Adevărul Harghitei, octombrie-decembrie 1996 (Anul 8, nr. 1506-1573)

1996-12-04 / nr. 1552

Anul VIII., Nr. 1552 MIERCURI, 4 DECEMBRIE 1996 • Prețul-69 lei prin abonament, 100 Iei la vânzare liberă N­e-ar place să ne distrăm, dar... AURELIA JEUŢ Gândindu-ne la componenţii noului Parlament al României, aproape fără nici un efort ne revin în memorie secvenţele văzute pe postul televiziunii naţionale, în decursul anilor, surprinse în sala Parlamentului — imagini de-a dreptul comice­­ ale unor demnitari plictisiţi, obosiţi, cu ochii închişi, ciugulindu-şi pe furiş din merinde, răsfoind reviste, romane, scărpinându-se, hârjonindu-se sau debitând cu dezinvoltură de la înălţimea tribunei tot felul de “perle”. Nu putem să nu ne întrebăm dacă noii sosiţi vor fi “mai proaspeţi” doar la început sau de la începutul şi până la sfârşitul mandatului. Ar fi interesant de ştiut dacă cei surprinşi în ipostazele atât de hilare s-au văzut pe pelicula care i-a imortalizat. Şi, dacă da, să ştim dacă s-au simţit, măcar, jenaţi. Aceste imagini se vor şterge cu greu din memorie. Mai mult, ele au condus la formarea unei anumite păreri despre parlamentari, părere care nu le este deloc favorabilă noilor parlamentari şi nu le va fi uşor să o schimbe, mai ales dacă “ochiul magic” va surprinde şi din rândul acestora persoane îndeletnicindu-se cu altceva decât se cuvine unui demnitar. Ne aşteaptă şi îi aşteaptă (şi pe noii aleşi) vremuri grele­­ dacă e să luăm în considerare nu promisiunile, pe care le-am auzit în campania electorală, ci previziunile unor politologi şi economişti demni de încredere. Realitatea este că ne-ar place să ne distrăm, dar mai întâi de toate ne-ar place să recunoaştem, în cei aleşi să conducă ţara, oameni responsabili, civilizaţi şi inteligenţi, oameni care să ne inoculeze, prin seriozitatea atitudinii lor şi mai ales a deciziilor, încrederea că în tot ce fac, primează interesul pentru ţară, pentru popor. Dacă vrem spectacol, putem să-l vedem într-o sală de spectacole. Credem, că nimeni nu-şi doreşte ca sala Parlamentului să devină sală de spectacole. Nimeni nu-şi doreşte să asculte discursuri fără scop şi finalitate. Sunt mult prea multe lucruri importante, care încă nu și-au găsit rezolvarea pentru a se irosi timpul fără rost. ­­a Braşov a avut joi loc, la sfârşitul săptămânii trecute, în organizarea World Association of Newspapers (FIEJ), Consiliului Europei, Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor, Asociaţiei Române a Editorilor de Presă şi “Gazetei de Transilvania”, seminarul internaţional “Presa şi minorităţile etnice”. La dezbateri au participat reprezentanţi ai presei scrise regionale şi locale în limba română, ai presei în limbile minorităţilor naţionale (maghiară, germană, albaneză, turcă, greacă, armeană, croată), sociologi, reprezentanţi ai Consiliului pentru Minorităţi Naţionale, Mustafacv Khastan, din Kyrgystan, ţară cu 80 de minorităţi la 4,5 milioane de locuitori. Invitaţii străini­­ şi, totodată, moderatorii seminarului - d-l MAX SN­YDERS, redactor şef la “Ultrechts Nieuwsbland” (Olanda), fost preşedinte al Institutului Internaţional al Presei, MIA DOOMAERT, corespondent la Paris al ziarului belgian “De Standaard”, ex-preşedinte al Federaţiei Internaţionale a ziariştilor şi ARYALYNN ABARE MAMANE, director de programe la FIEI, toţi cu bogată experienţă în domeniu, au prezentat­­ din punct de vedere al evoluţiei în timp - relaţia majoritate naţională - minoritate etnică în vestul Europei.­ Exemplificările invitaţilor au creat până la urmă senzaţia reconfortantă că, în România, aşa-zisele “probleme fierbinţi” sunt mult mai puţin acute chiar decât în unele ţări cu nivel de dezvoltare înalt şi cu tradiţie democratică seculară (ca să nu mai vorbim de zonele cu probleme din Europa Centrală),indiferent de culturile cărora le aparţin minorităţile. In schimb, percepţia noastră este hipersensibilizată de răbufnirea bruscă a acestora şi de lipsa de experienţă în a recepta pretenţiile excentrice ale unor reprezentanţi, mai mult sau mai puţin autorizaţi, ai minorităţilor. “Toleranţa - spunea d-l Max Snijders - nu trebuie să vină doar din partea majorităţii, ci şi a minorităţilor, care sunt uneori mai intolerante decât majoritatea. Am constatat că minorităţile din România sunt atât de centrate pe propria lor etnicitate, încât am * (Continuare în pag. 2.) MIHAIL GROZA braşo\^* Seminarul internaţional —-----------— ? “Presa şi minorităţile etnice” ■ “Presa nu rezolvă problemele, dar își poate educa cititorii CUM să trăiască cu ele nerezolvate”... La Băile Tuşnad despre “Inteligenţa artificială” In staţiunea Băile Tuşnad, a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute o dezbatere pe tema­ “Inteligenţa artificială” - organizată de Fundaţia Pro­­economica, la care au participat: domnii prof. dr. Ion Ivan, Drd. ec. Breda Lukács şi studenţi de la A.S.E., precum şi conducerea localităţii amintite. Acest eveniment a avut ca oaspete de onoare pe d-l prof. dr. ALAIN CARDON de la PSI-INSA, Facultatea de Ştiinţe din ROUEN-Franţa. Discuţiile s-au desfăşurat în incinta restaurantului “Veveriţa”, unde d-l Breda Lukács - preşedintele fundaţiei-gazdă, a prezentat, în introducere, realizările acesteia şi a înmânat oaspetului Diploma de Onoare a Fundaţiei Pro­­economica. D-l primar, în cuvântul său, şi-a exprimat dorinţa realizării unei înfrăţiri între oraşul Băile Tuşnad şi un oraş din Franţa. D-l profesor A. Cardon a prezentat pe scurt principalele preocupări ale institutului din Rouen şi a punctat unele aspecte legate de integrarea tinerilor care lucrează în domenii ca: inteligenţă artificială, probleme curente ale economiei şi probleme de afaceri. De asemenea (Continuare în pag. 2.) DANIEL ȘERBAN Surse din conducerea PNŢCD afirmă că sunt şanse ca Virgil Măgureanu să rămână în funcţie Virgil Măgureanu va rămâne în continuare la conducerea Serviciului Român de Informaţii, au relatat agenţiei A.M. PRESS surse din conducerea PNŢCD. Deocamdată toate numele care au fost vehiculate pentru preluarea conducerii SRI au fost trecute în planul secund al discuţiilor. Virgil Măgureanu, afirmă sursele, “i-a mărturisit preşedintelui nostru, Ion Diaconescu, că a contribuit într-o măsură substanţială la câştigarea, corectă de altfel, a alegerilor” şi s-a arătat fidel noii configuraţii de conducere a României. Măgureanu a mărturisit că este în stare să-şi schimbe chiar atitudinea faţă de anumite persoane pe care dintr-un motiv sau altul “le-a ignorat până acum.” Deocamdată o decizie fermă nu a fost luată, urmând ca discuţia finală să se poarte cu președintele României, d-l Emil Constantinescu. Remetea. Cea mai performantă fabrică de lapte praf maternizat din România­ în probe tehnologice în urmă cu 42 de ani, în comuna harghiteană Remetea prindea contur cea dintâi fabrică de lapte praf din România. O premieră cu totul aparte, cu dotări de “vârf’ pentru acel an 1954, în pofida tuturor greutăţilor, şi n-au fost deloc puţine şi neînsemnate, de la Remetea au fost expediate cu destinaţia “copiii României”, zeci de mii de tone de lapte praf. Acolo s-au plămădit cele mai noi - pentru acele vremuri - sortimente de lapte praf. Precum Glavilact 1 şi 2, Lactosan, Materna, destinate­, în exclusivitate, farmaciilor din ţară. Era nevoie de lapte praf maternizat, de o calitate superioară sortimentelor existente. Satisfacerea acestor cerinţe s-a făcut prin import. Cu preţuri piperate, în valută forte. Era nevoie, mersul vieţii îl impunea, să avem noi, în ţară, o asemenea fabrică care să producă lapte praf maternizat. Şi, de la idee la fapte n-a fost decât un... pas mare care s-a făcut tot spre Remetea. N-a fost deloc uşor. Mai ales că preţul unei asemenea fabrici, importată de la producători (Continuare în pag. 2.) GHEORGHECHIPER Reprezentanţii UDMR au votat, cu o majoritate zdrobitoare, participarea la guvernare în cadrul şedinţei extraordinare a Consiliului Reprezentanţilor UDMR, desfăşurată la Bucureşti, au fost dezbătute problemele legate de negocierile privind participarea Uniunii la guvernare. Preşedintele Markó Béla a prezentat o informare amănunţită privind rezultatele obţinute de echipa de negociatori. A urmat o dezbatere şi analiză a situaţiei create ca urmare a succesului UDMR în alegerile generale şi prezidenţiale. Mulţi dintre vorbitori s-au pronunţat pentru folosirea acestei şanse pentru a contribui, alături de partenerii din coaliţia democratică, la schimbarea aşteptată de electoratul din România, la scoaterea ţării din criză. După dezbaterile care au durat aproape cinci ore, Consiliul Reprezentanţilor a adoptat cu o majoritate zdrobitoare de voturi (trei voturi împotrivă şi două abţineri), participarea UDMR la guvernare şi a mandatat echipa de negociatori să continue dialogul. (A.M. PRESS)

Next