Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 2020 (Anul 32, nr. 6689-6724)

2020-10-02 / nr. 6689

• Pagina a 2-a • 2 octombrie 2020 • Cererea de reexaminare a Legii privind declararea datei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, respinsă de Senat urmare din pag. 1 Cererea a fost respinsă cu 76 de voturi „pentru” și 52 „împotrivă”. Potrivit cererii de reexaminare, „adop­tarea de către Parlament a Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon a generat numeroase critici, atât din partea experţilor, cât şi a organi­zaţiilor neguvernamentale. Reacţiile pro­duse la nivelul societăţii civile, precum şi amploarea acestora au pus în evidenţă faptul că această lege, în forma adoptată de Parlament, nu a reprezentat rezultatul unui proces autentic şi consistent de con­sultare şi dezbatere publică”. Din acest motiv, „se impune reana­­lizarea acesteia prin reluarea de către Parlament a întregului proces deliberativ asupra legii şi iniţierea unei largi anali­ze şi consultări, în care să fie implicaţi specialişti, istorici, cercetători, profesori, academicieni, instituţii de învăţământ, instituţii publice, reprezentanţi ai socie­tăţii civile”, conform solicitării preşedin­telui. Senatorul PSD Titus Corlăţean, unul dintre iniţiatori, a precizat în cadrul dez­baterilor că această lege nu este îndrep­tată împotriva nimănui şi a menţionat că statul român are dreptul să marcheze „o zi extrem de importantă”, cea a recu­noaşterii internaţionale a unirii Transil­vaniei cu România. „Această lege nu este îndreptată îm­potriva nimănui - şi am spus-o foarte clar, o spun cu deplin respect faţă de sen­sibilităţile reprezentanţilor unei minori­tăţi naţionale importante din România, dar în egală măsură subliniind faptul că dacă minorităţile din România au drep­turi garantate prin lege, şi e un lucru foar­te bun, chiar mai presus de standardele europene stabilite prin Convenţia-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale şi incomparabil mai solidă decât ceea ce fac alte state europene pentru minorităţi­le lor, unele dintre ele chiar nerecunos­­când conceptul de minorităţi naţionale­­ în egală măsură şi majoritatea populaţiei, cea românească, are dreptul la marcarea simbolisticilor sale naţionale. (...) Statul român are dreptul să marcheze cu sobri­etate­­ fără extravaganţă, fără artificii — o zi extrem de importantă, cea a recunoaş­terii internaţionale a unirii Transilvaniei cu România”, a subliniat Corlăţean. El a adăugat că PSD susţine adoptarea legii aşa cum a fost votată la Camera De­putaţilor, for decizional în acest caz. „In Primul Război Mondial au căzut, potrivit statisticilor, 850.000 de soldaţi, ofiţeri, subofiţeri români pe câmpul de bătălie. în primul rând, jertfa acestor extraordinari eroi ai naţiunii române a facilitat actul de la 1 Decembrie 1918 şi această jertfa trebuie onorată de toa­tă lumea. Pentru că această lege nu are nimic de-a face cu apartenenţa politică a unuia sau altuia. Vom susţine adoptarea legii aşa cum a fost ea votată în primul exerciţiu parlamentar majoritar la Came­ra Deputaţilor, Cameră decizională”, a spus Corlăţean. Senatorul UDMR Fejér László a cri­ticat legea pe motiv că dezbaterea aces­teia în Camera Deputaţilor a fost folosită pentru a „ataca comunitatea maghiară din România”, a menţionat că trecutul este apanajul istoricilor şi s-a pronunţat pentru identificarea şi promovarea de proiecte comune. „Cred că despre trecut ar trebui să dis­cute istoricii noştri, nicidecum să avem aici o dezbatere, pentru că nu putem avea o dezbatere raţională despre acest subiect care, sentimental, se plasează pe poziţii diferite, diametral opuse. (...). Trecutul este şi va rămâne în urma noastră, poa­te aici în Senat va trebui să găsim şi să căutăm fapte care să ne apropie. Dacă suntem inteligenţi, vom căuta şi promo­va proiecte care formează momente isto­rice când românii şi maghiarii au luptat împreună. (...) Ar trebui să ne uităm la ceea ce am realizat împreună şi la ceea ce am putea construi împreună, în mod cert, obiectul acestui proiect de lege nu răspunde acestui deziderat”, a indicat se­natorul UDMR. Senatorul USR Vlad Alexandrescu s-a declarat „întru totul de acord” cu cererea de reexaminare a preşedintelui României. „Unirea României se celebrează în fiecare zi şi se consfinţeşte în fiecare zi prin acţiune şi prin sentimente, prin pa­triotism. Nu cred că este momentul să separăm într-un mod nepotrivit un dife­rend care a existat acum 100 de ani. Noi trebuie să mergem către iniţiative comu­ne, proiecte comune, un respect al diver­sităţii culturale, al valorilor fiecăruia. (...) Prin urmare, sunt de părere că această iniţiativă trebuie respinsă şi sunt întru totul de acord cu cererea de reexamina­re a preşedintelui României, şi de aceea grupul senatorilor USR va vota împotri­va respingerii cererii de reexaminare”, a spus Alexandrescu. Iniţiativa legislativă prevede posibili­tatea organizării, la nivel naţional şi lo­cal, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării sem­nificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon. (Agerpres) Scandal în paradisul Uniunii Europene Se cere fondarea unei noi UE fără Ungaria şi Polonia, urmare din pag. 1 Pe de altă parte, Ungaria şi Polonia, acuzate că încalcă sta­tul de drept, resping acest me­canism şi ameninţă că vor bloca prin veto instituirea unei aseme­nea condiţionalităţi. Problema acestui mecanism a devenit una centrală în nego­cierile dintre Parlamentul Euro­pean, Consiliul UE şi Comisia Europeană pentru aprobarea ur­gentă a pachetului financiar de 1.800 miliarde euro (1,8 trilioa­ne euro) pentru ieşirea economi­ei europene din criză. Problema uriaşă a UE este că nu poate sancţiona eficient statele acuzate de încălcarea valorilor de bază, printre care respectarea statului de drept şi asigurarea independenţei justiţi­ei. Tratatul de funcţionare, ac­tul fondator al UE, nu prevede nici o modalitate de excludere a unui astfel de stat, cu excep­ţia Articolului 7 - suspendarea dreptului de vot al respectivei ţări. Problema e că pentru acti­varea Articolului 7 e nevoie de unanimitatea statelor membre, un obiectiv imposibil de atins în cazul Ungariei sau Poloniei, pentru că una o sprijină pe cea­laltă şi nu poate fi obţinută una­nimitatea. 4 . Singurul mod praf- un stat membru poate părăsi UE e activarea Articolului 50 din Tra­tat, ca în cazul Marii Britanii, dar Ungaria şi Polonia nu vor să iasă din Uniune. în aceste condiţii, Mark Rutte pune în premieră în discuţie po­sibilitatea creării unei noi con­strucţii din care Ungaria şi Polo­nia să nu mai facă parte, potrivit EUobserver. Este primul şef de stat sau de guvern din UE care deschide această discuţie consi­derată tabu în Europa, o Europă tot mai exasperată de derapajele pe care nu le poate pedepsi. Ungaria: Viktor Orbán cere demisia vicepreşedintei Comisiei Europene, Vera Jourova. Ce acuzaţii îi aduce: » Primul-ministru al Ungariei, Viktor Orbán, a scris o scrisoare către Ursula von der Leyen, pre­şedintele Comisiei Europene, în care informează că va suspenda relaţiile politice bilaterale cu vicepreşedintele Comisiei pen­tru valori şi transparenţă, Vera Jourova, din cauza „comentari­ilor jignitoare” la adresa a ţării şi a poporului maghiar. Acesta a adăugat că demisia comisarului UE este esenţială. „Ungaria este un membru angajat al Uniunii Europene de la aderarea sa în 2004. Am în­cercat întotdeauna - şi cel mai adesea cu succes - să ajungem la un acord. Apreciem activita­tea preşedintelui (Ursula von der Leyen) în calitate de preşe­dinte al comitetului”, a declarat prim-ministrul maghiar. Viktor Orbán a explicat că declaraţiile vicepreşedintei Co­misiei Europene, conform că­rora Ungaria are o „democraţie bolnavă”, sunt jignitoare pentru poporul maghiar. „Vera Jourova, vicepreşedin­tele Comisiei, este obligată să apeleze la preşedinte din cauza cuvintelor sale jignitoare. Vice­preşedintele comitetului a nu­mit public Ungaria o democra­ţie bolnavă, insultând cetăţenii maghiari ai Uniunii Europene. Aceste declaraţii nu sunt doar un atac asupra guvernului maghiar ales democratic, care este consi­derat normal, dar sunt jignitoare pentru­ Ungaria şi poporul ma­ghiar, în primul rând este greşit, iar în al doilea rând este inaccep­tabil”, a scris prim-ministrul. El a adăugat că aceste decla­raţii contravin rolului instituţi­onal neutru şi obiectiv al Comi­siei, astfel cum a fost­ declarat în Tratatul de la Lisab­ona; de­claraţia nu respectă principiul cooperării loiale şi exclude posibilitatea unui dialog sem­nificativ între vicepreşedintele Comisiei Vera Jourova şi Un­garia. „Oricine încalcă Tratatul nu poate acţiona ca apărător al statului de drept şi al valorilor europene. Declaraţiile comi­sarului sunt incompatibile cu poziţia sa în comisie, iar demi­sia sa este esenţială. Până când acest lucru se va întâmpla, guvernul maghiar va suspen­da discuţiile bilaterale cu Vera Jourova”, l-a informat Viktor Orbán pe preşedintele Comisiei Europene în scrisoarea sa. Prin purtătorul de cuvânt Dana Spinanţ, preşedinţia Co­misiei transmite că „Ursula von der Leyen lucrează îndea­proape cu vicepreşedinta Jou­rova privind statul de drept”, a transmis Comisia Europeană. „Vicepreşedinta se bucură de deplina încredere a preşedintei”. Mai mult, „îngrijorările noastre atunci când este vorba despre statul de drept în Ungaria sunt binecunoscute. Ele vor fi tratate în raportul nostru privind statul de drept”. Ungaria şi Polonia vor înfiinţa un institut­­ comun pentru a evalua respectarea statului de drept de către ţări membre în întreaga Uniune Europeană şi pentru a contracara astfel acuzaţiile de încălcare­­ a statului de drept După ce s-a întâlnit cu minis­trul polonez de Externe, Zbig­niew Rau la Budapesta, mi­nistrul de Externe ungar, Péter Szijjártó, a declarat că raportul UE privind statul de drept, care va fi discutat în curând la Bruxe­lles, se anticipează să fie mai de­grabă o declaraţie politică, decât o evaluare bine întemeiată. „Scopul institutului com­parativ va fi să nu fim luaţi de proşti”, a spus Szijjártó, adău­gând că există „destui politici­eni occidentali care ne folosesc pe post de sac de box”, institutul va examina cum a fost respectat statul de drept în UE, pentru a evita aplicarea unor „standarde duble” Poloniei şi Ungariei, a spus el. Guvernul Partidului Lege şi Justiţie (PiS) din Polonia, la fel ca şi executivul aliatului său ungar Viktor Orbán, este angrenat de mai mulţi ani într-o luptă cu UE din cauza acuzaţiilor de diminua­re a standardelor democratice. Deşi ambele state foste co­muniste beneficiază de alocări generoase din fondurile UE, conducătorii lor sunt sub pre­siune pentru că au plasat tribu­nalele şi judecătorile, media şi mediul academic, ONG-urile şi grupurile care militează pentru drepturile omului sub control guvernamental direct. La un summit UE din luna iu­lie, blocul comunitar s-a pus de acord ca viitorul buget multia­­nual pentru perioada 2021-2027, în valoarea de 1.000 de miliarde de euro, şi accesul la fondul de relansare pentru pandemie în va­loare de 750 de miliarde de euro, ar trebui să includă condiţii de respectare a statului de drept. Totuşi, detaliile exacte nu au fost stabilite, iar Parlamen­tul European cere condiţii mai aspre decât cele convenite la summit, în timp ce Varşovia şi Budapesta ameninţă să-şi folo­sească dreptul de veto pentru a bloca orice propunere care le-ar afecta alocările de fonduri.

Next