Adevărul Harghitei, iulie-septembrie 2002 (Anul 14, nr. 2968-3032)

2002-07-02 / nr. 2968

• Pagina a 2-a • 2 iulie 2002 Consfătuire naţională psihiatrică in Miemra­ Cin c­ âţiva zeci de medici psihiatri din mai multe judeţe ale ţării au participat la cea de a doua ediţie a Consfătuirii naţionale de psihiatrie. Manifestarea organizată de Asociaţia Psihiatrică Română şi Fundaţia "Cry for help", s-a desfăşurat în perioada 27-30 iunie şi a avut ca temă tulburările afective şi comportamentul autolitic. Deschiderea oficială a lucrărilor a avut loc vineri, 28 iunie,­la Casa de studii "Jakab Antal" de la Şumuleu-Ciuc în prezenţa oficialităţilor locale şi judeţene. Medicul psihiatru Veress Albert, unul dintre organizatori, spune că seria dezbaterilor pe marginea tulburărilor afective şi a comportamentului autolitic se desfăşoară la Miercurea-Ciuc din cauza ratei ridicate a sinuciderilor înregistrate în judeţul Harghita. Veress Albert a precizat că Harghita este pe locul doi în topul sinuciderilor, după judeţul Bihor. Medicul psihiatru harghitean a elaborat un studiu despre fenomenul suicidal din judeţ în perioada 1990-2000. Potrivit studiului, în anii '90 se înregistrau 20 de sinucideri la suta de mii de locuitori urmând ca până în 1998, acest număr să crească la 44, pentru ca apoi să scadă la 33 în anul 2000. Prof. Vasile Chiriţă, preşedintele Asociaţiei Psihiatrice Române, a afirmat că tema abordată în cadrul consfătuirii de la Miercurea-Ciuc este de o importanţă majoră şi este nevoie de studii şi cercetări pentru ca aceste probleme să îşi găsească o rezolvare în prevenirea fenomenului suicidal. "Tot ce se va întâmpla în aceste zile la Miercurea-Ciuc va fi benefic atât pentru noi, cât şi pentru comunitate", a subliniat prof. Vasile Chiriţă. EMIL GROZA Adevărul Harghitei "Cartonaş galben"... (Urmare din pag. 1) în încheierea şedinței a vorbit ministrul Administraţiei Publice, care a cerut o sintetizare a tuturor problemelor şi propunerilor prezentate "pentru a le discuta cu toți colegii de cabinet şi apoi să urmărim punctual rezolvarea lor. Problemele ridicate sunt în concordanţă cu realităţile pe care le trăim, cu legislaţia pe care suntem chemaţi s-o aplicăm. Ele pot fi rezolvate de administraţia publică locală harghiteană împreună cu Guvernul". Octav Cozmâncă a subliniat importanţa pe care o are aplicarea legilor fondului funciar, considerând că ele constituie o problemă extrem de serioasă. "Vă rog insistent să vă luaţi măsurile corespunzătoare pentru a aplica cât mai repede şi mai corect legile fondului funciar. Este deocamdată un "cartonaş galben" pentru județ. Sigur, vă apreciez și vă felicit pentru ce aţi făcut în 2001 şi 2002", a adăugat ministrul Cozmâncă. Domnia sa s-a referit şi la: • rectificarea bugetului pe acest an. Sumele asigurate prin această rectificare vor fi îndreptate spre activităţi prioritare cum ar fi: învăţământ, agricultură, asigurarea încălzirii etc. • prevenirea adoptării unor hotărâri ale consiliilor locale, a unor decizii ale primarilor neconforme cu legea. La finalul întâlnirii Octav Cozmâncă şi-a exprimat mulţumirea faţă de felul în care au colaborat reprezentanţii primăriilor, Prefecturii, Consiliului judeţean şi ai serviciilor descentralizate pentru binele comunităţii. Octav Cozmâncă Leonard Cazan Declaratia Consiliului National 2000 (Urmare din pag. 1) 1. Cu acest prilej au fost subliniate preocupările pentru consolidarea şi dezvoltarea proprietăţii organizaţilor cooperaţiei meşteşugăreşti, pentru asigurarea unui cadru legislativ şi organizatoric eficient, pentru modernizarea structurilor economice în concordanţă cu cerinţele pieţei şi orientarea spre ramuri cu o dinamică accelerată, pentru soluţionarea problemelor sociale şi promovarea culturii cooperatiste.­­ Rezultatele obţinute confirmă faptul că economia cooperatistă meşteşugărească a progresat an de an. Astfel, în anul 2001, veniturile totale au crescut faţă de anul 2000 cu 30,4 la sută, iar productivitatea muncii cu 45,4 la sută, ceea ce a condus la obţinerea unui profit net mai mare cu 24,0 la sută, permiţând realizarea unui volum de investiţii în valoare de peste 300 miliarde lei. 2. Cooperaţia meşteşugărească din România este o parte componentă activă a sistemului cooperatist internaţional, respectând, întru totul, principiile şi valorile ce guvernează organizaţia cooperatistă mondială.­­ Identitatea cooperaţiei este confirmată de o nouă viziune mondială conferită de Declaraţia Alianţei Cooperatiste Internaţionale, adoptată la Congresul de la Manchester din 1995: "o cooperativă este o asociaţie autonomă de persoane reunite în mod voluntar, în scopul satisfacerii nevoilor şi aspiraţiilor comune de natură economică, socială şi culturală, prin intermediul unei instituţii deţinută în comun şi controlată în mod democratic". - Cooperativa este autonomă şi independentă faţă de guvern şi de firmele private. - Cooperativa este "întreprinderea" cu proprietatea privată, de tip asociativ, cu scop lucrativ, individuală și distinctă.­­ Dreptul de proprietate al persoanei juridice - societatea cooperativă - este un drept real, principal al cărui titular poate să posede, să folosească, să culeagă fructele și să dispună de propriile sale bunuri, cu respectarea prevederilor legale.­­ Cooperativa este organizată democratic, unicul factor de decizie este adunarea generală. 3. Societatea cooperativă meşteşugărească nu este o celulă izolată a sistemului cooperatist. Ea face parte dintr-o “familie naţională", întemeiată pe principii, scopuri şi interese comune. Ca atare, asocierea cooperativelor meşteşugăreşti teritorial, naţional şi profesional, reprezintă o cerinţă obiectivă necesară protejării şi respectării "spiritului cooperatist", menţinerii, conform principiilor de organizare şi funcţionare, a unităţii şi continuităţii acestui sistem. Funcţiile de protejare, reglementare şi control ce revin organelor proprii abilitate de adunările generale, asupra respectării principiilor de funcţionare şi activităţii economico-sociale a organizaţiilor cooperative, contribuie fundamental la unitatea şi integritatea sistemului cooperatist. 4. Consiliul Naţional de Conducere, reprezentând voinţa unanimă a celor peste 80.000 de membri cooperatori meşteşugari, face apel către Camera Deputaţilor a Parlamentului României să urgenteze adoptarea Legii de organizare şi funcţionare a cooperaţiei meşteşugăreşti, votată de către Senat încă din anul 1998.­­ Proiectul Legii de organizare şi funcţionare a cooperaţiei meşteşugăreşti a fost discutat şi aprobat în toate organizaţiile cooperatiste; acest Proiect se aliniază legislaţiei europene ce reglementează activitatea cooperatistă. Proiectul - în forma adoptată de Senat - are acordul Forurilor Cooperatiste Internaţionale - ACI şi Europene - constituind, prin conţinutul său modern, un pas important în demersurile de integrare a ţării în Comunitatea Europeană.­­ Componenta cooperatistă nu trebuie şi nu poate fi neglijată în procesul de aderare la structurile comunitare. De altfel, această idee a fost subliniată de curând cu ocazia reuniunii de lucru coordonate de Comisia Europeană cu tema "Politica Uniunii Europene în domeniul cooperației". Semnificativă în acest sens este aprecierea domnului Romano Prodi, președintele Comisiei Europene, participant la reuniune, conform căreia "Comisia Europeană recunoaște cooperația ca o componentă viabilă a cadrului economic şi social actual".­­ Cooperatorii meşteşugari din România consideră că în acest moment fac parte integrantă din sistemul cooperatist european. Astfel, afilierea la ACI - Europa şi parteneriatul în proiecte punctuale, stabilit cu Confederaţia Europeană a Cooperativelor de Producţie şi de Muncă Asociată, a Cooperativelor Sociale şi a întreprinderilor Participative - CECOP, răspund încă de pe acum exigenţelor necesare unei participări active în structurile comunitare europene.­­ Cooperaţia meşteşugărească din România este, de asemenea, membră a unor organizaţii internaţionale şi europene de economie socială, precum: Comitetul Internaţional al Cooperativelor de Producţie Industriale, Artizanale şi de Servicii (CICOPA, peste 90 de milioane de membri), şi Comitetul European al Cooperativelor de Producţie şi Muncă Asociată (circa 4 milioane de membri).­­ Unele încercări aleatorii de a abate cooperaţia - prin aşa-zise alte proiecte de legi preconizate fără consultarea zecilor de mii de beneficiari ai acestui sistem economico-social - de la principiile şi valorile de bază ale cooperativismului mondial sunt inadecvate acestui timp, dimensiunilor şi progresului cooperativismului în lume, şi prin anacronismul lor, sunt sortite eşecului.­­ Potrivit Rezoluţiei ONU nr. 56/114/2001­­adresăm Guvernului României chemarea de a sprijini activitatea economico-socială a cooperaţiei meşteşugăreşti, restituirea patrimoniului preluat abuziv de către stat, acordând un tratament egal, nediscriminatoriu, organizaţiilor cooperative, similar celorlalţi agenţi economici - întreprinderi mici şi mijlocii, înlăturând inegalitatea de tratament a organizaţiilor cooperative meşteşugăreşti. - într-un stat democratic, problemele cooperaţiei nu pot fi decise decât pe baza unei cunoaşteri temeinice a fenomenelor din sistem, a cauzelor lor, cât şi a intereselor membrilor cooperatori şi numai pe baza unui dialog permanent cu reprezentanţii acestora. O abordare prin alte modalităţi a acestor probleme nu va fi acceptată de membrii cooperatori. 5. Cooperaţia meşteşugărească din România are un rol, un loc şi o perspectivă clare în ansamblul economic naţional, reprezentând o structură şi o cale de soluţionare a numeroase probleme economice şi sociale. Strategia de dezvoltare economică şi socială, adoptată la Congresul Cooperaţiei Meşteşugăreşti din iunie 2000, până în anul 2005, prevede obiective şi direcţii de acţiune privind creşterea aportului acestui sistem la înfăptuirea programelor de dezvoltare naţională şi integrare în Comunitatea Europeană, - în anul 2002, Programele de dezvoltare şi modernizare, aprobate de adunările generale ale organizaţiilor cooperative meşteşugăreşti, prevăd creşteri importante faţă de 2001, la venituri totale cu 12 la sută, productivitatea muncii cu 24 la sută, profit net, cu 69,7 la sută, investiţiile cu 14,6 la sută şi crearea a peste 2.500 noi locuri de muncă. 6. Consiliul Naţional de Conducere al Cooperaţiei Meşteşugăreşti cere tuturor organizaţiilor cooperaţiei meşteşugăreşti, conducerilor de asociaţii teritoriale şi a celei naţionale, să acţioneze, în acest an, cu precădere, pentru înfăptuirea obiectivelor de dezvoltare aprobate, pentru menţinerea unităţii şi integrităţii economice şi sociale a acestui sistem, caracterizat prin valenţe profund umaniste, pentru participarea ca partener egal şi onest la realizarea Programelor Guvernamentale, care contribuie la propăşirea ţării şi corespund năzuinţelor şi aspiraţiilor cooperatorilor meşteşugari, pentru integrarea României în structurile Euro-Atlantice și în Comunitatea Europeană. 14 iunie 2002 - Eforie Nord Consiliul Naţional de Conducere al Cooperaţiei Meşteşugăreşti întrebarea nr. 12 Pentru câte persoane din judeţ asigura actualmente locuri de munca reţeaua cooperaţiei meşteşugăreşti din judeţ şi pentru câte ar mai putea asigura? TALON DE PARTICIPARE Nume/Prenume, Adresă________ Răspuns la întrebarea nr.12_

Next