Adevărul Harghitei, aprilie-iunie 1992 (Anul 4, nr. 528-577)
1992-06-10 / nr. 566
In organizarea Secretariatului de stat pentru culte şi a Fundaţiei cultural-ştiinţifice „Miron Cristea“ din Miercurea- Ciuc se deschide joi, 11 iunie 1992, sub genericul de mai sus ,o expoziţie,in cadrul Muzeului de istorie şi artă al municipiului Bucureşti, (B-du LC. Brătianu, nr. 2). Organizatorii supun atenţiei specialiştilor şi iubitorilor de frumos o mică parte a unui fond cultural rămas aproape necunoscut — acela al credincioşilor români din judeţul Harghita, păstrători cu sfinţenie a tradiţiilor de cult şi de artă ale neamului românesc. Obiectele ce vor fi prezentate provin din bisericile Protopopiatului ortodox Harghita, cu precădere din lăcaşurile de cult situate in mediul rural. Expoziţia işi are izvorul in valorile păstrate pe aceste meleaguri. Dintre acestea se cuvine să amintim numeroasele icoane şi catapetesme pictate de zugravi de renume, cum sunt uşile împărăteşti de la biserica din Uilac, realizate in 1789 de loan Zugravi, icoanele şi catapeteasma pictate in 1782 de Andrei of Sanlalu- Gorneşti pentru biserica Tulgheş, icoanele pe lemn pictate de Grigore Zugrav, cele realizate in deceniile 3 şi 4 ale secolului nostru de marele pictor bisericesc Dimitrie Belizarie sau icoanele pe sticlă de la Joseni, lucrate de potul Sandu din Cernuţeni (1796). In acest spaţiu cultural au circulat numeroase manuscrise şi cărţi bisericeşti, dintre care s-au păstrat : Psaltirea slavoromână (1577) de la biserica din Voşlobeni şi cele 9 file ale octoihului din 1692 de la biserica Sindominic. Se mai păstrează fragmentul din Psaltirea tipărită la Milesevo in 1544 (biserica din Doboi), Evanghelia tipărită la București in 1682 (in Subcetate), Evanghelia, Snagov, 1697 şi Apostol, Buzău, 1704 (in Săcel), Cazania lui Varlaam, laşi, 1643 (in Frumoasa) etc. Cu toate vicisitudinile s-au păstrat numeroase obiecte de cult, cum ar fi : antimisul ceruit bisericii din Voşlobeni de episcopul Romanului in 1711, tetra podul pictat şi sculptat, dăruit in 1910 de Sava Botoşanu bisericii din Corbu-Barasău sau potirul şi discul donate Catedralei din Miercurea- Ciuc, in 1937, de Elie Miron Cristea, primul Patriarh al României. Intr-un mod fericit, expoziţia mărturiilor creştine româneşti din Harghita este Îmbogăţită cu icoanele pe sticlă pictate in zilele noastre de Prea Cucernicul Părinte Nicolae Călugăru, Paroh la biserica din Odorhei. Dacă paşii vă vor purta prin faţa exponatelor, gindiţi-vă măcar o clipă la cei care cu dragoste şi grijă le-au păstrat. Al. CHIORIAN Joi, 11 iunie, se deschide la Bucureşti expoziţia : Valuri creştine ale românilor din Harghita Anul IV., Nr. 5(xt) Miercuri, 10 iunie 1992 Prețul — 3 lei/abonament, 5 lei/vînzare liberă Recensămîntul: Date statistice (provizorii) privind judeţul Harghita TOTAL POPULAŢIE (date comparative cu 1977, cînd a avut loc ultimul recensămînt): 1977: 326.310 ; 1992:347.637. DUPĂ NAŢIONALITĂŢI — ROMÂNI :14.794 în 1977 (13,7%) ; 48.812 în 1992 (14,0%); MAGHIARI: 277.587 — 85,1 %(1977) ; 294.269—84,6% (1992); romi: 3.228 (1977); 4.104 (1992); germani :281 ; 198; ucraineni: 33; 28; ruşi-lipoveni : 25; 14; turci: 2; 1; sîrbi: 13; 6; tătari 4; 1; slovaci: 8; 6; bulgari : 6; 1 ; evrei: 62; 26; croaţi : 4; cehi 9; 3; polonezi 27; 3; greci: 9; 7; armeni : 15; 11; alte naţionalităţi : 202. 138; nedeclaraţi:1 9. POPULAŢIA PE SEXE ŞI CATEGORII DE LOCALITĂŢI — total : 347.637. BĂRBAŢI : 173.908 ; FEMEI : 173.728. URBAN: total : 158.662 ; bărbaţi: 77.989 ; femei: 80.673. RURAL: total 188.975 ; bărbaţi: 95.920; femei : 93.055. DENSITATEA POPULAŢIEI (locuitor/kmp) — 52,6%. POPULAȚIA DUPĂ RELIGIE (1992) Ortodoxă : 46.079 (13,3%) ; romano catolică : 226.966 (65,3%) ; reformată : 44.735 (12,90/n) ; greco-catolică : 678 ; penticostală 370; baltstă: 595; adventistă: 353 unitariană: 25.127; atei: 57; fără religie: 439; religie nedeclarată: 227. Viaţa văzută din prag PATRU (APROAPE) ABSOLVENŢI DE LICEU DIN TOPLIŢA RĂSPUND LA CINCI ÎNTREBĂRI — E prea sus slahzta bata a realului ? — Cine e mai interesat să înveţe ? Elevul sau profesorul ? — Cum vedeți viața post-liceală ? — Ce nu v-a plăcut în anii de şcoală ? — Vă interesează politica ? , DORINA HURUBA: Nu mă tem de bacalaureat şi cred că îl voi lua. Dar aceasta nu se va întîmpla cu toţi colegii mei, pentru că sîntem taraţi de cei doi ani de liceu dinainte de Revoltuţie„ cînd se ştia că vrei nu vrei, faci douăsprezece clase şi iei bacalaureatul. Poate comisia va trebui să ţină (Continuare în pag a 2-a) Consemnare de IULIU CONDRAT „Doamne, ocroteşte-i pe Români“ AS. —i pagina a 2-a — Cum va fi oare vara în staţiunea Băile Tuşnad ? Din multitudinea de probleme cu care se confruntă la ora actuală Primăria din Gâlăuţaş am reţinut şi noi citeva pentru a le pune in atenţia celor ce vor, sau trebuie, să pună umărul la rezolvarea lor. @ Inprimul rînd, situaţia gunoaielor. Transportul lor lasă de dorit şi din cite preciza d-l primar Traian Roandă, principali:" ..cărăuşi" simt E.G.C.L. Topliţa şi ,,Conns lemn“ Gălăuţaş, primii punînd la dispoziţie maşinile, ceilalţi confirmind şi preluind o parte din curse, funcţie de zona de interes şi contractele încheiate. Dar, cum nu totdeauna interesele converg spre acelaşi lucru, containerele rămin neridicate luni de zile aşa cum s-a întîmplat cu cel din veciinătatea dispensarului uman. Ferească Dumnezeu sâ treacă pe acolo Sanepidul I . O mostră clară de receptivitate şi operativitate in execuţia unei lucrări angajate de către E.G.C.L. TOPLIŢA este groapa de lingă atelierul şcoală. Are cam un metru şi jumătate adincime şi a fost făcută acum doi ani. Se dorea am o gură de canal ! Din păcata nu a fost să fie. A rămas o groapă, pur şi simplu, in care poate cădea oricînd, oricine. Ca între vecini... Păi bine domnilor, chiar aţi uitat de tot proverbul acela care spune că cine sapă groapa altuia cade singur în ea ? ! în eventualitatea că nu am localizat foarte exact groapa cu pricina, despre care s-ar putea să nu vă mai aduceţi cmnte, sunaţi-l pe d-l primar al Gălăuţaşului ! Dinsul v-a tot sunat, dar degeaba... 4) Şeful punctului farmaceutic din centrul de comună, d-l Grigore Mîndru, e foarte necăjit şi are şi de ce ! La chiria pe cere-o percepe „COMPTOP" TOPLIŢA nu-i rămine de ales decit şomajul. Ce le rămine oamenilor din Gălăuţaş ? Perspectiva unuî drum, pînă la Topliţa sau Sărmaş, pentru a-şi cumpăra un antinevralgic ! La propunerea primăriei, Prefectura judeţeană a aprobat exploatarea unei cantităţi de 150 m.c. material lemnos, din doljorituri, pentru rezolvarea unor probleme deinteres cetăţenesc. Cel care se opune, sau mai corect spus îngreunează întocmirea actelor de punere în valoare, nu este altul decît OCOLUL SILVIC TOPLIŢA. De ce trageţi otita de timp domnilor, nu-i păcat ca lemnul să putrezească sau să dispară fără urmă ? . Despre celelalte probleme — pentru a căror rezolvare d-l primar Roandă nici nu întrezăreşte soluţionarea într-un articol viitor. ŞTEFANA DRACHEI Din nefericire, proverbul „ Faza bună trece primejdia rea” e înţeles numai de cei ce au păţit-o... — în graginal —