Adevărul Harghitei, iulie-septembrie 1992 (Anul 4, nr. 578-630)

1992-07-01 / nr. 578

Pagina a 2-a 1 Mie 1992 Dorinţa, neputinţa şi nevoia unui om­ cu bani mulţi Despre staţiunea Lacu Roşu — sau Mica Elveţie — cum au denumit-o străinii care au trecut pe aici, n-am mai scris cam de multişor, în primul rînd pentru că nu este chiar simplu să ajungi in acest loc —mergi cu un tren la Gheorgheni şi apoi aştepţi la una din cele trei curse de autobuz prin care se face legătura cu staţiunea. Ajuns acolo, pină-ţi rezolvi treburile, poate ai pierdut cursa înapoi şi aşteptaţi pînă la următoarea , care nu-i sigur că va coincide cu ora la care ai tren pentru a te putea întoarce de unde ai picat. Destule motive de a ne bucura cînd, la Gheorgheni fiind, i-am intilnit pe d-l Cornel Toader Cios, directorul lăcaşului de cultură din Lacu Roşu, venit şi dum­nealui cu treburi la Ghe­orgheni, mai precis la Biblioteca orăşenească de care aparţine. Să presu­punem că ne-am­ fi pro­pus să-l căutăm pe d-l Cios chiar în staţiune, am fi avut nenorocul să nu-l întilnim şi să consemnăm, cum din păcate s-a mai intim­pat, că uşa casei de cultură este zăvorită. Am f­i comis o greşeală, pen­tru că la această institu­ţie în afară de d-l Cios mai­ lucrează o singură­ persoană, pe post de bi­bliotecar­ cu jumătate de normă. Prin urmare, e firesc ca d-l Cios să nu fie la casa de cultură da­că are de rezolvat ceva in altă parte. —■ In condiţiile de-a­­cum, care-i viaţa institu­ţiei pe care o conduceţi ? — Nu este citutşi de pu­ţin de­ invidiat. Ieşim din­­tr-un sezon în care nu prea am avut oaspeţi, in 1991, din circa 400 de contracte încheiate pentru odihnă în Lacu Roşu au venit în staţiune doar aproximativ 300 de per­soane. în aceste condiţii veniturile pe care le-am realizat au fost de circa 25.000—30.000 lei. Situa­ţie financiară care nu ne permite­­ prea multe. De aceea, eu sunt persoana care face curăţenie, ope­rator cinema, ghid turis­tic, supraveghetor, organi­zator, zugrav şi tot ce vreţi. — E drept că sumele nu sunt grozave ; totuşi, din ce le-aţi realizat ? — Din închirieri de jocuri distractive — şah, remy, table, tenis de ma­să — contra sumei de trei lei de persoană, din pro­iecţii de filme — trei pe zi — (intrarea — şase lei) şi cam atit. Practicăm în­că taxe mai mult simboli­ce şi cred că e cazul să se modifice. — Ce aţi dori să aveţi şi să faceţi ? — Video prin cinema­tografie, mai multe trasee montane, o sală de spec­tacole şi, evident, mai mulţi oaspeţi,, cărora să le putem arăta frumuseţile zonei. Am vrea o disco­tecă (activitate la care a trebuit să renunţăm din motive de şubrezenie a­­ clădirii). Dorinţa mea cea mai arzătoare ar fi să se construiască la Lacu Roşu o casă de cultură de tip montan. Nu în ultimu-' rînd aş vrea să se rezolve — ar fi cazul — proble­ma poştei şi telefoane­lor (corespondenţa se ri­­dică­ doar de două ori pe săptămină), iar noaptea nu avem legătură telefo­nică cu exteriorul decit prin două linii directe, de la poliţie şi directorul sta­ţiunii. — întrevedeţi vreo po­sibilitate prin care aceste dorinţe, fireşti, să se împlinească ? — M-am gîndit mult, ca om care lucrează aici din 1956, şi am ajuns la concluzia că numai un întreprinzător, un om cu bani mulţi ar putea schimba în bine soarta staţiunii. E multă vreme de cînd nu s-a mai investit nimic; ori,­fără a se face îmbunătăţiri, au crescut taxele pentru cazare şi masă. în aceste condiţii n-avem nici o şansă să crească numărul turiştilor. Darea în locaţie de ge­stiune a spaţiilor de ca­zare nu rezolvă situaţia — este­ părerea mea per­sonală. Deci, cu părere de rău, activitatea casei de cultură nu se poate schimba decit în momen­tul în care întreaga situa­ţie din staţiune se va schimba. — Nu putem decit să-i dăm dreptate d-lui Cios şi să aşteptăm să apară întreprinzătorul cel bogat. AUREL A­ILUŢ rfiţi MIERCURI, 1 IULIE 1992 7,00 Programul Televi­ziunii Naţionale din Re­publica Moldova. Telema­­tin­al. 1­0,00 Actualităţi. Meteo. 10,20 Calendarul zilei. 10,30 Film serial. Veterinarul. 11,30 Bună ziua, America ! 1­2,15 Ora de muzică. 13,05 Familii pentru copii. 13,35 Docu­mentar artistic. 14,00 A­­ctualităţi. Meteo. 14,20 Civilizaţia montană. 14,50 Avanpremieră TV. 14,55 Preuniversitoria. 15,30 Teleşcoala. 16,00 Tineri interpreţi de muzică populară. 16,20 Lumea sportului. 16,50 Tragerea Pronoexpres. 17,00 Actu­alităţi. 17,05 Arte vizuale. 17,30 15, 16, 17, 18, 18,00 Reflector. 18,30 Studioul muzicii uşoare. 19,00 Studioul economic 19,30 Desene animate. 20,00 Actualităţi. 20,35 Sport 20,45 Film serial. Virginie îşi face de cap ! 21,45 în faţa naţiunii. 22,15 Pro muzica. 22,50 Universul cunoaşterii. 23,20 Cronica Parlamentului. Actuali­tăţi. 23,50 Lumea ideilor. 0,20 închiderea progra­mului. RTL FLUS 14,00 Wimbledon. 1992 20,45 Timpuri bune, tim­puri rele-serial german. 21,15 Castel la malul la­cului Worthi-serial ger- mnan. 22,15 Pe viaţă şi pe moarte-serial. 23,15 Teremagolzin. 24,00 Alas­­ca-serial american. 1,00 O familie extrem de sim­­patică-serial american. 1,30 Lupul aerian-serial­ american. 2,30 Dr. Mar­cus Welby-reluare. 3,30 Owen Marshall-reluare. ” CCS?fjpti§! Campionatele naţionale de scrimă pentru copii. IZVORUL MIERCUREA-CIUC — CAMPIOANA LA SPADĂ ! între 25—28 iunie, în premieră la Miercurea- Ciuc, s-au desfăşurat Campionatele naţionale de scrimă pentru copii, cele rezervate floretişti­­lor şi spadasinilor. La întreceri­­individuale şi pe echipe) au­­ participat un număr de 98 concu­renţi (54 la floretă şi 44 la spadă). O comportare cu totul deosebită au avut-o sportivii de la A.S Izvorul I Miercurea-Ciuc (antrenor Szakács Zsu­­zsana) — performera competiţiei, care în con­­fruntăril de pe echipe la spadă (la proba de flo­retă n-au participat), au reușit să se claseze pe primul loc (rezultatul constituie o mare surpri­ză), dispunind în finală de Tractorul I Brașov cu 5—4, după o intîlnire extrem de echilibrată : 1—0, 1—1, 1—2, 2—2, 3—2, 4—2, 4—3, și 4—4. In asaltul decisiv pentru ciştigarea titlului naţio­nal, Bilibok l-a învins pe Harbu cu 5—2, după ce braşoveanul conducea cu 2—1. Aşadar, Izvorul căruia nu i se acorda nici o şansă (gen Dane­marca la EURO'92), a reuşit să cucerească tit­lul naţional. De aseme­nea, merită menţionată şi evoluţia bună a echi­pei Flacăra Satu Mare (antrenori Lengyel Eva şi File Attila), care a lă­sat o frumoasă impresie, ocupînd în final primul loc la floretă. Clasamen­te : FLORETĂ — indivi­dual (primele 3 locuri) : 1. Nyisztor Alex (C.S. Satu Mare) — campion na­ţional, 2. Alex Schimidt (Crişul Oradea),­­3.­ Ja­kab Levente (Flacă­ra Satu Mare) ; echipe : 1. Flacăra Satu Mare —­campioană naţională, 2. Crişul I Oradea, 3. C.S.S.—­Steaua Bucu­reşti, 4. C.S.S. I Constan­ţa, 5. C.S. Satu Mare, 6. C.S.S. 1 Bucureşti­, 7 Crişul II Oradea, 8 C.SS. 1 Ploieşti, 9 C.S.S 2 Constanţa. 10. C.S.S. 2 Ploieşti. SfA^Ă — indi­vidual (numele trei locu­ri) : T. Riao Robert (Tran­torul I Brașov) — Cam­pion national. 2. Nyeszi- Alex. (C.S. Satu Mare) 3. Mihai Hozoc ( Tracto­rul I Bolsov) . . . 1­1. Mi­­haly Ervin, 11. P­ih­'k Károly (ambii M.­Ciuc) ; echipe : 1. Izvorul I Miercurea-Ciuc (Gáli, Mihály, Császár, Rusev, Bilibok) — campioană naţională, 2. Tractorul I Braşov, 3. Tractorul II Braşov, 4. Farul Constan­ţa, 5. C.5. Satu Mare, 6. C.S.U. Tg. Mureş, 7. Iz­vorul II Miercurea-Ciuc, 8. C.S.S. Olimpia Craiova. In încheiere, să amin­tim şi strădaniile organi­­zatorilor de a oferi con­diţii cit mai bune de des­făşurare a întrecerilor, fapt confirmat şi de d-l Azi, de la ora 16, la Topliţa, se va disputa ul­timul meci de baraj pent­­ru promovare în Divizia B de fotbal dintre Com­plexul Gălăuţaş şi Unirea Codlea. Partidă de mare atracţie, rezultatul ei ur­­mînd a decide cine va juca în „B“. . . Merum Re­ghin sau Unirea ? Cei din Codlea — pentru a-şi a­­tinge ţelul — cu neapă­rat­­nevoie de o victorie la minimum două goluri Halmágyi Ioan­­— preşe­dintele Comisiei centra­le de competiţii al foru­lui de specialitate, care a ţinut să mai adauge : ,,A fost o bună participa­re. Nivelul întrecerilor îl apreciez ca bun. Izvorul Miercurea-Ciuc, fără o prea mare experienţă, s-a mobilizat exemplar, furnizînd surpriza campio­natului, cîştigînd meritat titlul !“ diferenţă. . . Aşadar, d­in postura de „arbitru“ se află echipa harghiteanâ ! Pentru că sunt mulţi care prevăd o posibilă trucare a rezultatului, noi sperăm că intâlnirea se va desfă­şura corect, în spirit de sportivitate şi competiti­vitate ! Duminică, la Codlea, Unirea — Merum 3—2 (0-0). VALER PAŞCANU M W /S|| /îl AZI, UN MEC! DE BARAJ PENTRU „B“ »ADEVARUL HARGHITEI" MICA PUBLICITATE VTND Lada 1500 — lovită, frigider, aragaz, mobi­lă şi alte bunuri gospodăreşti. Relaţii la telefon 958/ 13491, Miercurea-Ciuc. (295) Colegii de muncă de pe şantierele harghitene, pe care a lucrat şi cel ce a fost bunul nostru prieten şi coleg ION MURAR, transmit familiei îndoliate sincere condoleanţe. Dumnezeu­ să-l ierte. Colegii de muncă. (296) / REDACTIA : Miercurea-Ciuc, str. Leliceni nr. 45. Telefoane : 20805, 20905, 11606/223. Administrația : telefon 20905. TIPOGRAFIA: Miercurea-Ciuc, str. Leliceni, nr. 43, telefon 20956. „A S C O­­ S. A." Șantierul t­ema-fc STR. ZORILOR NR. 34, TELEFON 12­780, 13 383 A N G A J E A Z A :­­ Lăcătuși sudori (pentru lucrări de construcţii­­montaj); • Zidari Angajările se fac pentru şantierul Miercurea-Ciuc, iar salarizarea se face pe bază de negociere, conform normelor legale în vigoare. OFERĂ SPRE VINZARE = ® Europaiet! • Beton marfă, toate sortimentele, de calitate supe­rioară (la cerere se execută și transportul). EXECUTA: ¦ Lucrări de construcţii montaj, atit pentru persoane­­juridice cit și pentru persoane fizice ■ O Elemente prefabricate din beton armat (pe bază de comandă). NU UITAŢI . Comucrînd cu ŞANTIERUL MIERCUREA­­CIUC al „ASCO S.A.“ veţi avea numai de cîştigat, preţurile — negociabile — fiind foarte avantajoase !

Next