Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 2009 (Anul 21, nr. 4620-4710)
2009-02-19 / nr. 4652
Harghita: Autorităţile au vorbit cu Eckstein despre infrastructură, comunicaţii şi costul întreţinerii Consilierul prezidenţial pentru minorităţi Eckstein Kovács Péter a făcut, luni şi marţi, o vizită în judeţele Covasna şi Harghita, unde s-a informat despre situaţia din aceste zone. Autorităţile harghitene iau vorbit consilierului despre problemele pe care le au cu infrastructura, cu lipsa semnalului la telefoanele mobile în zone importante, dar şi despre costul întreţinerii în perioada iernii. Prefectul judeţului Harghita, Constantin Strujan, i-a povestit acestuia despre lucrările care trebuie făcute de urgenţă la zidul de susţinere a DN 12C, din zona Lacului Roşu, unde pericolul de surpare a drumului este iminent. Strujan l-a informat pe Eckstein Kovács că există o problemă cu reţelele de telefonie mobilă, care nu au acoperire în zone intens tranzitate, precum Pasul Bucin, pe DN 13B, dar şi despre costurile mari de întreţinere în perioada de iarnă, care în Harghita durează aproximativ şase luni. Prefectul de Harghita i-a spus consilierului prezidenţial că o factură pe o lună de iarnă, la un apartament de 65 de metri pătraţi în care locuiesc două persoane, a ajuns până la 750 de lei. „Vizita mea în Harghita a avut dublu scop, de informare asupra stării economice şi de evaluare a calităţii relaţiilor interetnice. în prima parte a vizitei am avut o întâlnire cu prefectul judeţului, urmată de o întrevedere cu preşedintele Consiliului Judeţean, cu primarii oraşelor şi consultări cu şefii serviciilor deconcentrate din sfera economică, pentru a vedea modalitatea prin care se va putea sprijini dezvoltarea judeţului", a declarat, la rândul său, Eckstein. PS loan i-a spus lui Eckstein că factorul politic a conferit zonei Harghita- Covasna un statut "gri"______________ PS loan, episcopul ortodox al Covasnei şi Harghitei, i-a spus consilierului prezidenţial Eckstein Kovács Péter că factorul politic a conferit zonei un statut „gri”, de zonă măcinată de tensiuni interetnice care resping investitorii, dar că se bucură de faptul că preşedintele Traian Băsescu „îi scoate pe miniştri din bârlog” şi îi trimite în Harghita şi Covasna. „Starea tensionată, aprinsă câteodată, face ca zona să fie privită ca una gri. Factorul politic perturbă permanent liniştea celor două judeţe şi este păcat de oamenii cuminţi şi gospodari, români şi maghiari, care trăiesc aici. Pot să afirm cu mâna pe inimă că am bătut cu piciorul fiecare sătuc şi nu am găsit niciunde vreun viespar, cât de mic, de români porniţi împotriva maghiarilor”, a afirmat episcopul ortodox al Covasnei şi Harghitei. PS Ioan i-a spus consilierului prezidenţial că primul semnal care a marcat apariţia tensiunilor interetnice a fost separarea şcolilor, menţionând că „şcoala a fost întotdeauna un factor de unitate şi de apropiere între cele două etnii”. Un alt subiect abordat a fost acela al condiţionării cunoaşterii limbii maghiare la concursurile de angajare pe posturi. „Impunerea cunoaşterii limbii maghiare la ocuparea unui post în administraţia publică locală a făcut ca un număr important de tineri cu studii superioare să părăsească zona, în Harghita şi Covasna există cel mai mic număr de intelectuali pe cap de locuitor din ţară. Vă întreb: dacă profesorul Irinel Popescu ar veni la Miercurea-Ciuc, i s-ar cere să ştie limba maghiară ca să opereze sau ar trebui să înţelegem că ceea ce este bine pentru comunitate trebuie să treacă dincolo de caracterul etnic?”, a spus PS Ioan. Prelatul ortodox a adăugat că relaţiile dintre biserica ortodoxă şi bisericile tradiţionale maghiare din Harghita sunt bune. „Privim, însă, cu îngrijorare faptul că bisericile maghiare s-au lăsat antrenate de anumite curente politice. Ar fî înţelept ca biserica să fie lăsată să-şi păstreze menirea de factor de echilibru în ţară şi în lume. Dacă focul conflictual se va aprinde de la candela bisericii, nu se va mai stinge niciodată”, a arătat PS Ioan. Problemele economice din Covasna sunt abordate în mod similar de către români şi maghiari Consilierul prezidenţial pentru minorităţi Eckstein Kovács Péter a declarat luni, după întâlnirea cu autorităţile şi politicienii din Covasna, că problemele economice sunt abordate în mod similar de români şi de maghiari, opinii divergente existând în privinţa raporturilor interetnice şi a autonomiei. „A fost o vizită pentru a mă documenta, oamenii au fost deosebit de sinceri, au ridicat probleme pe care le consideră importante şi pe care, desigur, le voi transmite domnului preşedinte Băsescu”, a afirmat Eckstein. întrebat dacă au existat abordări diferite din partea reprezentanţilor comunităţii maghiare şi a celei româneşti, Eckstein a spus că în ceea ce priveşte problemele economice, de dezvoltare, abordările au fost identice. Autorităţile locale au reclamat problema calităţii slabe a drumurilor, faptul că sunt multe investiţii începute şi au cerut asigurări că acestea vor fi continuate şi finalizate. De asemenea,, au fost reclamate şi problemele legate de birocraţia pentru accesarea fondurilor europene. „în ceea ce priveşte raporturile interetnice, aici sunt abordări care diferă de la caz la caz în ceea ce priveşte cele două comunităţi. Este vorba de reprezentarea în instituţiile deconcentrate şi în administraţiile publice locale”, a spus Eckstein, adăugând că părerile au fost diferite şi în ceea ce priveşte alocarea de fonduri pentru proiectele culturale. Cu privire la autonomia teritorială, părerile sunt „vădit diferite”, a mai spus Eckstein, conform Mediafax. Intenţiile Consiliului Judeţean /i Harghita pentru trimestrul I 2009 Excedentul anului 2008 al bugetului local de venituri şi cheltuieli al judeţului Harghita, rezultat la încheierea exerciţiului bugetar, se utilizează pentru constituirea fondului de rulment pe 2009 (Legea 273/2006). Din excedentul în sumă de 25.253 mii lei s-au aprobat, în şedinţa de Consiliu, veniturile şi cheltuielile evidenţiate în afara bugetului local în sumă totală de 20.629 mii lei, iar la partea de venituri această sumă se defalcă astfel: pentru subcapitolul fond de rulment suma de 12.323 mii lei şi la subcapitolul alte venituri suma de 8.306 mii lei. Suma de 8.306 mii lei este inclusă la subcapitolul drumuri şi poduri. Suma de 12.296 mii lei reprezentând cheltuieli de investiţii finanţate din fondul de rulmentse defalcă la subcapitolele: autorităţi executive - 1.514 mii lei; sănătate - 944 mii lei; acţiuni generale economice, comerciale şi de muncă - 600 mii lei; transporturi - 9.265 mii lei. Pentru că durerea cea mai mare ne-o pricinuieşte starea drumurilor, iată ce-şi propune Consiliul Judeţean să finanţeze în trimestrul I, lucrări în continuare - 1. lucrări de servicii de diriginte de şantier pentru lucrările: reparaţii sistem rutier DJ 131 şi DJ 136, reabilitarea DJ 123A, reparaţii sistem rutier DJ 125 spre Bălan, DJ 123B spre Bancu, DJ 138B spre Vărşag, consolidare sistem rutier DJ 131 - km 48+ 161-38-757, covor asfaltic pe DJ 138 — 0+000-20+000 şi DJ 138 - 40+000- 52+745, reabilitare DJ 138B şi consolidare versant pe DJ 138B spre Vărşag; 2. lucrări în continuare: reabilitarea drumului judeţean în comuna Ocland pe DJ 131/132, covor asfaltic pe DJ 138B— km 0+000-20+000, pod beton armat pe DJ 121G, reparare sistem rutier pe DJ 126 - km 10+180-11+900 şi km 5+200-6+000, covor asfaltic pe DJ 138 - km 40+000-52+745, reparaţii (consolidare) pe DJ 133 - km 20+800-22+829 şi pe DJ 131 - km 52+480-54+057, executarea parapetelor pe podeţe pe DJ 138. Lucrări noi: cofinanţare POR- reabilitarea DJ 132 - 1.000 mii lei reprezintă cofinanţarea de 2 la sută a CJH din valoarea proiectului pentru 2009. Alte cheltuieli de investiţii: cheltuieli pentru elaborarea studiilor de fezabilitate, proiectelor şi altor studii aferente obiectivelor de investiţii - drumuri judeţene: consolidare sistem rutier pe DJ 124 spre Livezi - km 10+500- 13+000, reparaţii sistem rutier pe DJ 128 spre Jolotca, proiectare şi execuţie lucrare de consolidare pe DJ 153D în localitatea Subcetate, reparaţii sistem rutier pe DJ 174A spre DJ 15, reparaţii pod pe DJ 138 - localitatea Şicasetu, reabilitare pe DJ 123C - Armăşeni spre Potiond, reabilitare pe DJ 123B - Misentea- Miercurea-Ciuc, reabilitare pe DJ 125A - Bălan - Fagu înalt - DN 12C, reabilitare pe DJ 136A - limita de judeţ Mureş - Atid. Suma care a fost alocată acestui capitol este de 9.265 mii lei, iar în momentul în care documentaţiile tehnice necesare vor fi terminate, se va demara procedura de adjudecare şi începere a lucrărilor pe drumurile amintite. AURELIA ILUT • Pagina a 3-) • 19 februarie 2009 • Şaguna ii enervează pe extremişti (Urmare din pag. I) Fără brutalitate, statul român va sprijini comunitatea românească pentru ca statuia să poată fi instalată. Rămâne un obiectiv pe care, cu toată delicateţea, îl vom susţine în orice întâlnire. Andrei Şaguna este o personalitate a culturii româneşti", a spus Băsescu. Iată două răspunsuri categorice, care i-au scos din sărite pe ungurii care vor „dreptate" şi drepturi pentru ungurii din România, dar NU vor aceleaşi lucruri pentru românii din Ungaria. Nu vom intra în detalierea rostului sau nerostului autonomiei teritoriale a secuilor, pentru că suntem de părere că aceasta este o problemă internă a României, pe care dacă vrea o susţine, dacă nu, o refuză. Se ştie că România nu acceptă drepturile colective ale minorităţilor şi ideea de autonomie teritorială. Este, însă, de-a dreptul de neînţeles cum de se poate bloca amplasarea unei statui asupra căreia cele două guverne, de la Bucureşti şi Budapesta, s-au înţeles deja de aproape un an şi jumătate. Cu cât se trage mai mult de timp, dintr-o parte sau dintr-alta, cu atât sentimentele naţionaliştilor radicali maghiari vor fi tot mai dure. „Jobbik" din judeţul Bichiş a transmis primul avertisment imediat după plecarea lui Traian Băsescu din Bula. Avertizează că va lua decizii „radicale" dacă se va amplasa la Bula statuia mitropolitului ortodox Andrei Şaguna. „Partidul nostru susţine şi pe mai departe că statuia unui episcop antimaghiar este nedorită în Jula. Preşedintele român nu ar trebui să se amestece în problema statuii Şaguna, deoarece aceasta este exclusiv problema cetăţenilor maghiari, în caz că procesul amplasării statuii va evolua şi cu un singur centimetru, Jobbik va face paşi radicali". Samu Tamás Gergő, preşedintele „Jobbik"-ului din judeţul Bichiş, nu se sfieşte să dea şi sfaturi preşedintelui României: „Deoarece vizita preşedintelui român nu a avut nici un rost, şi pentru că a generat doar noi manifestări ale şovinismului român, Băsescu făcea mai bine dacă rămânea acasă". S-a speriat oare cineva văzând aceste declaraţii de avertizare ale extremiştilor maghiari? Probabil că da, şi anume cei care amână aşezarea statuii lui Şaguna, al cărui bicentenar a şi trecut de când noi tot ezităm. Pentru că, de fapt, în afară de comunicate şi avertismente, ce altceva au făcut extremiştii maghiari? Nimic. Iar pentru că în lumea de azi orice cauţi pe Internet sigur găseşti, aşa i-am găsit şi noi pe conducătorii „Jobbik"-ului din Jura şi din judeţ, care sunt doar nişte tineri deabia 20 de ani, care se joacă de-a războinicii. Două concluzii tragem noi din acest lucru. Tinerii de azi din Ungaria în majoritate sunt extremişti, sentimente pe care nu le aduc din familii, pentru că uneori ei chiar au rădăcini române sau germane sau slovace, ci din învăţământ, din şcoli, învăţământul din Ungaria cuprinde, în general, multe elemente de naţionalism, de la orele de istorie până la sărbătorirea în exces a „momentelor tragice" ale trecutului poporului maghiar. Acestea produc sentimente de ură, de duşmănie în gândirea tinerilor faţă de toţi cei care pe parcursul istoriei au jucat vreodată contra ungurilor, pentru propria libertate. Şi care, totuşi, n-a ist puţini.