungaria. Profesorii au oftat şi au zis : ,,Jos'că trece şi asta“. Unitatea, munca şi frăţia nu fac doi bani dar nu duce către o civilizaţie europeană. Şi cine trebuuie să dea tonul dacă nu cel mai europeni dintre europeni. Aşa a început Miercurea-Ciuc să semene tot mai mult cu Viena. Minunate garaje înconjoar ca o salbă blocurile, gunoaiele stau ca o dovadă că avem şi ce arunca, iar gropile din asfalt sunt tot atitea virtuale puncte a unor viitoare guri de metrou. Impozante magazie de scândură poartă firme colorate cu inscripţii pitoreşti adaptate din limba esperanto. Singurul element rămas necivilizat este domnul Miron Duşa, director şi preşedinte, pe care l-am intilnit intr o noapte pe stradă şi cum era întuneric şi l-am văzut că se apropie, am zis : „Nu da nene că-ţi dau una de o am la mine plus fotografiile domnilor Bedet şi Busuioc să te inveţi cu ei şi să vă aveţi ca fraţii“. Nu peste mult i-am văzut pe cei trei trăgind o invirtita de pe Mureş, la ţambal fiind ministrul Şora. Atunci s-a distrus şi parchetul de la Casa corpului didactic. S-a refăcut prin muncă patriotică. Aşadar, asta vrem să subliniem, că in Republica secuiască se munceşte in unitate şi frăţie, realizndu-se si depăşindu-se lun de lună p anul. Inclusiv cel de export şi import. Exportăm lemn şi mobilă, importăm gumă de mesecat şi nădragi „a la turca“. Bussines bre ! Pen'u că numai astfel putem păşi neabătuţi (chiar dacă bătuţi de Dumnezeu, că acuma s-a dat slobod la religie) spre noi culmi de progres şi civilizaţie. Numai să nu fie prea franie, că ameţim f luilu CONDRAT Mai bine udemerist, decit comunist Se ştie că partidul nostru e cel mai democratic. Se ştie că nimic nu ne poate lăsa rece. Că lupta noastră n-a încetat. Ultima reuniune a reprezentanţilor noştri naţionali a fost consacrată protestului împotriva Jocurilor Olimpice de iarnă. In Raportul prezentat, s-a spus : „Nici o medalie de aur ! Iar ne-au luat drepturile noastre ! Deşi am anunţat Helsinki Wah ş.a.m.d., nici o poartă de schi n-a fost bilingvă. Căci, doar se ştie, Albertville este de fapt Oraul lui Albert, care a sosit aici înaintea primei ediţii a J.O. , sacrele sale oseminte se găsesc la subsol intre cotiturile 6 şi 17 ale pîrtiei, in dreptul senzor lui nr. 16, pus de japonezi nu pentru măsurarea temperaturii, cum pretinde Vatra, ci pentru a ne falsifica istoria“. „Vă mai aduc — zise alt vorbitor — la cunoştnţă un fapt care ne îngrijorează , sub pretextul că se respectă criteriile O.N.U., francezii au spus că Albert e secui, nu maghiar, cum sunt toţi locuitorii Europei. Asta face ca numărul nostru să fie mai mic decit in realitate“. „Falşii democraţi, sare altul, ne fură la drumul mare, vetriştii s-au transformat in arbitri de schi ; lată, eroul nostru Kincses Előd, deşi n-a paticipat la Olimpiadă, a fost frustat de medalia cuvenită ! Cerem drept reparaţie auonomia Ardealului, în care strămoşii noştri au construit 27 de închisori, civilizind Europa“. (Aplauze puternice, prelungite. Se scandează : Mai bine udemerist/ Decit comunist/ Mai bine-n Convenţie/ Decit fără funcţie. O voce din sală : „Şi după aceea au venit valahii care au mincat brânză şi s-au înmulţit“. „Ca să reiau o idee a antevorbitorului — zise altul — s-au înmulţit cu toate că Ciocciolina a deschis larg, democratic, jocul la poartă / Sâ mncăm şi noi brinză".„Auzi, trebuie să aduci brinză“, îi şopti cineva la ureche lui Sántha Pál Vilmos. ,,Eu ? De ce? Mai bine-l aduc pe Cornel Crosu, bucăţi-bucăţele“. „Pentru că tu eşti şeful comerţului, blegea", îl înghionti altul cu pumnul în coaste. ,,Am înţeles, servesc patria“, zise Sántha şi-şi pregăti desagii. Discuţia fu întreruptă de tunetul microfonului de la prezidiu : „Fraţi maghiari ! Vrem să aprobăm aici — dară nu facem miting şi referendum — că CITIUS, ATIUS, FORTIUS provine din Itt és Most ! Prin trădarea comunisto-securistă, latihii ne-au luat ce-aveam mai scump !" „La vot! La vot" strigară intr-un glas participanții, încoloindu-se în frunte cu un călugăr budist, căci, după cum se știe, Budha a fost maghiar și a fondat pima capitală autentic democrată din Europa, Budapesta. Votul a decurs int o atmosferă sinceră, tovărășească. P.c'c'are de G M5HA ! DE PARTID DIN ACTIVITATEA ----ORGANIZAȚIILOR fSSISssmu^asmssâssiesssm^^miăa ~ gi Răspunzind fără preget chemărilor partidului, tinăra generaţie iar s-a aflat, in data de 9 martie, pe platoul ceauşist de faţa prefecturii. Scopul lor a fost de a-l împiedica pe pe ministrul Colu să vină pe părintul nostru şi să tragă concluziile controlului din învăţâmint. Obiectivul a fost indepl.nit cu entuziasm, deşi ai noşri erau atinse nemilos de razele unui soare cu dinţi, desenat pe cerul democratic de securiştii Vetrei. Vaste acţiuni politico-ideologice desfăşurau in aceste zile întăresc pofilul moral-cetăţenesc al tinerilor noştri. Pedagog , profesori, inspectori şcolari etc., îndrumaţi cu înţelepciune de partid, oţetesc node generaţii cu adevărul elementar că legile statului nu trebuie respectate. Dacă ei spun să ne însuşim istoria în imma română, noi trebuie să facem invers: învăţătura partidului nostru, singurul democratic din partea asta a Galaxiei, prinde rădăcini trainice in suflete e micuţilor. Brigada a II-a a Cercetaţilor maghiari a extas, zilele trecute 2 beţe care alterau puritatea etnică a pădurilor noastre. Cu toate acestea, beţele n-au putut fi inregistrate la Tribunalul Bucureşti. D-l Bogos a făcut recis. Aşteptăm cu ingijorare rezultatele, căci n-avem încredere in justiţia românească. JURNAL O păcăleală de... doi ani? .. . Şi citeva luni. Au, a durat... domnia freneticei secretare a U.D.M R. duc. Papp Kincses Emese. Precaută, dumneaei a adunat to i jurnaliştii, fără deosebire de naţionalitate, religie şi coloratuă politică şi a ţinut un spici de zile mari: „Refuz acuzaţiile jignitoare aduse la persoana mea cu ocazia şedinţei Comitetului U.D. M.R. duc din data de 20 martie, nefiind prezentă la această şedinţă, şi cu această ocazie, aduc la cunoştinţă demisionarea de funcţia de secretar U.D. M.R. duc, funcţie pe care am indeplinit-o timp de doi ani“. Uimire şi consternare. Hohote de prins. Fotoreporteri frenetici se înghesuiau să surprindă pe peliculă masa demisie. Conferinţa de presă s-a încheiat. Ziarişti se stecoară in culise, lată declaraţia unui înfocat membru U.D.M.R., care ne a rugat să-i păstrăm anonimatul : — Că am criticat-o e adevărat. Dar merită. Păi, spune dumneata, cum e posibil ca doamna secretară să vină la locul de muncă cotidian, pe la orele 10—11 ? Și la aceasta se mai adaugă lipsa de la serviciu vreo 4—5 luni intr-un an ? Păi, se poate așa ceva? Un partid care se respectă nu poate tolera asemenea abateri ! Nici cel comunist n-o făcea. Şi nouă, membrilor de rind, ne cuvinta ordinea, corectitudinea şi supunerea până la sacrificiu. Ne-a păcălit. Deşi „ungerea“ ei a fost la 24 decembrie, şi nu la... 1 aprilie. Numai... cuvintări şi indicaţii nu-s deajuns. Cu toate că draga noastră secretară, are noi planuri şi... imaginaţii pentru o „schimbare radicală“ în viaţa partidului nostru... George UDEMERSIU Trei dintre localităţile în care partidul nostru a obţinut rezultate notabile în construirea Europei comune multilateral dezvoltate şi... autonome. „ADEVARUL HARGHITEI"