Informatia Bucureştiului, iunie 1954 (Anul 2, nr. 261-286)
1954-06-01 / nr. 261
Munca nobilă a reprezentanţilor omenirii iubitoare de pace Timp de mai multe zile s-au desfăşurat la Berlin lucrărle sesiunii extraordinare a Consiliului Mondial al Păcii. In centrul atenţiei participantlor veniţi din numeroase ţări la lucrările Consiliului Mondial al Păcii au stat probleme de cea mai mare importanţă şi actualitate, de rezolvarea cărora depinde în primul rând destinderea încordării internaţionale, realizarea de noi progrese în drumul spre consolidarea păcii. Personalităţi politice, oameni de ştiinţă şi cultură, activişti pe tărim obştesc, reprezentanţi ai cultelor, oameni de diverse convingeri şi din straturi sociale diferite şi-au spus în cadrul sesiunii de la Berlin a Consiliului Mondial al Păcii cuvîntul lor, plin de sentimentul răspunderii pentru soarta umanităţii, în problema necesităţi de a se pune capăt primejdiei folosirii armei atomice şi cu hidrogen şi în problema asigurării securităţii în Europa şi Asa. Recenta sesiune extraordinară a Consiliului Mondial al Păcii a apreciat succesele obţinute de mişcarea pentru pace, a salutat amploarea crescândă a acţiunlor întreprinse de popoare în vederea preîntîmpinării pericolului unui nou război, considerînd tratativele ce se desfăşoară în prezent între state pentru rezolvarea chestiunilor litigioase ca lin rezultat direct al acestor acţiuni eficace de masă. In acelaşi timp, însă, participanţii la sesiunea Consiliului Mondial al Păcii au arătat în cuvîntările lor cit de periculoase şi de perfide au devenit manevrele duşmanilor colaborării internaţionale, din S.U.A. în mod special, care, deşi de ce în ce mai izolaţi, nu vor să renunţe la politica şantajului atomic, a creării de blocuri militare agresive, la amestecul în treburile interne ale altor state. De aici necesitatea unirii şi mai strînse a forţelor sănătoase ale naţiunilor sub semnul asigurării securităţii şi independenţei popoarelor, sub semnul apărării realizărilor multimilenare ale civilizaţiei umane de distrugerile îngrozitoare pe care le-ar provoca un război atomic. Această necesitate imperioasă o subliniază rezoluţiile simple şi clare, convingătoare şi mobilizatoare prin argumentele şi prin soluţiile pline de înţelepciune pe care le propun, adoptate de sesiunea extraordinară a Consiliului Mondial al Păcii. In rezoluţia cu privire la problema armei atamice, Consiliul Mondial al Păcii cere, în numele popoarelor. ,,ca măsură de cea mai mare urgenţă, încheierea unui acord internaţional care să cuprindă obligaţia de a nu se mai face experienţe cu bombe atomice şi cu hidrogen şi de a nu se folosi aceste tipuri de arme. Un asemenea acord ar pregăti şi ar uşura adoptarea unor măsuri eficace care să asigure interzicerea lor deplină”. Mişcarea pentru scoaterea în afara legii a armelor atomice şi cu hidrogen a luat o amploare uriaşă. Astăzi se pronunţă împotriva folosiri energiei nucleare în scopuri de distrugere şi exterminare în masă, nu numai cei care au semnat cu ani în urmă Apelul de la Stockholm, ci şi numeroase personalităţi politice şi organizaţii care atunci nu au luat atitudine în această problemă. Împotriva folosirii armelor de exterminare în masă s-au pronunţat, prin rezoluţii votate unanim sau cu mare majoritate, Parlamentul japonez, Camera Comunelor din Marea Britanie, Parlamentul italian, Conferinţa de la Colombo a primilor miniştri ai unor ţări din Asia. De asemenea, numeroase organizaţii pacifiste, oameni de stat, înalţi prelaţi ai diverselor culte au condamnat experienţele atomice americane din insulele Oceanului Pacific, „noua strategie atomică” a Pentagonului. După cum se ştie, atomiştii americani se opun propuneri Uniunii Sovietice de a se rezolva întîi problema principală : neadmiterea folosirii armei atomice; planul lor, menit să pună la dispoziţia S.U.A. materiile prime atomice ale întregii lumi capitaliste şi să dea Statelor Unite posibilitatea să folosească cercetările şi forţele oamenilor de ştiinţă din alte ţări în scopul sporirii neîncetate a producţiei de bombe atom ce şi cu hidrogen este condamnat de opinia publică mondială. Rezoluţia Consiliului Mondial al Păcii, chemînd organizaţiile, personalităţile şi pe toţi oameni cinstiţi cărora le este dragă pacea, să lupte pe scară naţională şi internaţională pentru interzicerea fabricarii, stocării şi folosirii or căror tipuri de arme de exterminare în masă, dă o ripostă hotărîtă încercărilor făcute de atomiştii americani de a adormi vigilenţa popoarelor în faţa primejdiei unui război atomic. Consiliul Mondal al Păcii atrage în mod deosebit atenţia popoarelor asupra pericolelor grave pe care le prezintă amestecul militar al Statelor Unite în Indochina, presiunile exercitate de cercurile agresive americane în vederea constituirii „comunităţii defensive europene”, şi în general scindarea Europei şi Asiei prin politica pactelor militare. In rezoluţia cu privire la problema securităţii, Consiliul Mohdlai al Păcii îşi exprimă convingerea că mişcarea opiniei publice poate să obţină încheierea cu succes a conferinţei de la Geneva, respingerea tratatelor militariste de la Bonn şi Paris, reluarea tratativelor cu privire la rezolvarea paşnică a problemei germane şi o înţelegere între guverne cu privire la încetarea experienţelor cu arma atomică şi la nefolosirea acestei arme. Ideea securităţii colective îşi croieşte drum în masele largi. Ea este îmbrăţişată cu căldură de mişcarea mondială pentru pace care vede în triumful acestei idei triumful politicii de pace şi colaborare internaţională prin respectul drepturilor şi intereselor fiecărui stat, ale fiecărui popor. Pe linia apropierii şi înţelegerii între ţări, şi popoare, succesele obţinute în domeniul schimburilor culturale în ultima vreme îşi aduc contribuţia lor însemnată. De aceea Consiliul Mondial al Păcii recomandă să se depună noi eforturi pentru a îndepărta obstacolele care mai împiedică încă popoarele să folosească toate cuceririle minţii omeneşti. Cultura trebuie să slujească cauza prietenei şi păcii între oameni. Munca rodnică îndeplinită de recenta sesiune extraordinară a Consiliului Mondial al Păcii va contribui, fără îndoială, la o şi mai puternică moblizare a opiniei publice mondiale împotriva primejdiei de război, pentru asigurarea păcii şi prieteniei între popoare. La marile acţiuni în apărarea păcii, poporul român , care şi-a spus şi la sesiunea de la Berlin a Consiliului Mondial al Păcii cuvîntul prin reprezentanți săi — este hotărît să participe cu toate forțele, cu tot elanul său de luptă. Ordine şi medalii ale R. P. D. Coreene inminate unei serii de activişti pe tărim politic şi social din R. D. Germană (Agerpres). A.D.N. penBERLIN. 1 transmite: La Casa Centrală a Asociaţiei tru prietenia germano-sovietică Berlin, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Democrate Coreene in Republica Democrată Germană, Paki Kil En, a inminat ordine şi medalii ale Republicii Populare Democrate Coreene unei serii de activişti, pe ţărim politic şi social şi unui mare grup de oameni ai muncii din Republica Democrată Germană. Aceste ordine și medalii au fost conferite pentru merite excepționale in opera de ajutorare a poporului coreean. diu Conferinţa de la Geneva in şedinţa din 31 mai s-au examinat propunerile in legătură cu principiile fundamentale ale acordului privind încetarea operaţiunilor militare în indokína GENEVA (Agerpres). — TASS transmite : După cum a devenit cunoscut, în şedinţa din 31 mai a celor nouă delegaţii şiau examinat propuneriile în lagătură cu principile fundamentate ale acordului privind încetarea operaţiunilor militare în Indochina, propuneri prezentate de delegaţia Republicii Populare Chineze. Observatori politici de la Geneva subliniază că participanţii la conferinţă au acordat atenţie acelui paragraf din propunerile mai sus amintite care se referă la instituirea unui control asupra respectării condiţiilor acordului cu privire la încetarea operaţiunilor militare din partea unor comisii mixte formate de reprezentanţii comandamentelor celor două părţi, precum şi instituirea unei supravegheri internaţionale din parteauei comisii formată din reprezentanţi ai unor ţări neutre. Potrivit informaţiilor primite, în cadrul discutării acestei propuneri a fost pusă problema componenţei comisiei mai sus menţionate a ţărilor neutre. Delegaţia sovietică a cat ca eventuali membri ai acestei comisii Polonia, Cehoslovacia, India şi Pakistanul. După cum se anunţă, examinarea problemelor ridicate în şedinţa din 31 mai .şi care decurg din propunerile delegaţiei R. P. Omneze, va continua la următoarea şedinţă a celor nouă delegaţii fixată pentru 2 iunie. Reprezentanţi ai firmelor cernerile şi industriala din Europa occidentală se interesează de posibilitatea extinderii comerţului cu R. F. Chineză PEKIN, 1 (Agerpres). — China Nouă transmite: Ziarul „Dagunbao" care apare la Tîentin publcă o corespondenţă din Geneva în care arată că reprezentanţii firmelor comerciale şi industriale engleze, franceze, germane şi elveţiene se prezintă în mare număr la serviciul de presă al delegaţiei chineze la Geneva, cerînd numeroase lămuriri în legătură cu posibilitatea schimburilor comerciale cu R.P. Chineză. Reprezentanţii unor fabrici şi mari firme de export iau vizitat pe Lei Ienmin, consilieral delegaţiei chineze şi ministru adjunct al comerţului exterior al R. P. Chineze pentru a discuta problema extinderii comerţului cu China. Ei au m itivtat reprezentanţi fli organizaţi, tor comerciale din China să viziteze fabricile lor, exprimîndu-şi totodată dorinţa ca, la rindul lor, să viziteze China. In cadrul unei recente conferinţe de presă, Lei Ien-mim a explicat noua politcă a Chinei în comerţul exterior. Potrivit relatărilor agenţiei United Press, expozeul lui Lei Ian-min a avutun mare răsunet. Politica comercială a Chinei, a spus el, se bazează pe principiul egaltăţii şi avantajului reciproc. El a arătat apoi cum a reuşit China să înfringă „blocada” şi „embargoul” impuse de americani şi a relatat despre dezvoltarea rapidă din ultimii patru ani a comerţului exterior al Chinei. Există vaste posibilităţi, a spus Lei Ienmim, pentru extinderea comerţului dintre China şi alte ţări. Reprezentanţii comerciali l-au asaltat apoi cu o avalanşă de întrebări, ca de pildă. Este oare Ch'oa interesată în acorduri comercale pe termen lung sau pe termen scurt? Ce mărfuri ar dori ca să importe din ţările apusene? Ce articole poate exporta China? Care ar fi condiţie de livrare a mărfurilor ? întrebările puse arată că oamenii de afaceri din lumea apuseană sunt cu adevărat interesaţi în stabilirea unor relaţii comerciale cu China. Ei ştiu că „embargoul” şi discriminarea economică aplicate de americani Chinei nu fac decit să agraveze proprile lor dificultăţi economice. In ciuda eforturilor americanii lor de a răspîndi zvonuri tendenţioase privind posibilităţile comerţului cu China, oamenii de afaceri din ţările occidentale îşi dau seama de avantajele restabiliriili relaţiilor comerciale cu Chilia. Mărturisiri amare despre eşecurile politicii Statelor Unite in Asia NEW YORK (Agerpres). Presia cercurilor monopolisteamericane este nevoită să recunoască eşecul politicii agresive preconizată de Statele Unite în Asia. Cunoscuta revistă reacţionară ,americană „Collier’s” se vede nevoită să mărturisească fără înconjur îngrijorarea cu privire la jalnicele perspective ale planurilor americane în legătură cu Asia și Extremul Orient. In articolul său, sugestiv intitulat „Ideea și costul ei”, „Collier's” începe prin a relate un fapt recent. O subcomisie pentru afacerile externe a Camerei Reprezentanţilor a ajuns la concluzia că America pierde în momentul de faţă bătaia pentru cîştigarea simpatiei şi sprijinului popoarelor asiatice — şi aceasta „în cada celor peste optmiliarde de dolari cheltuiţi pentru ajutor militar, tehrnic şi economic după sfîrşitul celui de al doilea război mondial”. Lipsa totală de popularitate a milittariştilor americani şi a planurilor lor în Asia este un fapt bine cunoscut chiar şi pentru promotorii acestor planuri. Dar în momentul de faţă, cînd opinia publică din întreaga Asie s-a ridicat unanim împotriva, acestor planuri şi cînd diplomaţia agresivă a Washingtonului a suferit un greu eşec la Geneva, pînă şi revista „Collier’s” este silită să ţină seama de acest fapt. Statele Unite — sfătuieşte revista — „ar trebui să se străduiască mai serios decit se pare că au făcut-o în trecut, să înţeleagă punctul de vedere asiatic şi să prezinte punctul de vedere american Intr-un mod mai convingător şi mai larg”. De fapt, străduinţele americanilor de a explica Intr-un „mod mai convingător” această „idee” a Statelor Unite, care pînă acum a costat pe bancherii din S.U.A. opt miliarde de dolari fără a reuşi să cîştige „simpatia” popoarelor Asiei, se reduc, după cum recunoaşte şi revista, la „ajutorul” acordat regimurilor false ale marionetelor din Extremul Orient—Li Sin M'an şi Cian Kaî-şi. „Collier’s” recunoaşte că Cian Kai-ş „nu este un model de virtuţi democratice” şi că guvernul său „s-ar putea să fi fost — şi poate continuă să fie — în efoace, corupt şi nereprezentativ”. Comenzi militare pentru S.U.A. executate deîntreprinderile industriale din Japonia SANHAI. 1 (Agerpres). — TASS După cum reiese din itiiortîMt finansmse de posturile de radio jiăponeze, întreprinderile industriale din Japonia continuă să execute comenzi militare pentru Statele Unite. Astfel executînd o comandă a flotei maritime militare a mecanice, societatea „Isikiavadzimia“ va construi ptnă în noembrie a.c. opt vase Biurihare de debarcare. Ziarul „Mianţi” anunţă că societatea japoneză „Kawasaki Kokuki” va primi pentru reparaţie de la forţele militare aeriene ale S.U.A. din Extremul Orient peste 300 de motoare pentru avioane cu reacţie. z „New York Times4" şi „răspunderea faţă de copii" Iarul ,,New York Times" publi cărui titlu, zguduitor prin tragedia pe care o dezvăluie, sunt ca o teribilă acuzaţie la adresa orinduirii capitaliste: ,,Zece la sută din şcolarii americani suferă de boli nervoase". Cifra aceasta a rezultat din cercetările desfăşurate incepînd din 1960 de către secţia de psihiatrie a Universităţii Columbia. In alt număr al aceluiaşi ziar, cititorii au putut găsi date la fel de alarmante in legătură cu creşterea criminalităţii in rindurile tineretului din S.U.A. In anul 1953 s-au înregistrat In această ţară 2.159.080 de crime şi delicte, dintre care mai bine de jumătate (53,6 la sută) au fost săvlrşite de adolescenţi şi copii. Nici aceste cifre nu sunt rodul fanteziei bolnave a vreunui reporter. Ele sunt cuprinse in raportul anual al Biroului Federal de Investigată şi certificate de inst şi Edgar Hoover, şeful poliţiei secrete din S.U.A. Cute scop au fost publicate aceste date? Pentru a semnala guvernului fenomenele de descompunere in rindurile tineretului şi copiilor şi a-i cere măsuri grabnice, eficace împotriva acestor fenomene? Ar fi absurd să atribuim o asemenea intenţie unui ziar ca ,,New York Times", care urmăreşte cu asiduitate subminarea rezistentei poporului american in faţa asalturilor necontenite ale propagandei reacţionare, întemeiate mai ales pe elogierea crimei şi a războiului. Este clar că nu demascarea cauzelor pervertirii unei părţi a tinerei generaţii din S.U.A. ii preocupă pe patronii lui „New York Times", ci, dimpotrivă, ascunderea lor cu ajutorul unor diversiuni. Intr-adevăr, este imposibil să găseşti in coloanele acestui ziar o reacţie, orbett de slabă, împotriva repartizării pentru nevoile invătămlntului, In acest an, a numai 0.30 la sută din cheltuielile bugetare ale S.U.A. Niciodată nu a dus acest ziar o campanie, oriett de firavă, împotriva literaturii ,comics"-urilor, In care se dau numai şi numai reţete pentru crime şi opere de gangsterism. Transformarea televiziunii intr-un mijloc de a învăţa pe tineri cum să fure şi să ucidă, cum să-şi înşele şi chiar să-şi asasineze părinţii, profesorii, prietenii, nu a stirnit, nici pentru o clipă, indignarea redactorilor acestui ziar. Poziţia lor, în materie de educaţie, coincide in întregime cu ,,opiniile pedagogice" ale lui miss Josette Frank, membră a Asociaţiei americane pentru studiul copilului. In broşca „Comic’surile, radioul, cinematograful şi copiii" ea scrie: „Faptul ca numeroase comicus-uri se ocupă de crime şi violenţe de un fel sau alini reflectă dorinţa unui mare număr de oameni, inclusiv copii, de a citi despre crime şi violenţe... Literatura cea mai însemnată din toate timpurile abundă in fapte violente. Aceasta reflectă nevoia adincă şi intimă a oamenilor. Ei mai simt această nevoie(!)". Asociaţia de radio şi televiziune din S.U.A. — condusă de aceleaşi „principii" — a ţinut chiar să consacre un capitol al codului său problemelor de educaţie. Capitolul, intitulat ,,Răspunderea faţă de copii", arată că: „Educaţia copiilor presupune a le face cunoscută lumea sub toate aspectele ei. Crima, violenţa... fac parte din lumea in care ei vor trăi şi o prezentare justă a acestora va ajuta copilului in orientarea sa in mediul social înconjurător". Asemenea teoretizări ale canibalismului nu numai că nu sunt înfierate de „New York Times", dar îşi găsesc in coloanele lui completări care le întăresc. Ziarul cere autorităţilor să se preocupe mai mult de „igiena spirituală" a şcolarilor; mai precis, să mărească numărul medicilor psihiatri din şcoli. Cu alte cuvinte, ziarul nu recomandă autorităţilor să se împotrivească procesului însuşi al intoxicării copiilor şi tineretului cu comicusuri şi crime televizate; el nu cere, ferească sfintul, să se ia măsuri care să lovească in afacerile fabuloase ale editorilor şi scenariştilorspecializaţi in propovăduirea genocidului; pretenţia sa este să se arunce ciiva pumni de pat în ochii mulţimii alarmate, prin angajarea unor medici care să constate aceste fenomene tragice. ...Şi Totuşi, cit de uşor se desluşesc, prin norii de praf, grimasele sinistre ale celor care urăsc zimbetul fericit al copiilor! ANTON CELARU Eroii ..comic’s“ — urilor... Clişeul de mai sus înfăţişează ultimele două „etape” ale unei povestiri ilustrate, de felul celora editate cu miile in S.U.A. Eroina povestirii — o fetiţa cu porniri sadice — trăieşte... fericită în casa unei mătuşe, după ce şi-a împuşcat tatăl şi şi-a denunţat mama ca fiind autoarea crimei... IEŞIRILE ISTERICE ALE UNUI CANIBAL AMERICAN NEW YORK, I (Agerpres). Potrivit relatărilor corespondentului agenţiei United Press, generalul în retragere Charles Wulloughby,care în timpul celui de al 2-lea război riticaî t 1.111 rl in spionaj al satului major al lui McArthur, a scris pentru numărul revistei ,,Freemen“ care apare la 14 iunie, un articol în care cere Statelor Unite să folosească bombe atomice si cu hidrogen pentru a anihila vie,«-.l.-.H»'.l«. ----------Jif«iuim ipVljvifiV-'" în Asia. La 30 mai Prezidiul Sovietului Suprem şi Consiliul de Miniştri ale R.S.F.S.R., au oferit o mare recepţie la Kremlin in cinstea celei de a 300-a aniversări a reunirii Ucrainiei cu Rusia. Cei prezenţi au salutat cu aplauze furtunoase apariţia în sală a lui G. M. Malenkov, N. S. Hruşciov, N. A. Bulgan, A. I. Mikoian, M. G. Pervuhin, N. M. Svernik, A. I. Kiricenco, M. A. Suslov, P. N. Pospelov, M. P. Tarasov, A. M. Puzanov, D. S. Korotcenko, N. T. Kalcenko. In timpul recepţiei a avut loc un mare concert, la care şi-au dat concursul cele mai bune forţe artistice ale Uniunii Sovietice. In timpul recepţiei, în Sala Gheorghi şi-a făcut apariţia V. M. Molotov, sosit chiar atunci de la Geneva. El a fost intimpinat cu căldură de cei prezenţi. In plata gării din localitatea Ilutor Mihailovski din oraşul Iampol, situat în apropiere de graniţa cu R.S.F.S.R., s-a dezvelit un monument ridicat în cinstea comandantului de oşti Bogdan Hmelniţki, eminent om de stat ucrainean de numele căruia este legat actul istoric al reunirii Ucrainei cu Rusia din anul 1654. La 30 mai, cel de al lll-lea Congres al Partidului celor ce muncesc din Ungaria şi-a încheiat lucrările. Congresul a adoptat noul Statut modificat al Partidului celor ce muncesc din Ungaria. Congresul a ales organele conducătoare ale partidului. La 30 mai a avut loc o plenară a Comitetului Central al Partidului celor ce muncesc din Ungaria, ales la cel de al III-lea Congres al partidului, în cadrul căreia a fost ales Biroul Politic all C.C., format din 9 membri şi 2 membri supleanţi. Comitetul Central a ales secretariatul alcătuit din 5 persoane. Rákosi Mátyás a fostales prim secretar al Comitetului Central al Partidului celor ce muncesc din Ungaria. Au fost aleşi de asemenea membrii Comisiei Centrale de Control. La 30 mai a avut loc prima şedinţă a Comisiei Centrale de Revizie, aleasă de cel de al IIl-lea Congres al Partidului celor ce muncesc din Ungaria. Kristóf István a fost ales preşedinte al Comisiei Centrale de Revize. Preşedintele Consiliului de Miniştri al Franţei, Laniel a acceptat demisia lui Marc Jacquet, membru al partidului gaullist, din postul de ministru pentru statele asociate. Jacquet făcea parte din delegaţie, franceză la conferinţa de la Geneva. Se ştie că fostul ministru pentru statele asociate s-a pronunţat in repetate rinduri pentru încetarea ostilităţilor in Indochina şi pentru încheierea armistiţiului in această ţară. Cea de a 23-a sesiune a Consiliului Ligii Societăţilor de Cruce Roşie la care au participat reprezentanţi a 61 de ţări din cele 71 de ţări membre ale Ligii, şi-a încheiat lucrările la Oslo In ziua de 29 mai. In cadrul lucrărilor a fost adoptată o rezoluţie in care se cere printre altele ca toate statele să-şi sporească eforturile spre rezolvarea paşnică a conflictelor, să desfăşoare o neobosită activitate pentru dezarmare generală, să cadă de acord asupra interzicerii absolute şi efective a folosirii tuturor tipurilor de arme atomice, precum şi asupra interzicerii folosirii gazelor toxice şi a armei bacteriologice etc. Pag. 3 O nouă represiune in Statele Unite împotriva «fruntaşilor Partidului Comunist ul american“. Se ştie că aceasta este formula folosită de administraţia americană de cite ori lansează o campanie de represiune Împotriva luptătocercat să răstoarne prin forţă guvernelor pentru democraţie şi pace, WASHINGTON, I (Agerpres). — Agenţia France Presse anunţă că alţi 7 fruntaşi ai Partidului Comunist din Statele Unite au fost arestaţi simbat, sub acuzaţia că ,,ar fi în Tribunalul special din Cairo a început judecarea celor 16 ofiţeri egipteni scuzaţi de „complot pentru răsturnarea actualului regim” CAIRO (Agerpres). — TASS transmite : La 29 mai, un tribunal special din Cairo a început audierea cazului celor 16 ofiţeri din armata egipteană, acuzat de 1« „complot pentru răsturnarea actualului regim”. Dintre cei 16 ofiţeri, unul este maior, şase sat căpitani şi nouă — locotenenţi. 15 dintre aceştia simt acuzaţi că la 28 aprilie 1954 „au organizat o răscoală în rîndurile forţelor armate pentru a răsturna prin forţă regimul”, iar al 16-lea este acuzat de a fi participat împreună cu ceilalţi la „complotul împotriva Intereselor patriei”. După prima şedinţă, preşedintele tribunalului, generalul maior Muhammed Hussein, la cererea apărării, şi în legătură cu sărbătoarea musulmană a Ramadanului, a laminat procesul cu o săptămână. Ziarele relatează că în acest proces sunt inculpate numeroase persoane civile, care vor fi deferite ulterior justiţiei. PLANURILE AGRESIVE ALE S.U.A. IN SUD-ESTUL ASIEI DISCUTATE ÎN CONFERINŢE SECRETE DE LA MANILLA PEKIN, 1 (Agerpres). — In prezent au loc la Manilla conferinţe secrete ale liderilor militari amercani, în cadrul cărora se discută planul ,intensificării Intervenţiei americane iu îndoctrina şi al folosirii mai largi a Falcpnelor ca bază militară americană. Participanţii la consfătuire studiază planul prezentat de O’Daniel, şeful grupului consultativ militar american din Indochina. Acest plan prevede ca Franţa să predea Statelor Unite instruirea şi pregătirea trupelor baodaiste. La 25 mai, ministrul apărării el S.U.A., Wilson, a avut o întrevedere cu preşedintele Fiilipinelor, Magsaysay. Potrivit relatărilor presei, la această întrevedere a fost discutată problema sporirii „ajutorului” militar american, a lărgirii bazelor militare americane și n instruirii trupelor filipineze. In scopul înd cp,’. Im ir li condiții lor, .««cod u!. si «u p ri * vire la securitatea mutuală” se p"0':eetează constituirea unui consiliu amerîuano-fUip'nez. , In .afară de Wilson și O’Daniel, la tratativele de la Manilla participă Gates, ministru adjunct al marinei al S.U.A., amiralul Stump, comandantul flotei din Pacific a S.U.A., contraamiralul Goodwin, comandantul forţelor maritimemilitare din Filipine, şi generalul Gannon, şeful grupului consultativ militar american în Filipine. La 25 mai, generalul Waji Fleet, fostul comandant al armatei a 8-a americană în Coreea, a început să ducă la Hongkong tratative cu privire la înjghebarea unei noi grupări mii tarite din care urmează să facă parte Japonia, Coreea de sud, Taiwanul și Hongkongul. Creşterea preţurilor la produsele textile in Iugoslavia După cum relatează ziarul „Borba", în cursul ultimelor luni în Iugoslavia s-a produs o creştere considerabilă a preţurilor produselor textile. Preţurile actuale întrec cu mult pe acelea dinainte de „reducerea“ din noembrie anul trecut. După cum menţionează ziarul, om din cauzele majorării preţurilor este lipsa de materii prime şi deci scăderea producţiei în industria bumbacului. O cauză principală o constituie insă tendinţa speculativă a marilor întreprinderi cum sunt combinatul de la Trici, „Tisanina“, ,,Index-Kran’“, „Mariborstca Textilna Tovarna“, „Tveta Bahici”, ,„Sona Mariikovici“ şi altele care „dictează preţurile pe piaţă”. Ziarul „Borba” care relatează cele de mai sus, nu poate ascunde faptul că creşterea preţurilor este larg comentată de cetăţeni şi provoacă mulţumiri. nc • V»» »'«n*-»« j v/j 11II K— de V. MAEVSKI Trubadurii reacfiuniI americane îndeamnă la o intervenţie fălşă a Statelor Unite în Indochina. Despre acest lucru ţipă senatori, afacerişti, miniştri, ziarişti. Adunătura de propovăduitori ai invaziei americane in Indochina şi-a alăturat glasul şi generalul Mark Clark. Pină nu demult, Clark a fost comandantul american in Coreea. El a condus campania agresorilor împotriva poporului coreean şi, după cum se ştie, această campanie s-a soldat cu un eşec total. îndată ce amuţiseră tunurile in Coreea, generalul a fost numit preşedinte al Colegiului militar ,,Citadel" — pentru a transmite experienţa sa viitorilor ofiţeri americani. Dar se vede că această afacere nu este prea rentablă. Clark se îndeletniceşte cu compunerea unor articolaşe pentru revista „Collier’s", pozează în stea a posturilor de radio şi solicită delegaţii pe timp îndelungat in contul statului, în cursul cărora dă interviuri corespondenţilor. Dar principalul este că generalul Clark arde iarăşi de nerăbdare să se avînte in luptă. El propovăduieşte nn pur şi simplu război in Indochina, ci un „război fără restricţii". Intr-un discurs rostit la 11 mai, in faţa microfonului radiodifuziunii LKUL.. americane, Clark a declarat că In Indochina „este necesar să se lupte fără nici un fel de piedici". La 27 mai, intr-un interviu acordat corespondenţilor, el şi-a exprimat speranţa că S.U.A. se vor angaja In războiul dinIndochina „fără restricţii", „pentru a învinge". Nu, generalul Clark nu se poate plînge de faptul că la Washington i-ar fi impus cineva restricţii in masacrarea bestială a populaţiei coreene. El se tînguie din alt motiv. Generalul consideră că eşecul americanilor in Coreea se datoreşte faptului că in 1950 S.U.A...........nu au pedepsit China roşie", adică nu au cutezat să atace Republica Populară Chineză. „Război fără restricţii" în hulo. china înseamnă pentru Clark invadarea Republicii Populare Chineze, folosirea armei atomice etc. Este lesne de văzut că „război fără restricţii" este un nou termen american pentru definirea vechiului ...război total" hitlerist. Mark Clark a pornit la bătălie. El vrea o revanşă pentru Coreea. Dar îşi aduce oare aminte acest general american care a suferit infringed, de învăţămintele istoriei? ,,Războiul total" s-a sfirşit întotdeauna prin infrîngerea totală a acelora care-l puneau la cale. (Din „PRAVDA”) ÎN MAI PUŢIN DE 6 LUNI TRUPELECOLONIALISTE FRANCEZE AU PIERDUT ÎN VIETNAM 77.400 DE OAMENI PEKIN. 1 (Agerpres). — Agenţia Vietnameză de Informaţii a transmis un comunicat al înaltului Comandament al Armatei Populare Vietnameze Î11 care se arată că în perioada 1 decembrie 1953—10 mai 1954 Armata Populară Vietnameză a scos din luptă 77.400 de oameni din trupele colonialiste franceze. In acest număr sunt cuprinși generalul de brigadă de Castries, fostul comandant al fortăreței franceze de la Dien Bien Fu, 19 colonei, 769 ofițeri de alte grade. In această perioadă, Armata Populară Vietnameză a capturat 19.000 arme de diferite tipuri, 327 posturi de radioemisiune, 34 vehicule motorizate, 260 tone de gloanţe și 30.000 litri de benzină. In afară de acestea au fost capturate numeroase trofee. Armata Populară Vietnameză a distrus 100 avioane, 36 canoniere, 57 şalupe, 40 locomotive, 280 vagoane, 1.462 vehicule motorizate de diferite tipuri printre care 102 tancuri, 81 tunuri şi 88 tone de muniţii. Aceste cifre nu cuprind cele 62 avioane doborîte sau disfrantruse, nici celelalte pierderi ale cozilor la Dien Bien Fu. Datele provizorii arată că din luna decembrie 1953 şi pînă la începutul lunii mai a.c. Armata Populară de Patet- Lao a scos din luptă 17.900 soldaţi din trupele colonialiste printre care 57 ofiţeri. Au fost capturate 1.530 arme de diferite tipuri, 55 autocamioane, 66 tone de muniţii şi mari cantităţi de benzină. Forţele populare din Patet-Lao au mai distrus 6 avioane şi peste 200 vehicule motorizate. SITUAŢIA GRAVĂ A CORPULUI EXPEDIŢIONAR FRANCEZ DIN DELTA FLUVIULUI ROŞU HANOI I (Agerpres). — Telegramele corespondenţilor militari din Indochina ai agenţiilor de presă occidentale vorbesc cu tot mai multă insistenţă despre „gravitatea fără precedent" a situaţiei corpului expediţionar din delta Fluviului Roşu. Corespondentul agenţiei Reuler anunţă din Hanoi că in prezent acest oraş este încercuit la nord, la vest şi la sud, de puternice unităţi ale Armatei Populare Vietnameze. Luptele între trupele colonialiste franceze şi unităţile armatei populare au loc la numai 50 km. depărtare de Hanoi. Potrivit relatărilor corespondenţilor, următorii factori contribuie la agravarea situaţiei corpului expediţionar: in primul rind, tirul intens al artileriei Armatei Populare Vietnameze îngreunează extrem de mut activitatea aviaţiei franceze. In al doilea rând, musonul şi ploile torenţiale imobilizează în majoritatea cazurilor trupele corpului expediţionar, in timp ce Armata Populară Vietnameză a dovedit că se poate deplasa cu mare uşurinţă şi în aceste condiţii. Totodată, corespondenţii subliniază că anotimpul ploilor face practic imposibilă orice acţiune a aviaţiei care, după cum se ştie, constituie un sprijin de bază in operaţiile militare ale corpului expediţionar.