Adevărul Harghitei, ianuarie-martie 2003 (Anul 15, nr. 3098-3156)
2003-01-08 / nr. 3098
Spitalul din pe punctul de a se închide definitiv e aproape un an spitalul din Vlăhiţa se află în suferinţă, diagnosticul de specialitate fiind unul care afectează şi alte unităţi spitaliceşti harghitene: insuficienţă financiară acută. Datoriile restante ale unităţii, în care intră salariile personalului, neplătite din octombrie, medicamentele primite de la farmacii, alimentele, gazul şi curentul electric, se ridică la aproape un miliard şi jumătate. Locuitorii din zonă şi unele firme au încercat o "transfuzie", materializată în produse agricole alimentare care se obţin în zonă, precum şi unele sume de bani, dar ceea ce s-a colectat s-a dovedit insuficient pentru restabilirea "bolnavului". Conform ultimelor reglementări, spitalele ar trebui preluate de administraţiile locale. Excepţie face spitalul Vlăhiţa, aici acordându-se îngrijiri medicale locuitorilor din comunele Lueta, Mereşti, Ocland şi Căpâlniţa. Dar în afara vlăhiţenilor care au alocat suma de 665 de milioane pentru spital, celelalte localităţi s-au dovedit incapabile să dea ceva bani. In această situaţie administraţia spitalului vlăhiţean a anunţat că, în cazul în care nu se va găsi o soluţie, începând din data de 15 ianuarie spitalul îşi va închide definitiv porţile. Primarul Vlăhiţei, Rus Sandor, care s-a zbătut din răsputeri pentru a menţine spitalul în stare de funcţionare, a anunţat că va face în aceste zile un apel la Consiliul judeţean şi Prefectură pentru a se găsi o soluţie de salvare. Preşedintele Consiliului judeţean Harghita, d-l Zsombori Vilmos, ne spunea, în discuţia pe care am avut-o, că organismul pe care-l conduce are posibilitatea să ajute cu anumite sume de bani Primăria din Vlăhiţa, rămânând la latitudinea consilierilor locali suma pe care o vor acorda spitalului. Dar interlocutorul nostru mai spunea că întreţinerea spitalului din Vlăhiţa intră şi în sarcina localităţilor din zonă. Să menţionăm în încheiere că spitalul a primit din partea Casei judeţene de Asigurări de Sănătate suma de 80 de milioane lei. Având în vedere datoriile pe care le are spitalul din Vlăhiţa, cele 80 de milioane seamănă teribil cu un tratament homeopatic. ŞTEFAN DANCIU Importantă nu este acum forma de proprietate, ci garantarea integrităţii pădurii Chiar dacă vom avea parte de raportări care de care mai acătării în ceea ce priveşte retrocedarea pădurilor către cei îndreptăţiţi, şi chiar dacă acestea vor fi, ori nu vor fi reale, disputele în jurul restituirii pădurilor vor continua multă vreme de acum înainte! Cel puţin atâta timp cât între resurse/posibilităţi şi cereri/pretenţii va continua să se manifeste decalajul din prezent, decalaj generat de împuţinarea, dramatic, în timp, a ceea ce altă dată se afla din belşug pe dealurile şi munţii noştri... Desigur, lucrul cel mai important nu este forma de proprietate, ci cadrul care să garanteze integritatea codrului. Protejarea sa împotriva abuzurilor şi a lăcomiei. Prin lege şi prin aplicarea ei. Prin responsabilitatea tuturor celor care au în grijă pădurea... Indiferent de conţinutul "raportărilor" privind retrocedările din fondul forestier, retrocedările, dar mai ales REGENERAREA suprafețelor de pădure rămân prioritare şi în următoarele zile pentru silvicultorii harghiteni. Nu vom da cifre. Cele pe care le avem trebuie verificate și confirmate de specialiștii în aplicare Legii nr. 1/2000. Sigur că în paralel cu activitatea de retrocedare (Continuare în pag. a 2-a) ANTON BORȘ în numărul de azi suplimentul ALETHEIA Unii producători agricoli au semănat grâu fără să mai are terenul Deşi foarte mulţi dintre noi ştim că Harghita nu este un judeţ în care cerealele se simt foarte bine, tot nu putem rămâne indiferenţi atunci când e vorba de sursa locală, mai ales că ea reprezintă şi o formă de câştig pentru un eşalon restrâns de agricultori. Oameni care în toamna acestui an au pus sub brazdă bobul pâinii de mâine pe circa 10.000 de hectare, altele vreo 700 semănându-le cu orz. De remarcat e faptul că, din suprafaţa totală, egală cu cea cuprinsă în programul de însămânţări al judeţului, peste 8.000 de hectare sunt ale gospodarilor individuali. Lucru bun până la un punct pentru că, dincolo de el, tehnologia şi sămânţa folosite spulberă din start orice speranţă legată de rentabilitate. Şi cum să speri la aşa ceva când pe 6.387 ha s-a utilizat sămânţă provenită din stocurile de consum, iar pe altele 1.013 ha însămânțările s-au executat, fără arătură, direct în discuție? Din fericire, la ultima inventariere a culturilor s-a constatat că pe aproape 6.000 de hectare grâul răsărise complet, iar pe celelalte răsărirea era în curs. Acum, la mai bine de o lună distanţă în timp, specialiştii presupun că cele 200-400 plăntuţe numărate atunci pe metru pătrat îşi întăresc rădăcinile sub pătura caldă de omăt a iernii, pentru a-şi putea lua elanul necesar în primăvară. Cu ce se vor alege cei care au ignorat regula jocului din diferite motive, rămâne de văzut. Cert e că, producătorii care s-au preocupat să pună grâu de sămânţă pe aproape 680 de hectare vor contribui, dacă duc treaba cu succes până la capăt, atât la creşterea cantităţii de sămânţă produsă în judeţ, cât şi la creşterea veniturilor proprii prin subvenţiile alocate de stat. Noi le dorim să reuşească din plin, pentru că numai aşa vor învăţa şi alţii că, din nimic, nimic răsare! Vor învăţa sau, dacă deja ştiu, vor încerca să găsească soluţii pentru susţinerea financiară a unei culturi agricole ce are ca ţintă plus valoare... D. SULTAN PETROM Esenţa mişcării Anul XV., Nr. 3098 MIERCURI, 8 IANUARIE 2003 • 8 PAGINI Preţul 2000 lei prin abonament, 3000 lei la vânzare liberă Consilierii din Odorheiu-Secuiesc nu-l vor aparator pe Kincses Előd La ultima şedinţă a Consiliului local al municipiului Odorheiu-Secuiesc şi-a anunţat participarea şi cunoscutul avocat Kincses Előd, cel care este apărătorul primăriei în procesul pe care aceasta îl are în legătură cu orfelinatul din Dealul Stejarului. Sosit cu o jumătate de oră mai târziu decât ar fi trebuit, Kincses a fost apoi lăsat să aştepte o oră şi jumătate până ce consilierii l-au primit la şedinţă. Deşi scopul vizitei era obţinerea unei delegaţii din partea consiliului pentru a putea reprezenta primăria la viitoarea înfăţişare, pe 16 ianuarie, Kincses şi-a început discursul cu prezentarea unor tentative, făcute încă din 1996 de a concilia fracţiunile antagoniste din UDMR. Ceea ce a avut darul de a-i contraria şi nemulţumi pe consilierii UDMR, unii dintre ei afirmând că nu era locul unei manifestări cu iz politic. Oricum probabil nu acesta a fost motivul principal pentru care consiliul nu l-a împuternicit pe d-l Kincses pentru procesul din 16 ianuarie, cu toate că acesta a precizat că nu se cramponează de rolul de apărător al primăriei, întrucât de circa doi ani de când durează procesul a încasat doar 12 milioane lei, sumă care de-abia i-a ajuns pentru deplasări. Reamintim că la ultima înfăţişare, care a avut loc în luna decembrie 2002, avocaţii părţii adverse au contestat - şi instanţa a fost de acord - calitatea de (Continuare în pag. a 2-a) D. ȘTEFAN