Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 2010 (Anul 22, nr. 4964-5026)

2010-06-11 / nr. 5013-5014

www.informatiahr.go.ro Redacţie: informatiahr@gmail.com Publicitate: infohrpub@gmail.com Tulgheş Aproximativ 30 de persoane utilizează zilnic calculatoarele din Punctul de Acces Public la Informaţie Primarul comunei Tulgheş, Toader Ungureanu, consideră că, deşi este util comunităţii, acest PAPI era mai folositor dacă se înfiinţa cu circa doi ani mai devreme în judeţul Harghita au fost înfiinţate, în cadrul proiectului Economia Bazată pe Cunoaş­tere (EBC), coordonat de Mi­nisterul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, puncte de acces public la informaţie (PAPI) în nouă localităţi, unde orice membru al comunităţii respective poate utiliza, în mod gratuit, calculatorul şi poate avea acces la Internet. Aceste PAPI au ca scop facilitarea accesului la informaţie pentru populaţia din mediul rural şi mic urban, desfăşurarea activi­tăţilor care vizează creşterea ca­pitalului de cunoaştere, forma­rea de resurse umane compe­tente şi stimularea economică, educaţională şi culturală a co­munităţii. (Continuare în pag. a 3-a) Şt. PĂTRÎNTAŞ . Szász Jenő îi propune lui Markó Béla soluţii de ieşire din criză *­­ M Liderul Partidului Civic Ma­ghiar (PCM), Szász Jenő, i-a trimis, miercuri, o scrisoare des­chisă preşedintelui UDMR, Markó Béla, în care îi propune mai multe soluţii de ieşire din criză, în interesul comunităţii maghiare din România. Szász Jenő a declarat că UDMR are o responsabilitate uriaşă faţă de situaţia economică în care se află ţara, ţinând cont că s-a aflat la guvernare timp de 14 ani. „UDMR, fiind cel mai lon­geviv partid la guvernare din România, pentru că a fost 14 din cei 20 de ani la guvernare, are o responsabilitate uriaşă faţă de situaţia economică a României, în ceea ce priveşte comunitatea maghiară, UDMR este singurul responsabil faţă de situaţia actua­lă şi criza la care ne-a condus”, a spus Szász Jenő. In scrisoarea trimisă lui Markó Béla, preşedintele Partidului Ci­vic Maghiar a făcut trei propuneri de colaborare pentru ieşirea din criză. Prima propunere se referă la începerea demersurilor pentru ca, în localităţile în care trăiesc maghiari, cele două partide să colaboreze în consiliile locale şi să regrupeze resursele finan­ciare astfel încât, din fonduri proprii, să se acopere sumele pierdute prin reducerea cu 25 la sută a salariilor și cu 15 la sută a (Continuare în pag. a 5-a) LIA MATEI Ne-au luat şi anii, şi banii! / * / Nu ştiu dacă cei în cauză îşi dau seama, dar certurile­ televizate pro­duc o scârbă jenantă. Ştim (demult) că ele au un singur scop: să afle poporeanul că adversarul politic e mai ticălos decât gaşca de ticăloşi din care face parte. Şi, indirect, mai aflăm ceva: că societatea româ­nească are două clase: clasa politică şi clasa idioţilor care s-au lăsat conduşi de prima. Mult clamata democraţie ne-a luat ochii şi n-am observat că în clasa politică s-au aburcat tot soiul de indivizi dubioşi şi incompetenţi, tot soiul de fură­­cioşi, de gargaragii cu calificare incertă, tot soiul de inşi care, ne­­găsindu-şi locul în societate, s-au ur­cat pe umerii ei. Puţinii oameni oneşti care au ajuns pe-acolo au fost elimi­naţi de urgenţă, pentru că n-aveau sânge rece de viperă şi rapacitatea necesară integrării în gaşcă. Aceşti oameni ne conduc de 20 de ani. Azi ne spun, inocenţi, că ne-au condus spre un dezastru. Din care nu scăpăm decât dacă facem (în continuare) ceea ce ne spun ei. Problema este că nu-i mai credem. Problema este că ne-am dat seama că ne-au furat şi anii, şi banii. . Problema este că nu mai facem distincţia între culori politice, pur şi simplu nu-i mai vrem pe nici unii. Problema este că am dori să ne dea banii furaţi înapoi, că anii furaţi sunt bani duşi. Problema este că, în aceste circumstanţe, cei care ne cer bani sunt tot ei. Problema este că nu mai suportăm asta şi că ceva important trebuie să se întâmple, altfel această abominabilă clasă politică va mai fura 20 de ani (Continuare în pag. a 3-a) MIHAIL GROZA Vânătorii străini ocolesc pădurile din­­ Harghita, din cauza crizei Numărul vânătorilor care vin în pădurile harghitene s-a redus semnificativ, în ultima perioadă, din cauza crizei economice. Directorul Direcţiei Silvice Harghita, Cătălin Mutică, a declarat că s-a încheiat sezonul de vânătoare la urşi şi din cele 22 de exemplare aprobate pentru vânătoare, au fost împuşcate 17. Cătălin Mutică recunoaşte că preţul pentru o vânătoare la urs este de câteva mii de euro, în funcţie de exemplar, iar vânătorii străini care obişnuiau să vină în Harghita sunt mai atenţi cu banii lor. „Pot fi situaţii în care un urs să valoreze doar 3 mii de euro, dar şi situaţii în care acesta să ajungă la 15 mii de euro”, a spus şeful Direcţiei Silvice. (Continuare în pag. a 5-a)

Next