Adevărul Harghitei, aprilie-iunie 2002 (Anul 14, nr. 2907-2967)

2002-04-16 / nr. 2916

• Pagina a 4-a • 16 aprilie 2002 • Adevărul Harghitei Forumul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă aBI­M * * . . . * Rolul şi importanţa "Agendei locale 21" (Urmare din pag. 1) ecologică a unor zone afectate şi modernizarea tehnologică a unor procese de producţie. De asemenea, în baza acordurilor bilaterale cu ţări din Europa ■Occidentală şi cu asistenţa acordată de Banca M­o­n­­d i­a­l­ă pentru proiecte GEF şi a Pactului de Stabilire au fost promovate proiecte de interes local privind alimentarea cu apă potabilă şi îmbunătăţirea calităţii apei, a gestionării deşeurilor menajere. Petru Lificiu a reafirmat disponibilitatea ministerului pe care-l conduce "de a susţine dezvoltarea unor parteneriate cu autorităţile locale, agenţii economici şi societatea civilă pentru promovarea investiţiilor necesare dezvoltării durabile a fiecărei localităţi". Reprezentantul Ministerului Administraţiei Publice, secretarul de stat Romeo Postelnicu, a scos în evidenţă faptul că un obiectiv important al reformei administraţiei publice locale este acela de a conştientiza mai bine rolul pe care autorităţile locale trebuie să şi-l asume în procesul complex de dezvoltare a colectivităţilor. El a precizat că prin Legea administraţiei publice locale se permite autorităţilor locale să pună mai eficient în valoare resursele materiale şi umane, să promoveze o dezvoltare economico-socială durabilă în teritoriu. In acest domeniu consiliile locale şi judeţene au atribuţii bine definite, printre ele numărându-se: • adoptarea de strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială • participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală şi de cooperare transfrontalieră, de înfrăţire cu autorităţi similare din alte ţări , participarea, cu capital sau cu bunuri, la constituirea de societăţi comerciale sau la înfiinţarea unor servicii de interes public local sau judeţean. Romeo Postelnicu a subliniat faptul că în cadrul proiectului "Agenda Locală 21" autorităţile administraţiei publice din 9 oraşe pilot din România sunt ajutate "efectiv să-şi elaboreze strategii" de dezvoltare economico-socială şi planuri de acţiune. La rândul lor, strategiile locale care şi-au demonstrat valoarea operaţională­­ în funcţie de problemele specifice din localităţile pentru care au fost gândite şi elaborate­­ vor fi experienţe interesante, sugestii stimulatoare şi pentru alte instituţii similare din ţară". Călin Georgescu, directorul executiv al Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă, a subliniat că "Agenda Locală 21" nu poate fi concepută fără cooperare la nivel judeţean şi naţional. De asemenea, planurile de acţiune trebuie să se constituie ca parte integrantă a dezvoltării ţării. în opinia sa, cooperarea regională este în primul rând o probă a capacităţii de a face parte din NATO şi Uniunea Europeană. El a spus că "nimeni nu contestă că astăzi statele din Europa de Sud-Est se confruntă cu o serie de provocări: forma investiţională, necesitatea finanţării sectoarelor infrastructurale, îmbunătăţirea capacităţii de management a fondurilor alocate proiectelor". Călin Georgescu a scos în evidenţă faptul că Forumul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă este un pas important într-o cale lungă şi deloc uşoară care "va permite transformări fundamentale pentru România modernă, capabilă să facă faţă provocărilor lansate la începutul noului mileniu ". Emisarul regional al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, Mihai Răzvan Ungureanu, a amintit că un principiu esenţial al adoptării acestui Pact în ceea ce priveşte problemele regionale şi locale îl constituie faptul că actualele priorităţi naţionale sau sud-est europene trebuie stabilite de aşa manieră încât să ofere şanse suplimentare­ zonelor mai puţin dezvoltate "pentru ca acestea să poată remonta handicapul decalajului economic sau social faţă de zonele cu rezultate mai bune, înaintea desăvârşirii procesului de integrare". Programul de măsuri al Pactului, menite să sprijine dezvoltarea regională sud-est europeană implică: • îmbunătăţirea colaborării dintre beneficiari şi comunitatea donatorilor în ceea ce priveşte capacitatea generală de stabilire a priorităţilor, inclusiv la nivel naţional şi local, precum şi cea de implementare, monitorizare, evaluare a proiectelor selectate • conceperea unor strategii regionale de dezvoltare a fiecărui partener • asumarea de către statele beneficiare ale Pactului a unui grad sporit de interes pentru dezvoltarea şi implementarea iniţiativelor locale şi prin implicarea autorităţilor locale. "Un parteneriat real între statele din regiune şi comunitatea statelor donatoare, între state şi comunităţile locale necesită o implicare maximă a ambelor părţi. Fără aceasta, activitatea generală de dezvoltare regională rămâne doar un concept bilateral şi unul regional", a subliniat Mihai Răzvan Ungureanu. în opinia lui Mircea Maliţa, preşedintele Fundaţiei Universităţii Mării Negre, principala idee care se poate reţine în urma întâlnirii de la Miercurea-Ciuc "este angrenarea societăţii civile în marile procese de transformare economică şi politică. Intrarea în joc a oraşelor, care sunt subiectul principal al "Agendei Locale 21", e o ilustrare a lărgirii sferei de actori ai vieţii politice, economice, sociale". Domnia sa a subliniat că în oraşe se întâlnesc toate problemele comunităţii care, prin complexitatea şi mărimea lor în continuă creştere, sunt adevărate provocări "la ştiinţa şi arta gestiunii, la asigurarea culturii şi a păcii sociale. Este un efort uriaş pentru oraşe, care poartă povara crizelor și a grijilor cotidiene". Ar fi necesar sa funcţioneze nu­­ d­oar procesul de a sarcinilor, ci si cel financiar La sesiunea din după-amiaza zilei de joi, 11 aprilie a.c. sesiune dedicată "Mijloacelor şi rolului administraţiei centrale în sprijinirea administraţiei locale în procesul de aderare la Uniunea Europeană", nu a fost prezent, aşa cum se anunţase, ministrul Administraţiei Publice, d-l Octav Cozmâncă. în cadrul acestei sesiuni au avut loc intervenţii­­ privind mijloacele legale, instituţionale şi administrative şi rolul lor în promovarea administraţiei locale, mijloace financiare şi oportunităţi de investiţii în promovarea administraţiei locale, precum, şi privind întărirea capacităţii­ locale pentru a îndeplini standardele şi­­ cerinţele UE­­ ale reprezentanţilor ministerelor, respectiv d-na Daniela Gheorghe şi d-nii Romeo Postelnicu, Petru Lificiu, Mihai David, Andrei Popescu. Din spusele vorbitorilor reţinem: s-a subliniat rolul şi importanţa fondurilor de pre-aderare la UE (Ispa, Life, Sapard), cu menţiunea să nu se uite că Programul SAPARD se adresează comunelor; referitor la mij­loacele financiare şi oportunităţi de investiţii în promovarea administraţiei locale este necesar să se renunţe la principiul de a se aştepta investiţii doar de la buget, fiind necesară promovarea ideii de abilitare a autorităţilor locale în atragerea investitorilor străini; majoritatea reprezentanţilor autorităţilor administrative de la oraşe şi comune şi-au îndreptat atenţia către drumuri, apă şi canalizare, precum şi înspre turism, celelalte segmente, la fel de importante pentru societatea româ­nească, ce contribuie la întărirea capaci­tăţii locale pentru a îndeplini standardele şi cerinţele UE sunt lăsate adesea de iz­belişte; s-a mai amintit şi de superficia­litatea activităţii unor primari, manifes­tată inclusiv prin neparticiparea la cons­fătuirile Consiliului de dezvoltare regională... Lucrările sesiunii, pe marginea temei menţionate, au continuat cu discuţii - unele din aceste intervenţii, am putea spune chiar furtunoase, neavând nimic comun cu parteneriatul între autorităţile locale, oameni de afaceri şi societatea civilă - , concluzii şi propuneri privind dezvoltarea capacităţii instituţionale a administraţiei locale şi promovarea investiţiilor necesare dezvoltării durabile a fiecărei zone. O scurtă radiografie a celor spuse de cei care au reprezentat autorităţile administraţiei locale, la această sesiune, se prezintă astfel: • printre obstacolele dezvoltării durabile a comunităţilor locale se număr şi cele două­ tipuri de autonomii: administrativă şi financiară • ar fi necesar să funcţioneze în mod real nu doar procesul de descentralizare a sarcinilor, ci şi cel financiar • unele articole ale Legii 215/2001 nu sunt în folosul comunităţii locale, dând multă bătaie de cap primarilor • prefecţii au prea multă libertate de a decide în ceea ce priveşte soarta primarilor • programul Sapard ar trebui orientat şi spre unele cartiere din marile oraşe, întrucât acestea nu simt nici măcar la nivelul unor comune: GETA DUȘA .

Next