Adevărul Harghitei, aprilie-iunie 2003 (Anul 15, nr. 3157-3218)

2003-06-11 / nr. 3205

•m HMM mm A­proximativ 60 de familii din oraşul minier Bălan trăiesc în nesiguranţă în propriile case din cauză că cele două blocuri în care locuiesc sunt ameninţate de o posibilă alunecare de teren. Potrivit studiilor geotehnice­­şi constatărilor specialiştilor de la Inspectoratul de Protecţie Civilă şi Inspectoratul în Construcţii, stabili­tatea blocurilor 11 şi 13, situate pe strada Nouă din Bălan, este ameninţată de o iminentă alunecare de teren. Situaţia se datorează stării instabile a unei porţiuni de taluz de la baza versantului situat în partea vestică a oraşului. Pentru evitarea producerii unor evenimente negati­ve, este nevoie de construirea de urgenţă a unui zid de sprijin în zona celor două blocuri, lucrare care necesită aproximativ 1,6 miliarde de lei, la care se adaugă contravaloa­rea studiilor de teren, geologice şi (Continuare în pag. a 2-a) EMIL GROZA mm a Gospodărirea auramia a pădurilor e dificilă când numărul proprietarilor este mare, iar suprafeţele în posesie, mici şi dispersate ■ Simpozion: „Rolul şi importanţa pădurilor în contextul schimbărilor în structura de proprietate asupra acestora" După manifestările dedicate în întreaga ţară acţiunii „Luna Pădurii”, la Braşov a avut loc, cu puţină vreme în urmă, un simpozion cu tema din subtitlul acestui articol. Simpozion la care au participat reprezentanţi ai administraţiei silvice centrale şi locale, oameni de ştiinţă din domeniu, cercetători ş.a. A fost abordată, cu această ocazie, atât problematica generală la nivelul ţării cu privire la „Gestionarea durabilă a pădurilor retrocedate”, cât şi aspecte cu referire la opţiunile pentru „Programe de finanţare a sectorului silvic în scopul sprijinirii gospodăririi durabile a pădurilor în actualul context” etc. Sigur, nu putem detalia conţinutul dezbaterilor purtate pe temele enunţate, dar totuşi amintim câteva dintre concluziile desprinse:­­ în condiţiile retrocedării pădurilor către foştii proprietari şi ale diversificării formelor de proprietate asupra acestora, rolul şi importanţa pădurilor cresc, în special prin componenta eco-protectivă a funcţiilor exercitate; - pădurile revenite în proprietatea persoanelor fizice şi cele aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale - prin consecinţele nefaste, deja constatate­­ sunt cele mai vulnerabile din punctul de vedere al gestionării lor durabile. în ceea ce priveşte pădurile proprietate publică locală (aparţinând comunelor, oraşelor şi municipiilor) se impune cu acuitate modificarea legislaţiei în vigoare, prin trecerea tuturor pădurilor din această categorie în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor, aceasta fiind singura soluţie (Continuare în pag. a 2-a) ANTON BORŞ - HARGHITA - în numărul de azi suplimentul ALETHEIA PETROM Esenţa mişcării Anul XV., Nr. 3205 MIERCURI, 11 IUNIE 2003 • 8 PAGINI Preţul 2000 lei prin abonament, 3000 lei la vânzare liberă „Quo vadis Pământul Secuiesc?" După o perioadă de tăcere destul de lungă, că ne și întrebam ce mai face domnul Patrubány, Uniunea Mondială a Maghiarilor erupe intempestiv chiar în judeţul nostru. Sub genericul „Quo vadis Pământul Secuiesc”, Societatea din Transilvania a amintitei uniuni va organiza mai multe întâlniri în câteva din localităţile judeţului, frişca pe tort urmând a fi pusă în 21 iunie, când la Miercurea-Ciuc va avea loc o conferinţă concluzivă a acestor întâlniri. De fapt, prima reuniune de acest fel a şi avut loc marţi la Gheorgheni, în timp ce astăzi are loc una similară la Ciumani. In 18 este programată alta la Odorheiu- Secuiesc, iar în 19 la Miercurea-Ciuc. La aceste întâlniri participă preşedintele (Continuare în pag. a 2-a) D. ȘTEFAN Dai un ban (sau îl primeşti), dar stai în faţă! în cadrul conferinţei de presă de luni, d-l Constantin Costea, inspector şcolar general adjunct, a declarat reprezentanţilor mass-media că Inspectoratul Şcolar judeţean va trece cu bine procesul organizării examenelor de capacitate şi bacalaureat. Astăzi, inspectorii se află pe teren pentru a urmări cum se prezintă baza logistică şi instrumentarul necesare pentru buna desfăşurare a examenelor. Absolvenţii clasei a VIII-a se vor grupa în 24 de centre de examinare, evaluarea efectuându-se la centrul înfiinţat la Şcoala generală număr 9 „Liviu Rebreanu” din Miercurea-Ciuc. (Continuare în pag. a 2-a) IULIU CONDRAT Măsura 3.1 din Programul SAPARD nu este la îndemâna oricui Săptămâna trecută a avut loc lansarea în judeţul nostru a noi măsuri din cadrul Programului SAPARD, eveniment despre care ziarul nostru a mai relatat. Evident, măsura cea mai aşteptată - şi încă de multă vreme - este 3.1, cea referitoare la Investiţiile în exploataţiile agricole. Speranţele legate de această măsură, cu fonduri gratuite până la jumătate din valoarea investiţiei, se îndreptau mai ales spre rezolvarea a două probleme cardinale ale agriculturii noastre: retehnologizarea, aflată în mare suferinţă­­ şi formarea de noi ferme. Din păcate, mulţii producători agricoli prezenţi la reuniunea amintită au plecat destul de îngânduraţi de acolo, în orice caz mult mai puţin optimişti decât la venire. Cei cu care am discutat mi-au explicat şi de ce: cei care au deja bani vor obţine fonduri din proiecte SAPARD, pentru ceilalţi va fi mult mai greu. De ce? în primul rând pentru că eventualii beneficiari ai unor asemenea proiecte vor trebui să realizeze din propriul buzunar şi jumătatea de investiţie finanţată de SAPARD, abia apoi urmând a primi banii. Dar nu imediat, ci după minim trei luni. Care s-ar putea face un an sau chiar mai mult, cum de altfel s-a întâmplat şi la alte măsuri din Programul SAPARD, sau cu cele PHARE. Partea bună a întregii chestiuni e că băncile oferă credite fără garanţii din partea beneficiarului, cu condiţia ca proiectul să fie declarat eligibil. Dar cum se întâmplă la noi, ceea ce ţi se dă cu dreapta, ţi se ia cu stânga. Având în vedere finanţarea SAPARD, Ministerul agriculturii a anulat subvenţiile care se dădeau până acum pentru tractoare şi utilaje agricole. Cu alte cuvinte, în loc să se coroboreze măsurile SAPARAD cu susţinerea prin unele fonduri guvernamentale, ministerul de resort îşi ia pur şi simplu mâna de pe cei care au nevoie de dotare tehnică, fără a mai vorbi de ocazia de a accelera, în sfârşit, formarea mult aşteptatelor ferme agricole. ŞTEFAN DANCIU

Next