Adevărul Harghitei, iulie-septembrie 1993 (Anul 5, nr. 779-831)
1993-09-15 / nr. 822
nul V., Nr. 822 Miercuri, 15 septembrie 1993 Prețul — 6 lei abonament. 10 lei/vinzare liberă... V. „Plecăm la drum cu doar două bășici în talpă, dar cît toată talpa” — Care sînt acestea, domnule inspector școlar general adjunct COSIEA CONSTANTIN? — Una de ordin financiar — gospodăresc, cealaltă privind necesarul de cadre. Ii dau dreptate domnului Pataki Pavel, contabilul nostru șef, care a apreciat, în cadrul consfătuirii cu directorii situaţia financiară dreptatastrofală, deoarece abia reuşim să acoperim salariile, nemairămînînd bani pentru material didactic, reparaţii şi alte dotări pentru şcoli. Rata inflaţieiface imposibil orice calcul anticipativ privind cheltuielile, adică degeaba facem planuri pentru că, pînă la urmă, banii nu le mai pot aco- peri. — Ce se întîmplă, atunci, cu investiţiile ? — Pentru acestea este prevăzută o rubrică separată de cheltuieli, şi în vara asta s-a lucrat bine de banii care i-am avut, dar nu mai avem alţii ca să finali-Azi, prmul clopoel în noul an de învăţămînt zem lucrările pe cele şase şantiere mari pe care le avem în judeţ. Aşa că, în mai multe şcoli se va preda în continuare, în trei schimburi. — Ziceaţi că nu stăm prea bine cu acoperirea posturilor... — Oricum, mai bine decit anul trecut, cînd am avut 1800 de suplinitori fără specialitate. In acest an numărul lor a scăzut la 1000. Cele mai afectate sunt limba română, liceul „Mihai Eminescu" din Topliţa are vacante chiar două catedre, şi limbile moderne, unde penuria este generală. Este adevărat că au venit în judeţ proaspeţi absolvenţi ai universităţii, — însă poţi să-i numeri pe degete, — acoperind în special disciplinele reale şi educaţia fizică. Partea proastă e că, dacă în mediul rural, pentru aceşti tineri se mai poate aranja ceva în ceea ce priveşte locuinţa, la oraşe nu este nici o speranţă, atîta vreme cît avem cadre titulare şi cu oarecare vechime care nu (Conf. în pag. a 3-a) Consemnare de IULIU CONDRAT din Soilita ( *in pag. a 2-a ) . „Eu cred că vom avea ulei în a doua jumătate a lunii în curs“ Şi uleiul ca şi zahărul este un produs care ajunge în judeţul nostru tot prin repartiţie centralizată, cu singura deosebire ca el nu mai este repartizat şi la acest, nivel aşa cum era repartizat zahărul, pe localităţi, unităţi, cantităţi ş.a.. m.d. ci se preia direct de la ICRA (S.C. „Harghita“ S.A.) în funcţie de nevoi şi posibilităţi financiare. Adică, dacă o societate comercială cu capital de stat mixt sau privat are bani şi condiţii de desfacere ridică atît cit vrea, din cit este, indiferent dacă e vorba de ulei în vrac sau îmbuteliat. Din nefericire pentru toţi — comercianţi şi consumatori — în mo-« mentul de faţă ulei nu mai există ! — Am insă o presimţire — ne spunea d-l Tankó Imre, directorul S.C. „Harghita“ S A., că în a doua parte a lunii în curs lucrurile vor intra în normal. Totul e să se clarifice povestea cu preţurile ! Semnalele primite la societate în legătura cu ele, nu sunt însă în măsură să ne facă vreo bucurie. După un telex primit de la Fabrica din Iaşi în 16 iulie a.c., preţul la uleiul vărsat urca de la 326 lei/litru la 420 lei/litru, pentru ca în 31 august un alt telex să-l modifice pe primul de la 420 la 901 lei/litru, fără TVA şi, desigur, fără adaos comercial. Din fericire, în perioada la care ne referim, în judeţul (Cont. în pag. a 2-a) ştefana drăghici Presimţirea domnului director IHITs fel.»^ Situația statistică a firmelor înmatriculate în Registrul Comerțului Harghita pînă la 31 iulie 1993 era următoarea: numărul firmelor înmatriculate — 3.714 ,• capitalul social subscris — 75.376.820 lei. Din acest total 3.162 de firme sunt, ca formă juridică, S.R.L. (societăți cu răspundere limitată) avînd un capital social subscris de 2.618.430 lei. Din 3.162 astfel de S.R.L., 3.132 au ca obiect de activitate comerţul. Acest gen de activitate a mers bine timp de aproape 3 ani. Acum situaţia s-a schimbat, mai ales datorită greutăţilor financiare pe care majoritatea firmelor le întîmpină în derularea activităţii. Această stare de fapt a dus în final la încetarea existenţei societăţilor care nu au putut supravieţui financiar. Astfel, s-a ajuns la radierea (pînă la 31 iulie) din Registrul Comerţului a 13 firme. Motivul? Inactivitate. Am ales din cele 13 un număr de 3 S.R.L. a căror activitate financiară la finele anului 1992 nu a fost foarte bună. „ALPINA“ S.R.L. (Miercurea-Ciuc). Obiect de activitate s comerț interne. Venituri totale — 171.157 mii lei, din care 170.164 mii lei din activitatea de bază. Cheltuieli totale — 143.521 mii lei, din care: materii prime și materiale 821 mii lei, salarii brute 2.002 mii lei. Costul mărfurilor vîndute — 133.494 mii lei. Taxe vamale pentru import — 3.585 mii lei. Profit net — 8.170 mii lei. „AGROALIMENTARA“ S.R.L. (Bălan). Obiect de activitate : comerţ. Venituri totale — 4.867 mii lei. Cheltuieli totale — 4.522 mii lei, din care 4.369 mii lei costuri aferente volumului total de activitate. Materii prime şi materiale 67 mii lei, salarii brute . 257 mii lei şi costul mărfurilor (Cont. în pag. a 3.a) ANA OGREZEANU Au apărut firmele falimentare la pagina 2 a SPORT Programul Televiziunii File din trecutul invătimitului romînisc in Harghita (IV) Continuăm cu cîteva date privind şcolile din bazinul Gheorgheni — Topliţa, în măsura în care documentele vremii ni le oferă, rămînînd ca o îndatorire de seamă a cadrelor didactice de specialitate să aprofundeze cercetările în acest domeniu. La Tulgheş — comună mare de pe Valea Bistricioarei, cu o populaţie majoritar românească şcoala, ca şi biserica, a beneficiat de sprijinul culturii moldoveneşti, primii dascăli fiind preoţii veniţi din Moldova. Prima atestare a şcolii o avem, însă, numai din anul 1867, în Conspectul din 30 noiembrie fiind amintită, printre alte şcoli din zonă şi cea din Tulgheş, ca avînd cantor docent, respectiv învăţător salariat. Posibilităţile materiale ale localităţii, ca şi dragostea faţă de carte a oamenilor locului au dus, în 1881, la construirea unei şcoli din piatră în locul celei de lemn de pînă atunci. In acelaşi an se consemnează ca DOCENTE SUPLENTE. Ioan Hurubean. De fapt, familia Hurubean a dat mai mulţi oameni de cultură, militanţi pentru dezvoltarea comunei. Printre alţi dascăli ce s-au ocupat de pregătirea învăţăceilor de a- i amintim şi pe cei din familia Dobrean (Cont. în pag . 3 a) Prof. M. FIUMON In pag. a 4-a : PUBLICITATE Lins ar fi să fie adevărat! În 8 septembrie a.c. Primăria municipiului Miercurea-Ciuc a primit o adresă — prima de acest fel — prin care Consiliul Judeţean Harghita — Direcţia Programe, Prognoze şi Buget-finanţe aduce la cunoştinţa Primăriei că : „vi s-a repartizat 5650 buc. aragaze pentru schimb pe luna septembrie a.c. Cantităţile de butelii le veţi primi de la S-C. „Peco" Harghita — depozitul Miercurea-Ciuc". (Adresa este semnată de Dir. adj. Antal Sándor). Faţă de cuprinsul acestei adrese d-l viceprimar Erdei István ne-a spus : „Dacă se adevereşte şi vom primi aceste butelii va fi foarte bine, pentru că acest număr ar mulţumi populaţia municipiului. Nu ne rămîne decit să trimitem un delegat din partea Primăriei care să fie pre-, zent la împărţirea lar. Vom vedea atunci dacă se ţine sau nu cont de această repartizare. Bine-ar fi să se ţină cont ■ Va fi aşa, va fi altfel ? Promitem să revenim cînd vom cunoaşte datele problemei. AURELIA ILUT