Adevărul Harghitei, octombrie-decembrie 1994 (Anul 6, nr. 1039-1089)

1994-10-14 / nr. 1046

­ Undă verde pentru intro­ducerea gazului metan în oraşele Topliţa şi Gheorgheni . Şi totuşi, gazul „răsare“ tot de la­­ Bucureşti Intr-unul din numere­le trecute publicam HO­TĂRÂREA GUVERNULUI ROMÂNIEI privind apro­barea Studiilor de feza­bilitate a obiectivelor de investiţii „Reţele de distribuţie a gazelor na­­turale în oraşele Topli­ţa şi Gheorgheni“. Do­cument deosebit de im­portant pentru Cetăţenii din cele două localităţi harghitene ce poartă semnătura domnului Ni­­colae Văcăroiu, primul ministru, a domnilor Oc­­tav Cosmâr­că, secretar de stat, şeful Departa­mentului pentru Admi­nistraţie Publică Locală, Fiorin Georgescu, minis­tru de stat, ministrul fi­nanţelor, Dumitru Po­­pescu, ministrul indus­triilor. Am ţinut, nea­părat să amintim nomi­nal semnatarii acestei hotărâri pentru a risipi orice dubii asupra în­doielilor care mai per­sistă în rândul unor ce­tăţeni din cele două lo­calităţi privind „unda verde“, (dată tot de la Bucureşti, şi nu de aiu­rea), pentru introduce­rea gazului metan in o­­raşele Topliţa şi Gheor­gheni. Dar până să se ajun­gă la împlinirea acestei hotărâri, care va fi fără îndoială una dintre cele mai remarcabile reali­zări în folosul oamenilor din această zonă (se ştie că după temperaturile înregistrate, zonele To­pliţa şi Gheorgheni sunt polul frigului din Ro­mânia), s-au făcut efor­turi extraordinare. Şi pentru ca totuşi să se cunoască artizanii aces­­tei de excepţie realizări să-i amintim, deopotri­vă, pe domnii TOADER BENDRIŞ, primarul ora­şului Topliţa şi MIRCEA DUŞA, viceprimarul ace­luiaşi oraş.­­L-am fi a­­mintit cu mare plăcere şi pe d-l Dezsi Zoltán, primarul oraşului Gheor­gheni, fiindcă şi cetăţe­nii acestui oraş vor fi beneficiarii introducerii gazului metan, dar n-avem motive s-o fa­­cem­. Pentru că dumnea­lui, prins până peste cap în UDMR, a făcut cu totul şi cu totul alte dru­muri, prin alte zări şi ţări, şi nu la Bucureşti, pentru a pune ... umă­rul la grăbirea introdu­cerii gazului metan in casele­­ cetăţenilor din Gheorgheni care s-au votat şi propulsat în scaunul de primar. Dum­nealui a fost preocupat în acest răstimp de tot (Cont. in Prtfoi H 3 di) . GHEORGHE CHI­ER ____ fannal iunul VI., Nr. 1046 _________VINERI, 14 OCTOMBRIE 1994________ PRETENŢII ABSURDE Cererea unor fruntaşi maghiari de la noi, ca a doua limbă oficială într-un stat unitar să fie de culoare roşu, alb, verde, începe să îngreţo­­şeze lumea Sunteţi ne­stăpâniţi, ..«inilor. Am uneori sentimentul că luaţi buna noastră cu­viinţă drept prostie. Una peste alta, cred că aşa şi este. Noi am fost cei care am greşit. Indife­rent de regimurile po­­litice, de fiecare dată opresiunii i-am răspuns prin bunăvoinţă, obtuzi­tăţii prin deschideri ne­per­mis de largi, lipsei de bună credinţă cu un ne­măsurat şi de neiertat revers al ei. Vina cea mai mare o poartă cel ce a încuviinţat o regiu­ne autonomă, fără să fi ţinut cont mei cât e negru sub unghie de in­­teresele ţării şi de nu­mărul de români aflaţi în această falsă alcătui­re geografică. După re­voluţie, continuând în­tr-un fel greşelile tre­cute, le-am accentuat, pornind de la o euforie reală la noi, strunită şi calculată spre divizare­a celor ce şi-au alcătuit partidul UDMR-ist cu mult înainte de revolu­ţie. Sentimentele pot fi pândite, iar folosul stors din ele, calculat, mai a­­les atunci cân­de a face cu firea u un­ui, naiv de încrezătoare şi copilăresc de entuziastă. Ca ardelean şi având destui prieteni din etnia ce se vrea acum altceva, am absoluta convinge­re că gândul de azi al unor extremişti este re­zultatul propriilor noas­tre greşeli. Văzând un coleg armean cum se bifurcă permanent, ca un mare disident, ca re­prezentantul unei etnii, care, slavă Domnului, a făcut în ţara asta cam tot ce-a vrut, simt une­ori că mă apucă o fine pe care cu greu mila stăpânesc. Ce vreţi, dom­­nilor ? Nu credeţi că e cazul să puneţi frână u­­nor pretenţii absurde ? Toate au o margine, un capăt, dincolo de care începe­­altceva, la un­guri acest altceva începe să prindă contururi de-a dreptul vrăjmaşe. Cine le e sfătuitorul ? Cre­dibilitatea unui părinte Tőkés a scăzut sub orice limită, tocmai din cau­(Colf in pag . 3-a) PETRE SALCUDEANU C,Vocea României“, marți, 11 octombrie 1974) Fabrica de bere a „împlinit“ 20 de ani! Fabrica de bere, actuala S.C. Bere M.-Ciuc S.A.", a fost pusă în funcţiune — iniţial cu o capacitate de 200.000 hl/an — în 1974 0 In 1980 capacitatea acesteia s-a mărit la 455.000 hl/an 0 In 1981 a a­­vut loc punerea în funcţiune a secţiei de capsule 0 In 1982 s-a inaugurat secţia de malţ, cu o ca­pacitate de 11.000 tone/an , în 1994 unitatea s-a privatizat prin metoda MEBO. La acest moment aniversar urăm conducerii, co­lectivului de specialişti şi lucrătorilor acestei uni­tăţi atât de prezente în viaţa noastră de zi cu zi, multe succese pe mai departe şi un călduros LA MULTI anii T S-A CONSTITUIT FILIALA HARGHITA A ORGAN; 'AŢIEI „CERCE­T­AŞII ROMÂNIEI“ S-a constituit, de curaj«, la Miercurea-Ciuc, Fi­liala Harghita a organ« aţiei „Cercetaşii României". Conform protocoalelor­ încheiata la nivel naţional, organizaţia se bucură de sprijinul Ministerului In­­văţământului, Ministerului Tineretului şi Sporturilor, Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de In­ ■ terne şi al prefecturilor. Cei interesaţi pot obţine detalii asupra modului de organizare şi specificului activităţii acestei orga­nizaţii la Liceul „Octavian Goga“ din Miercurea- Ciuc, catedra de sport. In atenţia veteranilor de război Comitetul judeţean Harghita al veteranilor război aduce la cu­noştinţa celor interesaţi că a apărut o nouă lege — nr. 44 din 1 iulie 1994 - LEGEA PRIVIND VETE­­RĂNII DE RĂZBOI, PRE­CUM ŞI UNELE DREP­TURI ALE INVALIZI­LOR Şl VĂDUVELOR DE RĂZBOI, publicată în Monitorul O­ficial al Ro­mâniei nr. 172, joi, 7 iulie 1994. N­oua lege prevede drepturi şi pentru locu­itorii din provinciile ro­­mâneşti vremelnic ocu­pate în perioada 1940— 1945, care au fost încor­poraţi sau mobi-ll­aţi in mod obligat­oriu şi au luptat in a m­a te ic al­tor state — în cazul in care şi-au păstrat sau do­bândit cetăţenia română şi domiciliul în România. Aceştia devin veterani de război şi se iau în evi­denţă, dacă dovedesc cu acte legale participarea pe front. Această confir­mare se face prin livre­tul militar, adeverinţe (Cont. In Pan a 3-a) Preşedinte Lt. col. (r.) AFLOAREI GHEORGHE Prețul — 29 lei abonamentul, 40 lei/vânzare liberi FEDERAŢIA JUDEŢEANĂ A SINDICATELOR LIBERE HARGHITA C.N.S.LR.—FRĂŢIA MIERCUREA-CIUC COMUNICAT Federaţia Judeţeană a Sindicatelor Libere Har­­ghita — CNSLR FRAŢIA, având în vedere încercă­rile de spargere a acestei organizaţii judeţene de către d-l Györgypál János, care şi-a exprimat in­tenţia de a participa la formarea unei alte struc­turi sindicale în colaborare cu politicul, îşi reafir­mă independenţa faţă de organizaţiile puterii şi ad­ministraţiei de stat, de partidele politice, de alte formaţiuni din sistemul instituţional politic, precum şi de patronat, păstrându-şi unitatea organizatorică şi de luptă sindicală, militând pentru un sindica­lism autentic, în favoarea membrilor de sindicat. Orice altă manifestare contrară acestor principii adoptată fără consultarea organelor statutare de conducere ale Federaţiei Judeţene a Sindicatel­or Libere Harghita — CNSLR — FRAŢIA este declarată nulă de drept. Respingem orice intenţie de atragere a sindicate­­lor în competiţia politică, aceasta reprezentând un fenomen primejdios pentru mişcarea sindicală. De asemenea în conformitate cu articolul 13 şi 14 alin. a, din statutul Federaţiei Judeţene a Sindicatelor Libere Harghita — CNSLR — FRAŢIA, organizaţiile sindicale membre ale federaţiei care vor participa la formarea unei noi structuri sindicale la nivel de judeţ vor fi suspendate din calitatea de membru al FJSLH — CNSLR — FRĂŢIA. Suspendarea va începe odată cu depunerea In scris de către sindicate a cererilor de retragere sau dezafiliere.­ PREZIDIUL LIDERILOR FJSLH - CNSLR _ FRAŢIA în legătură cu sciziunea sindicală #■ MIERCURI a sosit CNSLR „Frăţia" coi­armarea desfacerii contractului de muncă a domnului Györgyp .4 Iá­nos, fost preşedinte al FJSLH. 0 TOT MIERCURI a avut loc şedinţa de con­stituire a Federaţiei Sin­­dicatelor Democratice Harghita, în cadrul că­reia s-a discutat statu­tul „noului născut“. Au fost prezenţi lideri de sindicat din zona Odor­­heiului Secuiesc, care constituie majoritatea „aripii Ciorbea“, din Miercurea-Ciuc şi unul singur din Gheorgheni. O O INTArVi LARE CIUDATh. Marp a­u avut o discuţie cu d-l ing. Dombi Gábor, lider al sindicatului de la S. G .,Oţeluri speciale" S.A. din Cristuru Secuiesc, care s-a pronunţat că nu-il interesează p­olitica, ci doar revendicările sa­lariate sau de natură socială ale angajaţilor, şi din această perspecti­­vă afilierea la o federa­(Cont. în pag. a 2-di IULIU CONDRAT

Next