Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 2020 (Anul 32, nr. 6689-6724)
2020-10-02 / nr. 6689
• Pagina a 2-a • 2 octombrie 2020 • Cererea de reexaminare a Legii privind declararea datei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, respinsă de Senat urmare din pag. 1 Cererea a fost respinsă cu 76 de voturi „pentru” și 52 „împotrivă”. Potrivit cererii de reexaminare, „adoptarea de către Parlament a Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon a generat numeroase critici, atât din partea experţilor, cât şi a organizaţiilor neguvernamentale. Reacţiile produse la nivelul societăţii civile, precum şi amploarea acestora au pus în evidenţă faptul că această lege, în forma adoptată de Parlament, nu a reprezentat rezultatul unui proces autentic şi consistent de consultare şi dezbatere publică”. Din acest motiv, „se impune reanalizarea acesteia prin reluarea de către Parlament a întregului proces deliberativ asupra legii şi iniţierea unei largi analize şi consultări, în care să fie implicaţi specialişti, istorici, cercetători, profesori, academicieni, instituţii de învăţământ, instituţii publice, reprezentanţi ai societăţii civile”, conform solicitării preşedintelui. Senatorul PSD Titus Corlăţean, unul dintre iniţiatori, a precizat în cadrul dezbaterilor că această lege nu este îndreptată împotriva nimănui şi a menţionat că statul român are dreptul să marcheze „o zi extrem de importantă”, cea a recunoaşterii internaţionale a unirii Transilvaniei cu România. „Această lege nu este îndreptată împotriva nimănui - şi am spus-o foarte clar, o spun cu deplin respect faţă de sensibilităţile reprezentanţilor unei minorităţi naţionale importante din România, dar în egală măsură subliniind faptul că dacă minorităţile din România au drepturi garantate prin lege, şi e un lucru foarte bun, chiar mai presus de standardele europene stabilite prin Convenţia-cadru privind protecţia minorităţilor naţionale şi incomparabil mai solidă decât ceea ce fac alte state europene pentru minorităţile lor, unele dintre ele chiar nerecunoscând conceptul de minorităţi naţionale în egală măsură şi majoritatea populaţiei, cea românească, are dreptul la marcarea simbolisticilor sale naţionale. (...) Statul român are dreptul să marcheze cu sobrietate fără extravaganţă, fără artificii — o zi extrem de importantă, cea a recunoaşterii internaţionale a unirii Transilvaniei cu România”, a subliniat Corlăţean. El a adăugat că PSD susţine adoptarea legii aşa cum a fost votată la Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz. „In Primul Război Mondial au căzut, potrivit statisticilor, 850.000 de soldaţi, ofiţeri, subofiţeri români pe câmpul de bătălie. în primul rând, jertfa acestor extraordinari eroi ai naţiunii române a facilitat actul de la 1 Decembrie 1918 şi această jertfa trebuie onorată de toată lumea. Pentru că această lege nu are nimic de-a face cu apartenenţa politică a unuia sau altuia. Vom susţine adoptarea legii aşa cum a fost ea votată în primul exerciţiu parlamentar majoritar la Camera Deputaţilor, Cameră decizională”, a spus Corlăţean. Senatorul UDMR Fejér László a criticat legea pe motiv că dezbaterea acesteia în Camera Deputaţilor a fost folosită pentru a „ataca comunitatea maghiară din România”, a menţionat că trecutul este apanajul istoricilor şi s-a pronunţat pentru identificarea şi promovarea de proiecte comune. „Cred că despre trecut ar trebui să discute istoricii noştri, nicidecum să avem aici o dezbatere, pentru că nu putem avea o dezbatere raţională despre acest subiect care, sentimental, se plasează pe poziţii diferite, diametral opuse. (...). Trecutul este şi va rămâne în urma noastră, poate aici în Senat va trebui să găsim şi să căutăm fapte care să ne apropie. Dacă suntem inteligenţi, vom căuta şi promova proiecte care formează momente istorice când românii şi maghiarii au luptat împreună. (...) Ar trebui să ne uităm la ceea ce am realizat împreună şi la ceea ce am putea construi împreună, în mod cert, obiectul acestui proiect de lege nu răspunde acestui deziderat”, a indicat senatorul UDMR. Senatorul USR Vlad Alexandrescu s-a declarat „întru totul de acord” cu cererea de reexaminare a preşedintelui României. „Unirea României se celebrează în fiecare zi şi se consfinţeşte în fiecare zi prin acţiune şi prin sentimente, prin patriotism. Nu cred că este momentul să separăm într-un mod nepotrivit un diferend care a existat acum 100 de ani. Noi trebuie să mergem către iniţiative comune, proiecte comune, un respect al diversităţii culturale, al valorilor fiecăruia. (...) Prin urmare, sunt de părere că această iniţiativă trebuie respinsă şi sunt întru totul de acord cu cererea de reexaminare a preşedintelui României, şi de aceea grupul senatorilor USR va vota împotriva respingerii cererii de reexaminare”, a spus Alexandrescu. Iniţiativa legislativă prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon. (Agerpres) Scandal în paradisul Uniunii Europene Se cere fondarea unei noi UE fără Ungaria şi Polonia, urmare din pag. 1 Pe de altă parte, Ungaria şi Polonia, acuzate că încalcă statul de drept, resping acest mecanism şi ameninţă că vor bloca prin veto instituirea unei asemenea condiţionalităţi. Problema acestui mecanism a devenit una centrală în negocierile dintre Parlamentul European, Consiliul UE şi Comisia Europeană pentru aprobarea urgentă a pachetului financiar de 1.800 miliarde euro (1,8 trilioane euro) pentru ieşirea economiei europene din criză. Problema uriaşă a UE este că nu poate sancţiona eficient statele acuzate de încălcarea valorilor de bază, printre care respectarea statului de drept şi asigurarea independenţei justiţiei. Tratatul de funcţionare, actul fondator al UE, nu prevede nici o modalitate de excludere a unui astfel de stat, cu excepţia Articolului 7 - suspendarea dreptului de vot al respectivei ţări. Problema e că pentru activarea Articolului 7 e nevoie de unanimitatea statelor membre, un obiectiv imposibil de atins în cazul Ungariei sau Poloniei, pentru că una o sprijină pe cealaltă şi nu poate fi obţinută unanimitatea. 4 . Singurul mod praf- un stat membru poate părăsi UE e activarea Articolului 50 din Tratat, ca în cazul Marii Britanii, dar Ungaria şi Polonia nu vor să iasă din Uniune. în aceste condiţii, Mark Rutte pune în premieră în discuţie posibilitatea creării unei noi construcţii din care Ungaria şi Polonia să nu mai facă parte, potrivit EUobserver. Este primul şef de stat sau de guvern din UE care deschide această discuţie considerată tabu în Europa, o Europă tot mai exasperată de derapajele pe care nu le poate pedepsi. Ungaria: Viktor Orbán cere demisia vicepreşedintei Comisiei Europene, Vera Jourova. Ce acuzaţii îi aduce: » Primul-ministru al Ungariei, Viktor Orbán, a scris o scrisoare către Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, în care informează că va suspenda relaţiile politice bilaterale cu vicepreşedintele Comisiei pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, din cauza „comentariilor jignitoare” la adresa a ţării şi a poporului maghiar. Acesta a adăugat că demisia comisarului UE este esenţială. „Ungaria este un membru angajat al Uniunii Europene de la aderarea sa în 2004. Am încercat întotdeauna - şi cel mai adesea cu succes - să ajungem la un acord. Apreciem activitatea preşedintelui (Ursula von der Leyen) în calitate de preşedinte al comitetului”, a declarat prim-ministrul maghiar. Viktor Orbán a explicat că declaraţiile vicepreşedintei Comisiei Europene, conform cărora Ungaria are o „democraţie bolnavă”, sunt jignitoare pentru poporul maghiar. „Vera Jourova, vicepreşedintele Comisiei, este obligată să apeleze la preşedinte din cauza cuvintelor sale jignitoare. Vicepreşedintele comitetului a numit public Ungaria o democraţie bolnavă, insultând cetăţenii maghiari ai Uniunii Europene. Aceste declaraţii nu sunt doar un atac asupra guvernului maghiar ales democratic, care este considerat normal, dar sunt jignitoare pentru Ungaria şi poporul maghiar, în primul rând este greşit, iar în al doilea rând este inacceptabil”, a scris prim-ministrul. El a adăugat că aceste declaraţii contravin rolului instituţional neutru şi obiectiv al Comisiei, astfel cum a fost declarat în Tratatul de la Lisabona; declaraţia nu respectă principiul cooperării loiale şi exclude posibilitatea unui dialog semnificativ între vicepreşedintele Comisiei Vera Jourova şi Ungaria. „Oricine încalcă Tratatul nu poate acţiona ca apărător al statului de drept şi al valorilor europene. Declaraţiile comisarului sunt incompatibile cu poziţia sa în comisie, iar demisia sa este esenţială. Până când acest lucru se va întâmpla, guvernul maghiar va suspenda discuţiile bilaterale cu Vera Jourova”, l-a informat Viktor Orbán pe preşedintele Comisiei Europene în scrisoarea sa. Prin purtătorul de cuvânt Dana Spinanţ, preşedinţia Comisiei transmite că „Ursula von der Leyen lucrează îndeaproape cu vicepreşedinta Jourova privind statul de drept”, a transmis Comisia Europeană. „Vicepreşedinta se bucură de deplina încredere a preşedintei”. Mai mult, „îngrijorările noastre atunci când este vorba despre statul de drept în Ungaria sunt binecunoscute. Ele vor fi tratate în raportul nostru privind statul de drept”. Ungaria şi Polonia vor înfiinţa un institut comun pentru a evalua respectarea statului de drept de către ţări membre în întreaga Uniune Europeană şi pentru a contracara astfel acuzaţiile de încălcare a statului de drept După ce s-a întâlnit cu ministrul polonez de Externe, Zbigniew Rau la Budapesta, ministrul de Externe ungar, Péter Szijjártó, a declarat că raportul UE privind statul de drept, care va fi discutat în curând la Bruxelles, se anticipează să fie mai degrabă o declaraţie politică, decât o evaluare bine întemeiată. „Scopul institutului comparativ va fi să nu fim luaţi de proşti”, a spus Szijjártó, adăugând că există „destui politicieni occidentali care ne folosesc pe post de sac de box”, institutul va examina cum a fost respectat statul de drept în UE, pentru a evita aplicarea unor „standarde duble” Poloniei şi Ungariei, a spus el. Guvernul Partidului Lege şi Justiţie (PiS) din Polonia, la fel ca şi executivul aliatului său ungar Viktor Orbán, este angrenat de mai mulţi ani într-o luptă cu UE din cauza acuzaţiilor de diminuare a standardelor democratice. Deşi ambele state foste comuniste beneficiază de alocări generoase din fondurile UE, conducătorii lor sunt sub presiune pentru că au plasat tribunalele şi judecătorile, media şi mediul academic, ONG-urile şi grupurile care militează pentru drepturile omului sub control guvernamental direct. La un summit UE din luna iulie, blocul comunitar s-a pus de acord ca viitorul buget multianual pentru perioada 2021-2027, în valoarea de 1.000 de miliarde de euro, şi accesul la fondul de relansare pentru pandemie în valoare de 750 de miliarde de euro, ar trebui să includă condiţii de respectare a statului de drept. Totuşi, detaliile exacte nu au fost stabilite, iar Parlamentul European cere condiţii mai aspre decât cele convenite la summit, în timp ce Varşovia şi Budapesta ameninţă să-şi folosească dreptul de veto pentru a bloca orice propunere care le-ar afecta alocările de fonduri.